“Suntem pregătiţi să avansăm în impunerea de sancţiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.
Oficialul american a evocat posibilitatea aplicării unor măsuri punitive asupra liderilor politici ruşi.
“Suntem pregătiţi să avansăm în impunerea de sancţiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.
Oficialul american a evocat posibilitatea aplicării unor măsuri punitive asupra liderilor politici ruşi.
Ştire în curs de actualizare
Acest anunţ a fost făcut în urma unei reuniuni speciale a OSCE la Viena. O astfel de misiune va încerca în special să “garanteze protecţia drepturilor minorităţilor” şi “să vegheze la respectarea integrităţii teritoriale”, a pledat ambasadorul american Daniel Baer în faţa colegilor săi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
0,67%
scăderea în dec. 2013 faţă de luna precedentă a ratei medii a dobânzilor la creditele bancare noi pentru companiile nefinanciare, la 6,84%, în timp ce dobânda la creditele noi pentru populaţie a scăzut cu 0,24%, la 9,05%
2%
creşterea în ianuarie a creditelor în lei pentru companii faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce creditul în valută a scăzut cu 8%
71
numărul de fonduri mutuale active pe piaţă, după ce ASF a autorizat la 21 februarie încă cinci fonduri
218,6 mil. euro
profitul net cumulat înregistrat de băncile din Ungaria în 2013, după pierderi de 561 mil. euro în 2012
468.000
numărul de locuinţe noi vândute în SUA în ianuarie, în creştere cu 9,6% faţă de decembrie (date ajustate sezonier), cea mai bună performanţă în mai bine de cinci ani
0,8%
inflaţia anuală în zona euro în luna februarie, aceeaşi ca şi în ianuarie şi decembrie, după 0,9% în noiembrie 2013 şi 0,7% în octombrie

Senatorul republican John McCain a exprimat “profunda preocupare” în legătură cu intervenţia militară rusă în Crimeea, informează CNN.
“Preşedintele Obama a afirmat că Rusia va avea de suportat «costuri» dacă va interveni militar în Ucraina. Este esenţial ca preşedintele să spună exact care vor fi acele costuri şi să ia măsuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain.
“De fiecare dată când Statele Unite şi aliaţii refuză să reacţioneze, Putin va primi semnalul că poate fi din ce în ce mai agresiv şi mai ambiţios în intervenţia militară din Ucraina”, a insistat McCain.
Rusia riscă să piardă locul în organizaţia statelor puternic industralizate – G8 -, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry, în contextul operaţiunilor militare ruse din Ucraina.
“Dacă operaţiunile din Ucraina continuă, preşedintele Vladimir Putin ar putea să nu mai aibă niciun summit G8 la Soci, ba chiar Rusia ar putea părăsi G8”, a atras atenţia şeful diplomaţiei americane, citat de AFP.
Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8.
Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre.
Grupul statelor puternic industrializate – G8 – include Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia.
Rusia a devenit membră a organizaţiei în anul 1998.
Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.
Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.
Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.
Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.
Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.
Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.
Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.
Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.
Este vorba despre o şedinţă de lucru, nu de una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Administraţia Prezidenţială a transmis presei următorul comunicat:
“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odessa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională.
România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene.
Domnul preşedinte Traian Băsescu, insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.
În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe.
România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”.
Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului, a aprobat sâmbătă solicitarea preşedintelui Vladimir Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.
“Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, informează un comunicat al Kremlinului citat de Mediafax.
Aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost deja trimişi în Peninsula Crimeea, estimează Ministerul ucrainean al Apărării. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază, pe fondul ameninţărilor Rusiei.
Pe de altă parte, administraţia SUA analizează “posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare” pentru regiune.
Preşedintele american, Barack Obama, ar putea renunţa să participe la summitul G8 care va avea loc în iunie la Soci, în Rusia, dacă forţele armate ruse vor fi prezente în Ucraina, a declarat vineri un oficial de rang înalt american pentru AFP.
Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia au fost garanţii independenţei Ucrainei, în Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994, în schimbul renunţării sale la armele nucleare, după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, din care făcea parte.
Rezoluţia cere ţărilor garante să-şi “confirme angajamentele” faţă de Ucraina şi să lanseze “consultări imediate cu (ea) în vederea diminuării tensiunii”.
Consiliul pentru Securitate Naţională şi Apărare a fost convocat la ora locală 11.00 (şi ora României), pe tema situaţiei din crimeea, a anunţat preşedintele interimar Oleksandr Turcin, la tribuna Parlamentului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Unii bancheri din Elveţia au făcut mari eforturi să ascundă comportamentul incorect de conducerea executivă a Credit Suisse. Comportamentul incorect al angajaţilor a încalcat politica băncii şi nu a fost cunoscut de conducerea executivă, dar acceptăm responsabilitatea şi regretăm profund acţiunile acestor angajaţi”, a declarat directorul general al Credit Suisse, Brady Dougan, într-o declaraţie susţinută în timpul audierii într-un comitet al Senatului american, relatează Bloomberg.
Presiunile asupra lui Dougan sunt în creştere. Congresul SUA cere Departamentului de Justiţie să face progrese în investigaţia veche de trei ani referitoare la evaziunea fiscală susţinută de banca elveţiană în SUA, în timp ce autorităţile de reglementare cercetează posibile artificii contabile pentru mascarea declinului operaţiunilor de private banking.
Într-un raport al Senatului american se arată că 1.800 de angajaţi ai Credit Suisse au ajutat clienţii americani să ascundă 10 miliarde de dolari de autoritatea fiscală (Internal Revenue Service), în timp ce o investigaţie penală nu a reuşit să obţină numele deţinărilor de conturi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro