BusinessMagazin

Tag: bani

  • Reducerea nivelului de cianură la Roşia Montană ar costa zeci de milioane de dolari

    Proiectul minier de la Roşia Montană, la care compania canadiană Gabriel Resources are o participaţie de peste 80%, se află în centrul unei controverse, notează AFP, inclusiv din cauză că intenţionează să folosescă cianură în procesul de extragere a aurului. Statul român deţine restul acţiunilor prin intermediul Minvest Deva.

    Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a cerut în luna august reducerea nivelului de concentrare de cianură în lacul de acumulare a reziduurilor.

    “Investitorul a propus o concentraţie de cianuri de 5 ppm (5 miligrame pe litru – n.r.) Este la jumătate faţă de maximul admis, conform aşa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, aşa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem”, a afirmat atunci într-o conferinţă de presă Borbely.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a atins un nou minim al ultimelor opt luni faţă de dolar

    Analiştii se îndoiesc că decizia Fed de a creşte ponderea deţinerilor de obligaţiuni pe termen lung în portofoliul său va stimula economia.

    La ora transmiterii ştirii, euro era în scădere cu 1,1%, la 1,34205 dolari pe unitate, pe platforma de tranzacţionare EBS, după un minim al şedinţei de 1,34111 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după 20 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Părinţii de bani-gata ai Americii

    Considerând că deja le-au oferit suficient copiilor, cărora le-au plătit până şi studiile superioare sau o parte din costurile de întreţinere după terminarea studiilor, mulţi dintre părinţi doresc să se bucure ei înşişi de roadele muncii lor de atâţia ani.

    Tendinţa a fost identificată ca urmare a unui studiu întreprins de o firmă americană ce oferă de ani de zile sfaturi celor care vor să-şi lase agoniseala urmaşilor. Pe lângă dorinţa de a se răsfăţa după o viaţă de muncă, mulţi dintre americanii bogaţi se tem de efectul pe care primirea unei moşteniri mari l-ar putea avea asupra copiilor lor, care i-ar putea risipi în loc să cheltuie banii cu chibzuinţă. Mulţi nici măcar nu le spun copiilor de câţi bani dispun.

    Alţii, îngrijoraţi de starea economiei din prezent, preferă să-şi păstreze banii ca să fie siguri că au suficienţi pentru cheltuieli medicale sau alte probleme ce ar putea apărea, mai ales că speranţa lor de viaţă este mai mare decât cea a părinţilor lor din generaţiile interbelice.

  • Băncile şi românii au uitat deja lecţiile crizei. Ce spune economistul şef al BNR despre credite

    “Se pare că lecţiile crizei au fost foarte uşor uitate atât de către bănci, cât şi de către persoanele care cer credite”, a spus Lazea, prezent la un forum pe teme economice.

    El a arătat că în ultimele luni s-a observat o discrepanţă din ce în ce mai accentuată între trendul împrumuturilor în euro, care este crescător, şi cel al creditelor acordate în lei, care urmează o tendinţă uşor descrescătoare.

    “Această tendinţă, care favorizează creditele în euro, demonstrează că există o memorie foarte scurtă, atât din partea băncilor, cât şi a clienţilor”, a afirmat oficialul BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul de cont curent a coborât cu 24% în primele şapte luni, la 2,8 miliarde euro

    Balanţa comercială şi-a adâncit însă deficitul în luna iulie cu 352 milioane euro, ceea ce a dus la o încetinire a scăderii soldului negativ al balanţei de plăţi de la 28,6% la jumătatea anului la 24,4%.

    În acelaşi timp, transferurile curente nete au urcat cu 203 milioane euro, avansul de peste 23% faţă de primele şapte luni de anul trecut fiind în principal rezultatul transferurilor nete ale administraţiei publice.

    Sectorul serviciilor a înregistrat un deficit de 565 milioane euro, în scădere cu 8% faţă de anul treecut, însă cu un sold negativ în creştere pe transport – 241 milioane euro şi pe turism – 226 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Puterile occidentale pun la bataie 15 miliarde de dolari pentru Libia de dupa Gaddafi

    În paralel însă, operaţiunile militare contra regimului lui Gaddafi continuă, mai cu seamă cu cât dictatorul a ieşit cu o declaraţie conform căreia exclude orice capitulare şi face apel la rezistenţă din partea susţinătorilor săi.

    Cei 15 miliarde de dolari reprezintă de fapt active libiene îngheţate de ţările occidentale care participă la sancţiunile contra regimului Gaddafi şi o parte din activele totale, estimate la 50 de miliarde de dolari, pe care vesticii îl acuză pe acesta că le-a deturnat de la poporul libian.

    De partea sa, SUA au insistat însă ca noua putere din Libia să combată extremismul, având în vedere suspiciunile ce planează asupra unora dintre liderii rebelilor, consideraţi apropiaţi de mişcarea Al-Qaida.

  • Topul celor mai profitabile bănci la jumătatea anului

    BRD, banca preluată de francezii de la SocGen acum 12 ani, conduce clasamentul băncilor cu profit. BRD, care imediat după preluare a intrat într-un proces de restructurare care a ţinut mai mulţi ani, reuşeşte să-şi valorifice cel mai bine activele şi portofoliul de credite deţinut. La jumătatea anului BRD a avut un profit de 282 mil. lei, reprezentând 73% din rezultatul bancar al primelor zece bănci din sistem şi dublu faţă de rezultatul întregului sistem bancar.

    BCR, numărul unu din punctul de vedere al activelor, a raportat un profit net de 163 mil. lei la jumătatea anului. UniCredit este pe locul trei, cu 124 mil. lei, urmată de Raiffeisen, cu 103 mil. lei. Americanii de la Citi au intrat pe cinci, cu toate că din punctul de vedere al activelor se află pe locul 15.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Euro, la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni. Vezi cursul afişat de BNR

    O paritate leu/euro mai redusă decât cea calculată vineri a fost anunţată la 8 august, când euro a fost cotat la 4,2488 lei.

    Banca centrală a anunţat joi o paritate de 4,2525 lei/euro, în creştere uşoară.

    Leul a continuat să se aprecieze vineri în raport cu francul elveţian, banca centrală anunţând un curs de referinţă de 3,7049 lei/franc. În ultimele cinci zile, paritatea oficială a coborât cu 6,34 bani, de la nivelul de la finalul săptămânii trecute, de 3,7683 lei/franc. Un curs mai mic decât vineri a fost calculat de BNR la 28 iulie, de 3,7033 lei/franc.

    Totodată, a scăzut şi rata oficială de schimb leu/dolar, la 2,9402 unităţi. Paritatea este cu 0,87 bani sub nivelul de joi, de 2,9489 lei/dolar. Acesta este cel mai redus nivel de după 1 august, dată când dolarul a fost cotat la 2,9249 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul aurului a continuat joi să coboare puternic. Este în scădere cu 180 de dolari în două zile

    Preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, se va adresa vineri mai multor şefi de bănci centrale invitaţi la conferinţa organizată anual de banca centrală americană la Jackson Hole, Wyoming. Discursul de anul trecut de la acest eveniment a pregătit terenul pentru programul “QE2” de lichiditate şi stimulare a economiei, prin care Fed a cumpărat obligaţiuni de 600 miliarde de dolari de pe piaţa secundară.

    Investitorii au aşteptări ridicate şi de la discursul din acest an, însă puţini anticipează o nouă iniţiativă de tip QE. Majoritatea observatorilor anticipează ca şeful Fed să sublinieze încă odată că banca centrală este pregătită să ia măsuri dacă va fi necesar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro