BusinessMagazin

Tag: banci

  • Creditele in valuta continua sa-i invrajbeasca pe bancheri

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Miracolul romanesc, la bani marunti

    “In economie, tot ce creste trebuie sa mai si scada la un moment dat”, enunta Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un principiu arhicunoscut, care in mai toate dezbaterile despre mersul economiei romanesti tinde de ceva vreme sa capete infatisarea unei sabii a lui Damocles, aflata undeva deasupra clasicelor formule ale autoritatilor despre “economia care duduie”. Dupa un 2006 exceptional, cu un avans al economiei de 8%, 2007 a fost anul in care au inceput sa se stranga norii negri: inflatia a explodat, deficitul de cont curent a atins cote alarmante, economia a crescut cu doar 6%, leul a intrat intr-un vartej de depreciere fara precedent, iar agentiile de rating si mare parte a analistilor internationali nu au intarziat sa prevada un posibil dezastru.

    Pe un asemenea fundal, vestile de la finele primelor trei luni din 2008 apar cu atat mai surprinzatoare: nu doar ca economia n-a cazut, ba dimpotriva, a crescut cu 8,2% fata de aceeasi perioada din anul trecut, ceea ce inseamna cea mai buna performanta din ultimii zece ani. Cu atat mai mare a fost surpriza, cu cat cifrele se refera la o perioada a anului in care agricultura, unul dintre principalele resorturi ale economiei romanesti (fie ca inclina balanta intr-un sens sau in altul), nu intra prea mult in calcule.

    La originea acestui record au fost prin excelenta constructiile, care au crescut cu peste 32%, urmate la distanta de servicii (7,4%) si industrie (5,4%). In conditiile unui an agricol bun, chiar fara a pune la socoteala optimismul premierului Tariceanu, care anticipeaza cel mai bun an agricol din istoria tarii, “este foarte probabil sa avem o crestere cu mult peste cea de 6% prognozata la inceputul anului”, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Pentru urmatoarele trei luni, banca centrala prevede un ritm apropiat de cel din primul trimestru, chiar daca alte voci, precum cele ale analistilor de la UniCredit Group, cred posibila doar o crestere undeva intre 5% si 6%.

    La prima vedere, asemenea recorduri sunt vesti foarte bune, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, fie si pentru ca arata rezistenta Romaniei in fata turbulentelor de pe pietele internationale, care au afectat multe dintre economiile europene. Acesta ar putea fi un semnal bun pentru investitori, apreciaza Dumitru: cu investitii straine directe atrase anul trecut de 7,2 miliarde de euro si de circa 1,6 miliarde de euro in primul trimestru din 2008, potrivit BNR, Romania ramane in topul destinatiilor preferate pentru business. In clasamentul economiilor luate in considerare de straini pentru extinderea activitatii, Romania se plaseaza pe locul al treilea intre tarile din regiune, dupa Polonia si Rusia, iar la nivelul intregii Europe pe locul al cincilea, potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanta Ernst & Young.

    Reversul medaliei este insa, dupa Dumitru, faptul ca “excesul de cerere a crescut”, pentru ca performanta din primul trimestru este “cu mult peste nivelul cresterii economice potentiale”, adica al cresterii PIB care nu genereaza inflatie si care s-ar plasa intr-un interval optim de 6-6,5%. Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR, spunea si el de curand ca priveste cresterea economiei din primul trimestru ca “semanand putin a supraincalzire”, adica peste PIB potential. Supraincalzirea se manifesta atunci cand economia creste mai repede decat potentialul sau normal, generand inflatie, deficit de cont curent, deficit bugetar ori deficit de forta de munca specializata, precizeaza Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania). In opinia lui, pentru Romania o crestere economica anuala mai mare de 4,5% pentru urmatorii 5-7 ani “este nesustenabila si va genera probleme”. Asa a fost in perioada 2003-2006, cand economia a crescut in medie cu 6,5%, ceea ce a dus in timp la dezechilibre. Pentru a avea o evolutie sanatoasa “ar trebui sa tintim un ritm de 5-5,5%, in progresie usoara de la an la an”, este de parere Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory. Daca 2008 va fi un an agricol bun, spune el, este insa de asteptat sa avem un ritm sensibil peste 7%.

