“Dispozitivul care înregistrează datele la bordul autocarului arată că viteza acestuia, înainte de accident, era de 80 de kilometri la oră, ceea ce înseamnă de două ori viteza admisă pe această porţiune de drum”, potrivit poliţiei.
Tag: romani
-
Ce destinaţii exotice îi fascinează pe români – GALERIE FOTO
“Am fost de curând la un hotel din Cambodgia unde proprietarul a venit la masă să ne cunoaştem, să discutăm. Vânduse un alt hotel către o reţea internaţională, iar între cele două nu există asemănare”, spune Sorin Stoica, proprietarul Eturia. Întocmai la fel, ţinteşte ca agenţia de turism pe care o are, de tip butic, să nu depăşească un prag maxim de clienţi. Poate părea paradoxal să nu-ţi doreşti „prea mulţi„ clienţi, mai cu seamă într-o perioadă în care firmele încearcă în fel şi chip să-şi atragă cumpărători, dar antreprenorul are şi argumente. „Între 4.000 şi 6.000 de clienţi este intervalul în care putem face profit suficient, dar putem şi să avem putere de negociere cu hotelierii şi cu operatorii aerieni, dar să avem şi o relaţie cu clienţii.”
În opinia antreprenorului, orice afacere de profil are două variante: fie creşte foarte mult până ajunge la nivelul de tour operator, fie se specializează pe o nişă. Iar Stoica îşi doreşte ca firma sa să dezvolte relaţii cu clienţi stabili, chiar dacă în cazul unora volumul de muncă este mult mai mare decât pentru vacanţe predefinite. „Avem un client fidel, de şase ani, care a mers cu noi în India, China, Peru şi Africa de Sud, iar apoi ne-a spus cu 7-8 luni înainte de vacanţă: atât este bugetul şi îmi doresc destinaţia X. A trebuit să vânez oferte speciale de bilete de avion, dar am reuşit să-i facem un pachet personalizat în bugetul său, mai mic decât putem vinde de obicei.”
De fapt, cele mai multe dintre vacanţele pe care le vinde Eturia sunt modelate după dorinţele specifice ale turiştilor. În cei şase ani de activitate, firma a vândut peste 10.000 de vacanţe tailor-made, având ca destinaţii 150 de ţări. Pe acest principiu a fost practic inventată agenţia – pentru pachete personalizate de vacanţă, numite Signature, care acum reprezintă 60% din vânzări. Diferenţa se realizează prin aşa-numitele pachete Best Deal, care sunt predefinite, iar Stoica spune că Eturia are la acest capitol preţuri imbatabile. „70% dintre plecările din România spre Peru sunt clienţi de-ai noştri„, dă el un exemplu, dar situaţia este similară şi pentru alte destinaţii exotice precum Cambodgia, Vietnam, China sau Laos. 1.350 de euro de persoană costă, de pildă, un circuit de zece zile în China, iar preţul include biletul de avion cu zbor de linie, taxe de aeroport, asigurarea de călătorie, şapte nopţi cazare, şapte mese mic dejun, vizita la Beijing, Marele Zid Chinezesc, Shanghai şi Xian.
În cazul vacanţelor din catalogul Best Deal, perioadele sunt predefinite şi clienţii trebuie să-şi adapteze programul; avantajul fiind însă că preţul este bătut în cuie, adeseori fiind chiar puţin mai mic decât cel listat, şi include toate taxele, chiar şi pe cele de aeroport. Pentru cei care doresc călătorii în varianta Signature, preţul urcă sensibil, principala diferenţă datorându-se biletelor de avion. „Investim foarte mult în cele circa 2.000 de bilete de avion pe care le cumpărăm cu un an înainte pentru a avea tarife competitive. Dacă însă un client doreşte o destinaţie anume cu plecare în timp scurt, nu putem garanta un tarif pentru că biletul de avion poate fi şi cu 500 de euro mai scump„, explică Stoica, care argumentează că anul trecut agenţia sa a vândut cele mai multe bilete pe Qatar Airlines dintre toate firmele de profil autohtone. „Riscăm, pentru că blocăm mulţi bani, dar o facem cu cap.” Tot el spune că trei sferturi dintre clienţii Eturia sunt fideli, fiind de regulă vorba de antreprenori şi angajaţi în multinaţionale. De fapt, Capitala înseamnă cam 40% din volumele Eturia, Ardealului îi revin 30 de procente, iar diferenţa se împarte între celelalte regiuni geografice ale ţării.
-
Istvan Horvath trimite anual peste 150.000 de români în Ungaria
ISTVAN HORVATH A PLECAT DIN ROMÂNIA ÎN 1983, CÂND AVEA 39 DE ANI. Lucra în turism şi simţise de câţiva ani declinul domeniului, dar nu din acest motiv a părăsit ţara, ci pentru că s-a însurat cu o unguroaică. Înainte să plece, Horvath fusese preşedintele Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) pentru regiunea Mureş, de care aparţineau pe acea vreme staţiuni precum Tuşnad, Balvanyos, Lacul Roşu, Sovata sau Borsec.
