Tag: companii

  • Instrumentul de tortură a salariaţilor: firmele îşi pontează angajaţii ca în timpul comunismului

    Un banal fişier electronic, completat periodic de către şefii de departamente pentru calculul salariilor în funcţie de numărul de ore lucrate, a devenit un coşmar pentru o parte dintre angajaţii care sunt nevoiţi să folosească o cartelă a timpului de fiecare dată când ies din clădire, când se duc în spaţiul pentru fumat ori la un coleg de la alt etaj.

    ÎN URMĂ CU UN AN, ANDREI, 28 DE ANI, ACUM MANAGER ÎN CADRUL UNEI COMPANII DE CERCETARE DE PIAŢĂ, A PRIMIT PENTRU PRIMA DATĂ O ATENŢIONARE, VERBALĂ, LEGATĂ DE FAPTUL CĂ NU A PETRECUT SUFICIENT DE MULT TIMP ÎN FAŢA CALCULATORULUI, ÎN CIUDA FAPTULUI CĂ ŞI-A ÎNDEPLINIT (CHIAR DEPĂŞIT) TARGETUL PE LUNA RESPECTIVĂ.

    Astfel, i s-a transmis că nu şi-a îndeplinit cele opt ore de lucru zilnice, din cauză ca a ieşit prea des să fumeze, şi i s-a recomandat politicos să remedieze această situaţie.

    ”Acum a devenit un coşmar. Pe de-o parte, ţi se recomandă să faci pauze pentru că nu e bine să stai tot timpul în faţa calculatorului şi, în plus, tot angajatorul spune că îţi reduce şi productivitatea. Pe de altă parte, tot angajatorul îţi spune că nu ai destule ore lucrate. Este oribil, iar de când am fost promovat, am ajuns în situaţia să îi cert şi eu (care sunt la rândul meu mustrat de cineva) pe oamenii din subordine pentru că nu au «pontat» destul din cauză că au stat prea mult la ţigară„, spune Andrei.

    MODUL ÎN CARE ESTE MONITORIZATĂ ACTIVITATEA ANGAJAţILOR ÎN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU A CĂPĂTAT FORME DIFERITE, DE LA COMPLETAREA UNOR FIşE LA VENIREA şI PLECAREA LA SERVICIU, CARTELE DE ACCES LA INTRAREA SAU ÎN INTERIORUL CLĂDIRII SAU SOFTURI DE MONITORIZARE A PERIOADEI ÎN CARE SUNT CONECTAţI LA SISTEMUL COMPANIEI (PENTRU PUŢINII CĂRORA LI SE MAI PERMITE SĂ LUCREZE DE ACASĂ). Justificarea este, spun angajatorii, că fişele de pontaj sunt obligatorii în cazul în care compania se confruntă cu controale de la inspectorii de muncă, acestea fiind un instrument prin care se poate demonstra că nu există, de exemplu, abuzuri ale angajatorilor în relaţia cu angajaţii (cum ar putea fi considerată, de exemplu, munca peste program neplătită suplimentar). De asemenea, fişele de pontaj sunt extrem de utile în anchetele care vizează accidentele de muncă. Însă această nevoie de monitorizare a generat în unele cazuri nevoia de noi funcţiuni în organizaţii, care acţionează ca un fel de ”poliţie„ menită să vâneze timpul de lucru pierdut al fiecărui angajat în parte.

    Colegii care fumează primesc mereu pe e-mail înştiinţări prin care li se solicită să motiveze de ce au lipsit în anumite intervale de timp, pe zile, chiar dacă este vorba de câteva minute, cât au stat la fumat. Este un fel de avertisment, la trei astfel de nerespectări de program li se spune să compenseze cu timp suplimentar de lucru. Nu li se scade salariul, dar mereu sunt puşi să justifice ce au făcut în acel interval. ”De altfel, mulţi dintre ei dau drumul la cronometru pe telefon atunci când ies la ţigară şi se asigură că, în totalul timpului petrecut la fumat, nu depăşesc acea jumătate de oră de pauză pe zi„, a explicat şi Dan, account manager într-o companie din industria serviciilor financiare. El a mai spus că angajatorul justifică aceste avertismente prin faptul că doreşte o eliminare a eventualelor nedreptăţi în tratamentul angajaţilor, în cazul în care un angajat care fumează munceşte mai puţin decât unul nefumător.

    ”Ca nefumător, nu cred că fumatul e principala problemă, pentru că şi un nefumător poate sta două ore la birou fără să facă nimic. Câtă vreme angajaţii îşi îndeplinesc obiectivele, nu ar trebui să existe astfel de bariere„, a mai spus Dan.

    NU DE ACEEAşI PĂRERE ESTE ÎNSĂ ALINA, MANAGER DE MARKETING ÎN CADRUL UNEI MULTINAţIONALE DIN DOMENIUL IT, pe care cartelele de acces, prezente în toată clădirea, o pot ajuta să demonstreze superiorului că şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu.

    ”În plus, poţi arăta ori de câte ori e cazul că ai stat peste program, iar angajatorul îţi este într-un fel dator pentru acest lucru„, a adăugat Alina.

  • Vânzările AdePlast au crescut cu 35% în primele şase luni

    “În ciuda vremii din acest an, care nu i-a ajutat deloc pe constructori, am reuşit o cifră foarte bună, care a depăşit creşterea în procente din iunie anul trecut, când am avut un plus de 31%, faţă de 2012. Dar, probabil, una dintre cele mai bune performanţe le-am înregistrat la export, unde am obţinut 1,36 milioane de euro în 6 luni, o creştere de 184%, faţă de jumătatea lui 2013”, a declarat Bărbuţ.

    Topul ţărilor în care exportă AdePlast, ca valoare, este format, în ordine, din Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia şi Polonia, însă rezultate bune s-au obţinut şi în relaţiile cu Moldova, Austria, Liban, Olanda şi Serbia. Materialele exportate, în ordinea valorii comerciale, sunt mortarele uscate, mortarele umede, polistirenul extrudat şi cel expandat.

  • Acţiunile unei companii-fantomă au crescut de 25.000 de ori în ultimele trei săptămâni

    Pentru a face titlul mai uşor de înţeles, trebuie specificat că acţiunile Apple, gigantul care produce telefoanele iPhone, au crescut în valoare de 18.000 de ori de la momentul listării pe bursă în 1980. Astfel, o creştere de 2500% este ceva cel puţin bizar.

    Misterul însă merge mai departe: nimeni nu ştie cine se află în spatele companiei CYNK sau cu ce se ocupă ea. Datele arată însă că pe 17 iunie valoarea unei acţiuni era de 0,10 dolari, iar pe 9 iulie valoarea a ajuns la peste 14 dolari.

    Pe site-ul companiei, introbiz.com, la secţiunea “About” se vorbeşte despre o reţea socială care poate pune utilizatorii în legătură cu persoane publice, faimoase. Cu alte cuvinte, un Facebook cu cont plătit care te poate pune în legătură cu actorii, artiştii sau politicienii preferaţi. “Prin reţeaua noastră puteţi cumpăra sau vinde abilitate de a vă conecta social cu persoane celebre, proprietari ai unor businessuri sau alte personalităţi.”

    Cei de la Business Insider au analizat însă datele financiare ale companiei şi au descoperit că acestea nu oferă niciun fel de informaţie în plus, ba mai mult, prezintă profit zero şi pierderi de peste un milion de dolari. Conform datelor bursiere, însă, compania are o valoare de piaţă de 4,29 miliarde de dolari.

    Acţiunile s-au tranzacţionat direct, pe piaţa neregulată, nefiind astfel necesară raportarea exactă, aşa cum se întâmplă în cazul acţiunilor tranzacţionate pe bursa regulată. Această situaţie face extrem de dificilă analiza financiară a CYNK. Datele oficiale arată că firma este un offshore având sediul în Belize, care este un paradis fiscal.

    Conform celor de la Yahoo Finance, compania nu a raportat niciun venit în declaraţiile depuse la finalul anilor fiscali 2011, 2012 sau 2013. De asemenea, pierderile operaţionale pentru anul 2013 au fost de 1,5 milioane de dolari.

    Singura persoană de contact listată de companie este Marlon Luis Sanchez, care conform celor de la Bloomberg deţine peste 200 de milioane de acţiuni CYNK. La telefoanele trecute în actele oficiale nu răspunde nimeni, iar compania nu are niciun profil pe reţelele sociale cunoscute.