    Avem termeni de comparatie pentru ceea ce se petrece acum in Romania. “Tigrii baltici”, asa cum au fost numite Letonia, Estonia si Lituania datorita ritmului rapid de dezvoltare economica inregistrat dupa 2004, anul cand au intrat in UE, dau acum puternice semne de slabiciune. In primul trimestru al acestui an, spre exemplu, economia Estoniei aproape ca a stagnat, cu o crestere de doar 0,1%, dupa ce in 2006 si 2007 crescuse cu 11,2% si respectiv 7,1%. Explicatia a fost ca inflatia s-a accelerat, iar consumul si exporturile au cazut, afectand si vanzarile din retail, dar si piata imobiliara, principalul motor al economiei in ultimii trei ani. La finele anului trecut, deficitul de cont curent urcase in Estonia pana la 17,4% din PIB, potrivit datelor UniCredit, iar inflatia anuala a fost de 6,6%. Pentru 2008, an in care analistii italieni anticipeaza o crestere a economiei de doar 2,6%, inflatia ar urma sa urce spre 10%. Crize de crestere asemanatoare parcurg Letonia si Lituania, unde dupa ritmuri de 10,2% si respectiv 8,8% in 2007, anul acesta va aduce doar 3,2%, respectiv putin peste 5%, dar in conditiile unor deficite de cont curent uriase – 15,5% din PIB in Letonia si 11,9% in Lituania.  

    Aceeasi sa fie si soarta economiei romanesti? “Supraincalzirea provine din faptul ca exista un exces de cerere care nu poate fi satisfacut de oferta interna, iar acest lucru creeaza presiuni atat pe inflatie, cat si pe deficitul de cont curent”, comenteaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank.

    Intr-adevar, importurile au generat o presiune continua asupra cursului de schimb si a deficitului de cont curent, care a explodat in ultimii ani, ajungand la sfarsitul lui 2007 sa reprezinte circa 14% din PIB. E de observat totusi ca daca deficitul comercial, diferenta dintre importuri si exporturi, s-a adancit cu 14,3% intre ianuarie si aprilie, aceasta cifra e mult mai mica decat in primele patru luni de anul trecut, cand atinsese 66%, iar aceasta inseamna ca “incepem sa avem exporturi, si mai mult decat atat, structura lor s-a imbunatatit mult”, considera Aurelian Dochia, fost director general al BRD Corporate Finance si fondator al companiei de consultanta Concept Business Consult. Fapt e ca in aprilie, pentru a cincea luna consecutiv, viteza de crestere a exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, valoarea exporturilor ajungand la circa 2,7 mld. euro.

  • Romanii, datori vanduti bancilor!

    Din aprilie 2007 si pana in aceeasi luna a lui 2008, bancile au castigat inca 10 milioane de euro la care sa puna dobanzi si comisioane. Mai precis, creditele in lei luate de romani au crescut in aceasta perioada cu 50%, iar cele in valuta cu 120%.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Erste: Valoarea brandului BCR a scazut la 348 mil. euro

    Valoarea brandului BCR – cea mai mare banca de pe piata dupa active, a fost ajustata de Erste Bank, actionarul majoritar, de la 388 mil. euro in trimestrul al treilea al anului trecut la 348 mil. euro in trimestrul I 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oferte la depozite pe alese!

    Asa a aparut varianta in care incasezi dobanda in avans sau depozitele cu dobanda care creste de la o luna la alta.

    Aflati mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Cardul cu senzori

    La fel ca turcii, romanii se dovedesc a fi avizi atunci cand vine vorba de a cumpara (orice) tehnologii de ultima ora, spune Tolga Iskir, senior vice-president al Garanti Payment Systems (entitate detinuta de Garanti Bank Turcia, care administreaza businessul de carduri), intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin. Acesta este, de altfel, si motivul principal pentru care turcii de la Garanti Bank (o banca de altfel destul de mica pe piata romaneasca) se pregatesc acum sa lanseze primul card “contactless”, ce incorporeaza o mica antena si permite utilizatorilor sa faca rapid plati de mica valoare, prin simpla apropiere de terminalul de citire.