„În perioada 1965-1972, turismul în România a fost în floare. Era extraordinar de dezvoltat turismul de incoming, infrastructura, pentru că printr-o hotărâre guvernamentală fiecare oraş era obligat să construiască câteva hoteluri„, îşi aminteşte Horvath. Pe străini îi atrăgeau în România litoralul, Transilvania, Bucovina, Moldova şi Delta Dunării, către care erau organizate circuite cu autocarul din Bucureşti. La sfârşitul anilor ‘70 se ajunsese ca majoritatea turiştilor din staţiunile de pe litoral să fie străini, care veneau nu numai în lunile iulie şi august, ci începând de la 1 mai până la sfârşitul lui octombrie.
HORVATH SPUNE CĂ LA VREMEA ACEEA STRĂINII VENEAU ÎN ROMÂNIA DATORITĂ PREŢURILOR MICI ŞI HOTELURILOR NOI. „Litoralul s-a construit, dacă nu mă înşel, după sugestii ale unor arhitecţi din Franţa. În perioada 1964-1968 era cel mai modern litoral din Europa, cu servicii extraordinare, preţuri bune, apă bună şi excursii care i-au captivat pe străini, pe Valea Oltului, Bucovina, în Deltă sau la Braşov. Turiştii veneau pentru două-trei săptămâni. La sfârşitul anilor ‘70 a început nebunia, când a fost introdusă prohibiţia, la ora opt-nouă se închideau restaurantele, şi asta a început să-i alunge pe turiştii străini.„ În anii ’70, Horvath câştiga cam 1.800 de lei pe lună, bani din care îşi permitea să meargă zilnic la restaurant. „Reuşeai să mănânci o fleică, să bei un coniac şi două sticle de bere cu 15 lei. O vodcă şi un lichior costau un leu şi 80 bani. Un profesor câştiga cam 1.100 lei”, spune el.
În 1983, când a părăsit ţara, turismul aluneca „vertiginos în prăpastie„, în primul rând pentru că se distrusese infrastructura de pe litoral, destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti. Litoralul a dominat turismul românesc, povesteşte Horvath, care depindea de această destinaţie. „Veniturile din turism au fost virate în fondul statului, nu s-a mai acordat nimic pentru reparaţii, pentru renovări, or după un sezon estival un hotel trebuie să intre în revizie sau renovare. S-a distrus mobilierul, s-a distrus incinta, drumurile, baza reală a turismului… Din alimentaţia publică au dispărut cu desăvârşire alimentele, începând cu anii ’79-’80. S-au golit prăvăliile, iar România a devenit tristă, posomorâtă.”
În Ungaria, Horvath a lucrat tot în domeniu, la cea mai mare agenţie de turism pentru tineret, Express Travel Agency din Budapesta. A colaborat cu România şi a trimis câte 4-5.000 de turişti unguri pe litoral pe sezon. În acei ani, Budapesta era „Occident„ pentru ţările socialiste, comerţul era liber, magazinele erau pline de mărfuri, era un oraş elegant, găseai haine la preţuri bune, nu trebuia să mergi la Paris pentru asta. În 1988, Istvan Horvath şi-a deschis propria agenţie, dar a lucrat şi la o firmă de stat, iar din 1992 s-a ocupat doar de afacerea lui, pentru că s-a dezvoltat foarte puternic şi s-a axat pe segmentul incoming din Occident (Germania şi Franţa) şi din România. „Şi atunci am început să asist la organizarea firmelor de turism din România. Am realizat astfel primele circuite pentru români în Europa, le-am făcut programele…”
-
TRAGEDIA DIN MUNTENEGRU: Cele două aeronave militare care urmează să aducă răniţii în ţară au plecat spre Podgoriţa
La bordul acestora se află 11 medici şi 11 asistenţi SMURD şi cinci angajaţi ai MApN. Aceştia sunt coordonaţi de Bogdan Opriţa, coordonatorul SMURD Bucureşti şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca.
Luni seară, la Baza 90 din Otopeni, au fost prezentate presei, de către ministrul Mircea Duşă, cele două avioane militare – Hercule şi Spartan – cu care vor fi transportate persoanele rănite în accidentul de duminică din Muntenegru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Solidaritatea Sanitară: România riscă să piardă şi pacienţii, nu doar medicii
“Medici care pleacă pentru salarii mai mari; asistenţi care părăsesc ţara pentru condiţii de lucru mai bune; pacienţi care vor pleca pentru un tratament mai bun în alte ţări, tratamentul fiindu-le plătit de statul român, deteriorarea inevitabilă a capacităţii de tratament din România – este un şir de evenimente la care riscăm să asistăm din luna octombrie a acestui an, odată cu intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 24/2011”, spune organizaţia pe baza studiului “Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România” (Editura Sodalitas, 2013).
Potrivit federaţiei, mii de români se tratează deja în spitalele din Szeged, Gyula şi Debrecen, preferând să îşi achite costul unor servicii medicale de calitate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
STUDIU: Majoritatea angajaţilor români contestă existenţa corupţiei în domeniul în care lucrează
“Majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului”, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă şi audit.
Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Antonescu discută cu Nick Clegg despre românii din Marea Britanie: “Nu sunt infractori şi cerşetori”
“Majoritatea celor 100.000 de români care locuiesc în Marea Britanie au venit aici ca să muncească”, a spus Antonescu, citat de The Guardian în ediţia electronică.
“Optzeci la sută dintre ei, procentul cel mai mare dintre toate naţionalităţile, lucrează cu normă întreagă. Majoritatea au sub 35 de ani. Aproximativ 40 la sută au studii universitare. Sunt peste 4.000 de medici şi asistente care lucrează în NHS (sistemul public de sănătate, n.red.)”, a declarat Antonescu.
“Nu sunt infractorii şi cerşetorii caricaturizaţi de domnul (Nick) Farage şi ai lui. Ei îşi plătesc datoriile şi contribuie în bună parte la economia Marii Britanii”, a declarat Antonescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Recomandări pentru turiştii români care vor să viziteze Istanbulul şi alte zone din Turcia
Turiştii pot vizita fără reţineri Istanbulul, evitând zona Taksim, unde au loc proteste, iar în Antalya, Bodrum şi Kusadasi activitatea turistică se desfăşoară normal, Turcia rămânând în “top 3” destinaţii favorite de vacanţă pentru români, potrivit ANAT.
“Turiştii români pot să viziteze fără reţineri Istanbulul, evitând seara zona Taksim. În zonele turistice ale Turciei, Antalya, Bodrum, Kusadasi, activitatea turistică se desfăşoară absolut normal. (…) Evenimentele recente (…) nu au condus la niciun fel de probleme de transport, nici în Istanbul, nici în alte zone din Turcia şi nu împiedică nicio activitate turistică”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).
Asociaţia mai arată că situaţia din Istanbul “este pe cale de a se stabiliza” şi că premierul Recep Tayyip Erdogan se va întâlni miercuri, 12 iunie, cu protestatarii din Ankara.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
PayU: Plăţile online de utilităţi, în creştere cu 66% anul trecut
Avansul se datorează în cea mai mare parte strategiei companiilor de utilităţi de a atrage consumatorii români online prin diverse acţiuni, precum emiterea facturilor în format electronic, implementarea de plăţi online, acordarea de avantaje celor care îşi plătesc facturile pe Internet..
Astfel, valoarea totală a facturilor achitate online prin PayU a crescut anul trecut cu 66% faţă de 2011, iar numărul facturilor plătite online a avut un avans de 57%.
“Evoluţia din ultimii ani arată că tot mai multi români doresc să îşi plătească facturile online pentru a economisi timp. După realizarea contului de utilizator şi conectarea la acesta, în cazul oricărui furnizor de utilităţi timpul mediu pentru plata unei facturi nu depăşeşte de regulă un minut”, punctează Andreia Satavarache, sales&marketing manager în cadrul PayU.
Aceeaşi tendinţă de creştere s-a manifestat şi în 2013 când valoarea facturilor plătite online a crescut cu 56% faţă de primele 5 luni ale anului trecut iar numărul lor a evoluat cu 58%.
Majoritatea utilizatorilor îşi plătesc online facturile pentru telefonie mobilă sau fixă, servicii de televiziune prin cablu şi internet, precum şi gaze şi curent electric.
Mai mult, începând cu decembrie 2012, datorită noilor metode de plată introduse de PayU – Pay on Time şi Pay by Click – companiile pot încasa imediat facturile ajunse la scadenţă iar utilizatorii pot plăti mai uşor, în doar câteva secunde.
Companiile care aleg ca şi metodă de plată Pay on Time îi permit utilizatorului să îşi stabilească o plată automată de pe cardul său bancar, la o anumită dată. Astfel, riscul de a uita să plătească factura şi să depăşească scadenţa, cu consecinţele de rigoare, este mult diminuat. Pentru compania-furnizor, plăţile devin mult mai predictibile.
Pe de altă parte, dacă nu doreşte să îşi programeze plăţile, utilizatorul poate folosi Pay by Click, alegând astfel să plătească cu un singur click, tranzacţia fiind finalizată în numai câteva secunde.
“Dorim ca PayU să ajungă un nume comun în limbajul plătitorilor, aşa cum sunt cardurile în prezent. Pentru a ajunge acolo, obiectivul nostru este de a uşura atât de mult experienţa celui care doreşte să plătească o factură, un serviciu sau un produs fizic încât să apese din instinct pe butonul PayU atunci când îi apar opţiunile de plată”, explică Andreia Stavarache.