    Este încă neclar cine tranzacţionează acţiunile CYNK, însă este foarte posibil ca aceste informaţii, care arată o companie fără venituri şi fără active, să nu fie cunoscute publicului larg.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Bulgaria interzice firmelor offshore cu proprietari necunoscuţi să încheie contracte cu statul

    Modificările au rolul să combată corupţia şi practicile incorecte în achiziţiile publice şi se adaugă altor reglementări adoptate în acest an care interzic companiilor offshore să participe la privatizări, tranzacţii imobiliare sau concesiuni. Aceste firme nu vor avea acces la niciun proiect prioritar definit astfel de o lege de promovare a investiţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nivelul următor al capitalismului: cetăţeanul-corporaţie, în care eşti fondatorul, directorul, acţionarul şi produsul

    Un cetăţean american rezident în Marea Britanie şi-a transformat propria persoană într-o corporaţie, cu o serie de bunuri şi servicii care pot fi contractate contra cost. Jennifer Lyn Morone™ Inc este un proiect pentru absolvirea Colegiului de Artă din Londra, cu rolul de a atrage atenţia asupra „sclaviei informaţiilor personale“, prin care companiile şi guvernele exploatează datele personale, însă, după cum semnalează chiar persoana-corporaţie, proiectul nu este unul teoretic.

    JENNIFER LYN MORONE A AVANSAT LA URMĂTORUL NIVEL AL CAPITALISMULUI DEVENIND O CORPORAţIE-PERSOANĂ. Modelul îţi permite să-ţi transformi în profit sănătatea, fondul genetic, personalitatea, competenţele, experienţa, potenţialul, virtuţile şi viciile. Tu eşti fondatorul, directorul, acţionarul şi produsul, folosindu-ţi propriile resurse„, se arată pe site-ul noii corporaţii.

    Facebook, Amazon, Twitter şi alte companii mari din ”economia bazată pe informaţie„ a momentului au un lucru în comun: obţin câştiguri strângând informaţii personale despre cei care le utilizează serviciile.

    Multe din datele folosite de aceste companii sunt furnizate cu uşurinţă de oameni, poate cu prea mare uşurinţă, scrie publicaţia The Economist. Peste 1,3 miliarde de persoane au dat Facebook informaţii personale foarte importante în schimbul posibilităţii de a da ”like„ şi de a împărtăşi cu alţi oameni poze cu pisici. Retailerul american Amazon ştie despre clienţii săi aproape la fel de mult cât ştiu şi aceştia, iar Twitter ştie chiar ce şi când gândeşti.

    ÎN PLUS, ODATĂ CU MUTAREA ÎN ONLINE A UNEI PĂRţI TOT MAI MARI A VIEţII OAMENILOR, VOLUMUL DE DATE GENERAT PASIV VA EXPLODA. Companiile precum Facebook câştigă deja destul de bine din faptul că utilizatorii săi sunt în acelaşi timp şi produsul. Costurile cu ”materia primă„ sunt aproape de zero, întrucât utilizatorii habar nu au cât de mult valorează informaţiile despre ei.

    ”Principiul dominant al noii economii este să ascundă valoarea informaţiei. Am decis să nu-i plătim pe cei mai mulţi oameni pentru roluri în relaţie cu noile tehnologii. Oamenii obişnuiţi dau «share», în timp ce elitele active în aceste reţele obţin averi fără precedent. Rezultatul va fi o pierdere masivă de drepturi„, spune Jaron Lanier, specialist în IT.

    Astfel de probleme au preocupat-o mult timp pe Jennifer Lyn Morone şi, pentru a redobândi controlul asupra informaţiilor personale şi a altor active legate de existenţa sa, a decis să devină Jennifer Lyn Morone™ Inc (JLM), înregistrată, precum corporaţiile ”deştepte„, în statul Delaware, paradisul fiscal al SUA.

    ”Chiar am devenit o persoană- corporaţie. Procesul nu a fost ceva standard sau banal, dar asta probabil pentru că nu sunt la o şcoală de business cu un proiect pentru înfiinţarea unei afaceri care să vândă ceva„, a declarat Morone pentru portalul We Make Money Not Art.

    JLM este o încercare de a stabili valoarea unei persoane în noua economie, în care informaţia are un rol tot mai important. După cum arată planul de afaceri, valoarea JLM este dată de trei surse, iar corporaţia protejează şi deţine drepturi asupra producţiei integrale a persoanei Jennifer Lyn Morone.

    Sursele sunt: acumularea, catalogarea şi evaluarea de informaţii generate de viaţa acesteia; experienţa şi competenţele oferite sub forma unor servicii biologice, fizice şi intelectuale; precum şi vânzarea potenţialului său ulterior sub formă de acţiuni.