    La restaurant, la teatru sau la cinematograf, aceasta tehnologie permite clientilor sa plateasca fara a mai da cardul din mana, a mai tasta codul de securitate sau a semna vreo chitanta. In Turcia, acolo unde Garanti Bank a lansat cardurile Pay Pass in urma cu doi ani, in premiera in Europa, sunt in prezent circa 200.000 de utilizatori, “cu precadere tineri, o categorie de clienti spre care ne vom indrepta atentia si in Romania”, cum spune Iskir. Ca o extensie a acestui card, bancherii turci au fost si primii europeni ce au lansat, in cursul anului trecut, primul ceas echipat cu tehnologia contactless MasterCard PayPass – pe care consumatorii trebuie doar sa il treaca prin fata cititorului de card, in acelasi fel cum ar face cu un card de credit, pentru a fi naliza o tranzactie.

    Pentru platile mai mici de 15 euro nu se mai solicita codul PIN si nici semnarea chitantei – “si in acest fel tranzactiile sunt mult mai expeditive”. Pentru reusita unui astfel de program insa, adauga vicepresedintele Garanti Payment Systems, “cel mai important este sa reusesti sa atragi comerciantii potriviti” – respectiv pe acei comercianti unde viteza de derulare a tranzactiei este foarte importanta. In Turcia, banca a instalat cititoare Pay Pass in magazine cum sunt fast food-ul Burger King, cafenelele Starbucks, cinematografele Cinebonus, aeroportul Atatürk sau compania de ferryboat-uri din Istanbul.

    In Romania, unde banca planuieste sa lanseze astfel de carduri “cel mai tarziu pana in primavara anului viitor”, exista deja mai multe locuri unde astfel de cititoare ar putea fi instalate imediat, potrivit lui Iskir. “Nu vrem sa ratam sa aducem primii aceasta tehnologie in Romania”, adauga el, increzator ca, desi investitia este destul de ridicata pentru banca, nu e “nici un dubiu ca romanii vor gusta aceasta modalitate de a-si face platile”. Pentru clienti, costul unui astfel de card este in Turcia cam cu 2 euro mai ridicat decat al unui card obisnuit, insa pe piata romaneasca, cel putin intr-o prima faza, el ar putea fi oferit gratuit actualilor clienti de card de credit. “E o decizie de marketing, pe care trebuie inca sa o mai analizam”, spune bancherul turc, dar cele cateva zeci de mii de carduri de credit pe care le are Garanti Bank in Romania “nu ar fi un cost atat de mare de suportat pentru noi”.

    In Romania, Garanti Bank a intrat tarziu in segmentul de retail, timp de aproape zece ani avand servicii exclusiv pentru marile companii. In prezent, dupa ce in toamna anului trecut a decis sa atace si piata clientilor persoane fi zice, banca are in jur de 40 de sucursale, dar in urmatorii doi ani ar trebui sa ajunga la 150 de puncte de lucru, potrivit bancherului turc. Lansarea businessului de retail si-a facut aproape imediat simtite efectele: la fi nele primului trimestru din 2008, banca anunta o crestere de 50% a activelor administrate, pana la 327 de milioane de euro.

    Sucursala a GarantiBank International N.V., cu sediul in Olanda (detinuta de Garanti Turcia), banca romaneasca va trece curand si prin alte transformari. In 2005, General Electric Consumer Finance (GECF), una dintre cele sase companii specializate din cadrul General Electric (GE) si grupul Dogus, unul dintre cele mai mari conglomerate din Turcia, au semnat un contract in urma caruia fi ecare detine 25,5% din actiunile GarantiBank. La finele lui 2007 GE Money a transferat 49,9% din actiunile celor trei companii detinute in Romania catre Dogus Group. In curand, spune Iskir, Garanti Bank va solicita si o licenta bancara in Romania (urmand sa functioneze ca o fi liala locala a grupului) “si vom fuziona aceste businessuri sub aceeasi umbrela”. Deocamdata, cele trei companii detinute de GE Money vor trece printr-un proces de rebranding, potrivit planurilor anuntate de compania americana. “E greu de spus care va fi brandul final”, comenteaza bancherul turc; “va fi o decizie de marketing, care se va lua insa mai tarziu, in urmatorii ani”.

    Revenind insa la prezent, principala arma cu care turcii de la Garanti Bank dau lupta pentru clientul roman este un card de credit mai special, care a avut succes in Turcia, dar este inca la inceput aici. In noiembrie anul trecut au lansat in Romania primul card de credit multibrand cu cip, un instrument cu care clientii obtin bonusuri intre 1% si 2% pentru fi ecare tranzactie efectuata la comerciantii inclusi in acest program de parteneriate. Cu bonusurile colectate intr-o perioada de 12 luni, posesorii cardului pot mai apoi sa cumpere gratuit in oricare magazin din reteaua de parteneri. “Programul este abia la inceput, atat din punctul de vedere al retelei de parteneri, cat si al vanzarii”, spune vicepresedintele Garanti.

    De la lansare si pana in prezent au fost emise in jur de 10.000 de astfel de carduri, adauga el, insa in termen de trei ani numarul lor ar trebui sa ajunga la 500.000. Pe ce se bazeaza in aceste planuri? Pe doua lucruri, explica Tolga Iskir. In primul rand, anticipeaza el, “piata cardurilor se va schimba profund in Romania in urmatorii 2-3 ani”, in conditiile in care programele tot mai tentante lansate de banci in materie de carduri (oferind tot mai multe tipuri de benefi cii, pe langa functiile clasice) ii vor face pe romani sa adopte cu mai mare larghete cardul de credit, in defavoarea celui de debit.

    Pentru a da doar cateva exemple, in toamna anului trecut Raiffeisen Bank anunta ca are in portofoliu 230.000 de carduri de credit, Credit Europe – 170.000 de carduri de credit active, iar la inceputul acestui an BCR anunta in jur de 180.000. Al doilea argument pe care il aduce in discutie Iskir se refera la evolutia cardului in Turcia: pana in prezent au fost emise 5 milioane de asemenea carduri (dintr-un total de 11,4 milioane), in conditiile in care banca are un total de 6,2 milioane de clienti.

    In programul de bonusuri sunt incluse peste 1.200 de mari magazine, de unde clientii pot acumula bonusuri atunci cand platesc cu cardul si in care le pot ulterior cheltui. Potrivit lui Iskir, un consumator mediu efectueaza anual 67 de operatiuni cu cardul Bonus si cheltuie lunar in jur de 400 de dolari. In aceste conditii, fi ecare posesor de Bonus Card colecteaza anual, in Turcia, intre 50 si 100 de dolari bonus. Reusita programului i-a facut pe turci sa extinda gama de produse sub acest brand, lansand ulterior si carduri premium, preplatite, pentru studenti si pentru oameni de afaceri.

    Din 2003 au inceput sa licentieze si alte banci locale pentru a se putea folosi de programul lor de bonusuri; pana in prezent au fost incheiate trei astfel de parteneriate (cu Denizbank, fi liala turca a belgienilor de la Dexia, cu TEB, detinuta de BNP Paribas si cu o banca locala, Sekerbank). In total, aceste parteneriate au mai adus circa un milion de noi carduri in programul Bonus Card, ceea ce a sporit puterea de negociere a bancii cu comerciantii. “In Romania nu suntem insa nici pe departe acolo unde ne dorim”, spune Iskir, explicand ca pentru moment nici infrastructura de vanzari a bancii nu este sufi cient de dezvoltata pentru a putea genera o crestere accelerata. “Dar lucrurile se schimba rapid, asa cum se schimba si intreaga piata”, adauga bancherul turc, care a facut tarte si din echipa ce a pregatit terenul pentru aceasta lansare in Romania.