  • COSMOTE Business Complet: Internet nelimitat, tabletă cu sistem de operare preinstalat şi acces la cele mai relevante informaţii de business

     COSMOTE Business Complet include:

    • Internet COSMOTE nelimitat timp de 24 luni, la viteză 4G;
    • Acces la ediţia digitala a Ziarului Financiar, în secţiunea ZF Print de pe ZFCorporate.ro 24 luni;

    • Tableta HP ElitePad 1000 cu o configuraţie foarte puternică: cu 4 GB RAM, 64 GB, ecran multi-touch de 10.1” rezoluţie 1920×1200 px. Full-HD cu Gorilla® Glass 3, WIFI, 4G, conectare WIDI la echipamente compatibile;
    • Husa HP ElitePad şi tastatură HP Slim Bluetooth;
    • Sistem de operare Windows 8.1 şi Office 2013 preinstalate cu multiple conturi de utilizator pe aceeaşi tabletă; în plus, este asigurat gratuit spaţiul de stocare în cloud de 15 GB, prin OneDrive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia oamenilor de afaceri cere Guvernului să ia măsuri de menţinere a fabricilor, chiar prin naţionalizare temporară

     “AOAR cere Ministerului Economiei să-şi intensifice analiza situaţiei în care se află industria din România şi să continue adoptarea de măsuri conforme cu interesele economice şi sociale, inclusiv adoptând decizii de naţionalizare temporară a unor companii importante (oţel, medicamente, ciment, utilităţi), chiar prin achiziţionarea temporară a unor pachete minoritare de acţiuni, care să asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, în conformitate cu intersele actuale ale economiei”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Totodată, asociaţia sugerează Guvernului să ia notă de modul în care acţionează în acest sens cele mai multe ţări membre UE, precum Polonia, Slovenia, Franţa şi Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia oamenilor de afaceri cere Guvernului să ia măsuri de menţinere a fabricilor, chiar prin naţionalizare temporară

     “AOAR cere Ministerului Economiei să-şi intensifice analiza situaţiei în care se află industria din România şi să continue adoptarea de măsuri conforme cu interesele economice şi sociale, inclusiv adoptând decizii de naţionalizare temporară a unor companii importante (oţel, medicamente, ciment, utilităţi), chiar prin achiziţionarea temporară a unor pachete minoritare de acţiuni, care să asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, în conformitate cu intersele actuale ale economiei”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Totodată, asociaţia sugerează Guvernului să ia notă de modul în care acţionează în acest sens cele mai multe ţări membre UE, precum Polonia, Slovenia, Franţa şi Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac companiile când au nevoie de bani după cinci ani de criză: cei care au profit îl reinvestesc, cei care nu au îşi vând activele

    DE LA 1 IULIE A INTRAT ÎN VIGOARE SCUTIREA DE IMPOZITUL PE PROFITUL REINVESTIT, care se aplică pro­fitului înregistrat începând cu această dată şi in­ves­tit în echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi ins­talaţii de lucru produse sau cumpărate ulterior, până la 31 decem­brie 2016. Oamenii de afaceri au cerut guvernului de la înce­putul anului să susţină măsura în negocierile cu FMI, ţinând cont că investiţiile rămân capitolul la care economia suferă cel mai mult.

    Anul trecut, investiţiile nete în economie au scăzut cu 9,3%, iar în T1 2014 au scăzut cu 7,4% faţă de T1 2013, cea mai mare scădere vizând tocmai cheltuielile cu utilajele – 11%. „Formarea brută de capital fix s-a tot redus începând din ultima parte a lui 2012, împiedicând economia să-şi atingă potenţialul; fără scăderea investiţiilor, creşterea PIB ar fi fost de cca 5% în T1 în loc de 3,8%“, consideră analiştii  de la BCR.

    Dacă statul şi-a restrâns investiţiile ca să se în­ca­­dreze în limita de deficit bugetar, ceea ce demo­tivează companiile private ţine de nivelul fis­ca­li­tăţii, concurenţă, lipsa cererii şi greutatea acce­su­lui la finanţare, probleme enumerate în această ordine în sondajul semestrial al BNR pentru peri­oa­da octombrie 2013 – martie 2014.

    Cercetarea, cuprin­zând 10.000 de companii private nefinanciare, din care în jur de 80% sunt mici şi mijlocii, arată că nu mai puţin de 44% dintre manageri au folosit cu pre­cădere în această perioadă surse de finanţare internă, adică reinvestirea profitului (în condiţiile în care profitul net s-a redus pentru aproape 45% din totalul firmelor) sau vânzarea de active, în dauna surselor externe (credite, piaţa de capital sau fonduri europene). Cât priveşte folosirea banilor, cele mai im­portante destinaţii rămân constituirea de capital de lucru sau plata furnizorilor. Corporaţiile sunt însă net mai dispuse decât IMM să orienteze banii spre in­vestiţii pentru dezvoltare – 28% dintre corporaţii, faţă de 10% dintre IMM.

    Cererea de finanţare de la bănci nu doar că a fost modestă, dar s-a micşorat: 18% dintre companii au apelat la cel puţin un produs bancar în perioada octom­brie 2013 – martie 2014, faţă de 21% în aprilie-septembrie 2013, iar numărul firmelor care nu au credite bancare a crescut de la 65% la 71%. Com­pa­niile din servicii şi utilităţi se finanţează cel mai mult din reinvestirea profitului sau vânzarea de acti­ve (47% din total), în timp ce creditele bancare au fost cerute cel mai mult de firmele din agricultură (34%) şi din industrie (25%).

    BNR notează că „nivelul prea ridicat al dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi instituţii financiare nebancare“. Aşa se explică şi de ce şansele de a obţine bani de la bănci rămân puternic diferenţiate: cca 43% dintre corporaţii au reuşit să obţină integral sumele solicitate, faţă de numai 16% dintre IMM. În structura companiilor care au credite, majoritare sunt corporaţiile şi firmele din agricultură, minoritare sunt IMM şi firmele din servicii şi utilităţi.

    Şi din perspectiva băncilor situaţia se vede la fel. Băncile declarau în sondajul lunar al BNR din mai că în T1 a scăzut cererea agregată de credite din partea companiilor – în special pe seama unei cereri mai mici de credite pe termen scurt din partea IMM – şi se aşteptau ca în T2 cererea să scadă în continuare. Exprimat în lei, soldul total al creditelor pentru companiile private a scăzut de la cca 117,9 mld. lei la finele lui octombrie 2013 la cca 115,4 mld. lei la sfârşitul lui martie 2014 şi la cca 115,2 mld. lei la sfârşitul lunii mai, în special pe seama reducerii componentei în valută, al cărei sold a coborât de la echivalentul a 66,3 mld. lei în octombrie 2013 la 61,9 mld. lei în mai 2014.

    Săptămâna trecută, Banca Naţională a redus rezervele minime obligatorii la valută de la 18% la 16%, cu intenţia de a stimula o redresare a creditării în valută pentru debitorii fără risc valutar, exportatori sau investitori străini, deşi o parte din bănci vor folosi în continuare valuta astfel eliberată spre a rambursa finanţările de la băncile-mamă ori spre a credita statul.

    În acelaşi sondaj lunar din mai, băncile estimau că la nivelul T1 riscul de credit asociat companiilor era în creştere, cu excepţia corporaţiilor, unde riscul a scăzut. În opinia băn­cilor, riscul aferent IMM a continuat să crească, în timp ce riscul asociat creditării corporaţiilor s-a redus pentru prima dată în ultimii doi ani. Aceeaşi diferenţiere între corporaţii şi IMM reiese şi din percepţia com­pa­niilor. Sondajul semestrial al BNR relevă că pentru majoritatea IMM, disponibilitatea surselor de finanţare nici nu a progresat, nici nu a regresat în peri­oada octombrie 2013 – martie 2014, în timp ce în cazul corporaţiilor, disponibilitatea tuturor surselor de finanţare a crescut. Pentru aprilie-septembrie 2014, majoritatea companiilor au declarat că se aşteap­tă la o scădere uşoară a accesului la toate sur­sele de finanţare, cu excepţia reinvestirii profitului sau a vânzării activelor.

    Dincolo de finanţarea din resurse interne şi de credite, companiile nu par să aibă nicio altă pârghie via­bilă de a atrage bani. Finanţarea de pe piaţa de capi­tal rămâne extrem de redusă: nicio corporaţie nu a apelat la ea şi un număr extrem de mic de IMM au emis acţiuni sau obligaţiuni, rezultă din sondajul BNR. Cât despre fondurile europene, peste 90% din­tre IMM şi peste 80% dintre corporaţii au declarat că în ultimele şase luni nu au avut experienţă cu fondurile europene în dezvoltarea activităţii firmei.

    Doar 8% dintre corporaţii şi un număr neglijabil de IMM declară că le-au fost rambursate în perioada res­pectivă fonduri dintr-un proiect cu finanţare UE, iar cele mai performante în accesarea de fonduri sunt com­paniile din agricultură. „În afară de furnizarea de lichiditate suplimentară pe piaţa locală şi de aco­pe­rirea mai bună a deficitului de cont curent, mult lău­data creştere a absorbţiei fondurilor europene s-a văzut prea puţin în investiţii“, comentează analiştii de la BCR. „Ceea ce a contat ca absorbţie în ultimii doi ani n-au fost decât bani plătiţi de Comisia Euro­pea­nă pentru proiecte de investiţii datând din 2010, 2011 sau începutul lui 2012.“