  • BCR da semnalul luptei pentru lei si ridica dobanzile la depozite cu 3,75%

    BCR, liderul sistemului bancar, a operat o majorare – soc a dobanzilor platite la depozitele in lei atrase de la clienti, de pana la 3,75 puncte procentuale.

    Dupa acest salt, dobanzile platite de BCR se inscriu pe palierul de 8%-10,5% pe an, in functie de tipul depozitului si de suma economisita. Inainte, banca oferea dobanzi de 6%-7% pe an, care ajunsesera sa fie in partea de jos a pietei.

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro

  • Ce-i de facut intr-o lume nebuna

    De la 1.500 de kilometri de Bucuresti, din inima turistica a Vienei, unde isi are biroul seful Erste Bank, etapele prin care trece piata bancara romaneasca par evidente si previzibile. Aproape fara exceptie, fiecare raspuns pe care il da Andreas Treichl la intrebarile BUSINESS Magazin face referire la experientele traite de-a lungul ultimilor ani intr-una sau alta dintre celelalte piete central si est-europene unde Erste este prezenta.

    Cat de agresiva poate fi concurenta fata de o banca ce trece printr-o restructurare si ce efecte poate sa aiba aceasta concurenta? In 2001, cand Erste Bank a intrat pe piata din Cehia cumparand Ceska Sporitelna, a pierdut in sase luni 9% din cota de piata in zona creditelor ipotecare, pentru ca restul bancilor au fost mult mai agresive, isi aminteste Treichl. “Le-am lasat o vreme, apoi am venit pe piata cu ceva intru totul nou si bum!, s-au dus”, adauga el, precizand ca in prezent banca detine 33% din piata creditelor ipotecare. Dar se mai poate recastiga cota de piata pierduta, intr-un sistem bancar in care toti jucatorii inventeaza aproape zi de zi ceva nou? “Lucruri nebunesti se pot face usor ca sa castigi procente, am facut-o si noi in Ungaria, pentru a ajunge de la 2% la 5% cota de piata”, muta Treichl argumentatia mai aproape de Romania. Faptul ca se foloseste de asemenea comparatii atunci cand vorbeste despre piata romaneasca (pe care o studiaza, dupa propriile spuse, de mai bine de opt ani) este explicabil, in conditiile in care cea mai mare parte din businessul grupului se desfasoara in afara Austriei. In 2007, de exemplu, 74% din profitul net al grupului a provenit din Europa Centrala si de Est.

    Predictibilitatea isi are totusi limitele ei, asa cum piata romaneasca si BCR isi au specificul lor. Chiar daca liniile generale ii sunt clare (“curand terminam restructurarea, si apoi ne concentram exclusiv pe crestere”), exista inca nuante pe care Treichl asteapta sa le vada. Daca “innebuneste competitia”, atunci BCR va continua sa piarda cota de piata, spune austriacul, dar e o pierdere asumata in schimbul unei strategii sanatoase, care sa ii permita o crestere pe termen lung. Pe parcursul unui proces de restructurare ce a vizat fiecare departament al bancii si fiece linie de business, intr-un sistem bancar cu peste 40 de banci cu strategii de crestere agresiva, cota de piata a BCR s-a diminuat constant, de la 26% in urma cu doi ani, sub 24% in prezent. Cei care castiga acum sunt mai ales “cei mici”, spune Treichl, nominalizand printre castigatori bancile grecesti si pe conationalii de la Volksbank. Alpha Bank, Bancpost si Piraeus Bank sunt toate banci extrem de active in ultimul an, fiecare reusind sa isi majoreze semnificativ bilanturile. Filiala grupului elen EFG Eurobank (Bancpost), de exemplu, a anuntat in martie o crestere a activelor cu aproape 70% fata de aceeasi perioada a anului precedent si o majorare a volumului de credite cu 79%, pana la 3,41 miliarde de euro. Piraeus Bank Romania a reusit in 2007 o crestere a activelor de aproape 200% fata de anul precedent, pana la 2,9 miliarde de euro, iar la sfarsitul primului trimestru din 2008 a trecut pragul de trei miliarde de euro. Volumul de credite administrate de banca elena a crescut cu 237% in decembrie 2007 fata de decembrie 2006, depasind 2,3 miliarde de euro. “Grecii vor acum sa castige cota de piata si pentru asta fac lucruri nebunesti”, spune Treichl, adaugand ca, atunci cand si-au dorit cresterea cu orice pret (pe piata ungara, de exemplu, pe care au intrat inca din 1997 si detin in prezent circa 9% din segmentul de retail), au adoptat pentru o vreme o strategie similara.

    Seful Erste Bank comenteaza si strategia austriecilor de la Volksbank, banca ce a inregistrat in ultimii ani si cea mai rapida evolutie. Pe seama cresterii volumului de credite acordate persoanelor fizice, Volksbank a reusit sa depaseasca la active Banca Transilvania (jucatorul numarul patru in top la finele lui 2007), cu un total de peste 4 miliarde de euro. “Volksbank este un instrument periculos, iar Banca Transilvania este intr-o pozitie foarte dificila acum, pentru ca nu are fonduri in moneda straina”, isi analizeaza Treichl competitorii. Volksbank International, actionarul bancii din Romania, este detinut majoritar de mai multe banci cooperatiste austriece, lucru ce il face pe Treichl sa sustina ca “ei nu au actionari, asa ca daca fac bani sau nu e irelevant”. De unde vine insa pericolul? “Strategia cresterii agresive presupune crearea de bani artificiali pentru clientii de retail, dar nimeni nu le explica si riscul care vine odata cu acesti bani.” De exemplu, un credit in yeni japonezi cu dobanda de 10% poate fi mai apoi convertit in lei si plasat in depozite cu 12-14%, explica austriacul, “dar principiul gresit aici este ca nu ar trebui ca banca sa vanda produse pe care clientul nu le intelege 100%”.

    In ultima vreme, tot mai multe banci romanesti au inceput sa ofere credite in franci elvetieni si yeni, asa-numitele monede exotice, tocmai pentru ca dobanda afisata este mai mica decat la imprumuturile in euro sau lei. In prezent, din totalul imprumuturilor acordate gospodariilor, circa 11% (echivalentul a 2,38 miliarde de euro) este in valute exotice si 44% in lei, respectiv in euro, potrivit statisticilor BNR.

    “In Romania poti vinde orice care costa 2,99, dar daca il vinzi cu 3,01, pierzi garantat”, puncteaza Treichl ironic, adaugand ca BCR nu se va implica sub nici o forma intr-o astfel de lupta, preferand sa piarda cota de piata. Cu atat mai mult cu cat, estimeaza el, la finele acestui an 16% din totalul creditului in Romania va fi in monede exotice, “asa ca orice cota de piata am avea noi, nu va pleca de la o baza de 100%, ci doar de la 84%”. Acelasi lucru se intampla si la BRD, continua austriacul, in timp ce conationalii de la Raiffeisen “sar” abia acum in acest tren, cu credite in yeni. “Am vorbit cu domnul Stepic (presedintele Raiffeisen International – n.red.) de curand si l-am intrebat daca a innebunit cu totul.”

  • Atentie la credite! Bancile au comisioane fictive si dobanzi uriase

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Pariurile castigatoare la Bursa

    De cateva saptamani, investitorii de pe Bursa sunt tot mai agitati, pe masura ce scenariul unei reveniri a pietei incepe sa prinda contur.

    Multi dintre cei care si-au pastrat calmul in ultimele noua luni de scadere a pietei sunt foarte aproape sa si-l piarda acum, pe masura ce unele dintre companiile listate incep sa li se arate din ce in ce mai atractive si oportunitatile de castig par mai numeroase. In acest paradis al speculatorilor, granita dintre un castig fabulos si pierdere este de doar cateva minute.

    “Dar daca ne uitam la rapiditatea cu care au crescut unele actiuni, deja putem considera ca intram intr-o zona de risc ridicat. Fiecare noua zi in care pretul creste poate fi si ultima, iar intrarea la cumparare se aseamana cu o ruleta ruseasca unde in fiecare zi se mai adauga un cartus in incarcator”, compara Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj Prime Transaction, referindu-se la evolutia actiunilor Azomures si Amonil.

    Sedintele de la Bursa de saptamana trecuta au fost printre cele mai dramatice din ultimul an. Doua noi vedete, Azomures si Amonil, au luat prim-planul, iar outsideri precum Oltchim si Oil Terminal au reusit de asemenea pentru cateva zile sa ia ochii investitorilor cu cresteri substantiale. Pariurile care au adus castiguri unora au adus insa pierderi pentru altii.

    Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) au reusit cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimele luni, triplandu-si valoarea in doar trei saptamani. Pentru cei care au fost inspirati sa mizeze la inceputul lunii mai pe aceste titluri, castigul a putut ajunge si la 300%, altii, care le-au descoperit mai tarziu, au putut obtine usor un profit de 150%, insa cei care s-au lacomit sa le cumpere la urma au pierdut chiar 20% intr-o zi.

    In primele doua sedinte ale saptamanii trecute, actiunile Azomures au crescut cu cate 15%, ramanand fara vanzatori. Sedinta de miercuri a debutat la fel, pentru ca in doar cinci minute situatia sa se schimbe radical si de la plus 15% sa ajunga sa se tranzactioneze aproape la minus 15%.

    Astfel, cei care au cumparat in deschidere pe maxim au vazut cum actiunile le-au scazut cu 25% pana la finalul sedintei. A doua zi, actiunile producatorului de ingrasaminte chimice au crescut din nou cu 15%, insa cei care si-au marcat pierderea nu au mai prins aceasta revenire.

    “Evolutiile actiunilor Azomures si Amonil, la care putem adauga si Oltchim, arata cateva lucruri interesante. In primul rand faptul ca exista bani in piata, bani care se activeaza imediat ce se intrevad niste posibilitati de castig. In al doilea rand, o trasatura foarte cunoscuta a bursei romanesti, intrarea investitorilor la cumparare numai dupa o crestere semnificativa”, sustine Brendea.

    Practic, saptamana trecuta investitorii cumparau aceleasi actiuni ca si in urma cu trei saptamani, cand cursul titlurilor Azomures a sarit pentru prima data de 0,2 lei. Rezultatele financiare pe primul trimestru erau cunoscute inca de la acea data, iar intre timp nu a fost anuntata nicio stire care sa justifice avansul accelerat al cursului. Dar daca in urma cu trei saptamani, tranzactiile cu actiuni Azomures nu depaseau 200.000 de euro pe zi, miercurea trecuta, s-au transferat actiuni de peste 1,6 milioane de euro.

    “Lumea nu s-a aruncat la cumparare decat dupa cateva sedinte de cresteri maximale si am observat, pentru a nu stiu cata oara, o trecere uluitor de rapida de la frica la lacomie, doua stari opuse si de regula paguboase”, mai spune Brendea.

    In cazul Azomures sau al Amonil cresterile au fost sustinute de rezultatele bune raportate de cele doua companii in primele trei luni ale anului, pe fondul unui avans puternic al pretului ingrasamintelor chimice la nivel international.

    Indicatorii financiari inca atractivi (cele doua companii au cele mai mici PER-uri de la Bursa) le ofera investitorilor care cumpara chiar si dupa o crestere de 200% a pretului, o oarecare siguranta, cum s-a vazut si saptamana trecuta, cand atat Azomures, cat si Amonil au inregistrat joi cresteri de cate 15%, dupa ce scazusera puternic cu o zi inainte.

    Sunt insa si actiuni care au crescut inexplicabil, fara ca sa existe informatii noi sau motive fundamentale de cresteri, pentru ca apoi sa scada la fel, cum e cazul Oltchim, Oil Terminal sau Turbomecanica. Unii investitori s-au lasat amagiti de cresterile puternice ale acestora si au intrat la cumparare, desi Oltchim si Turbomecanica au raportat pierderi in primul trimestru si nimic nu anunta o schimbare semnificativa in situatiile lor financiare pana la sfarsitul semestrului.