Potrivit CNN, un avion al companiei TransAsia Airways având la bord 58 de persoane s-a prăbuşit la aterizarea pe Insula Penghu.
“Cincizeci şi una de persoane au murit, iar şapte au fost rănite”, a confirmat un oficial din cadrul Autorităţii aeronautice taiwaneze.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Explicaţia cea mai plauzibilă este că e vorba de o eroare” şi că racheta a fost lansată “de un echipaj slab pregătit”, dat fiind faptul că sistemul utilizat – o baterie de rachete sol-aer de fabricaţie rusească Buk – necesită un anumit grad de cunoaştere şi de pregătire, a anunţat marţi un oficial american din domeniul securităţii, sub acoperirea anonimatului.
Chiar dacă racheta a fost lansată dintr-o zonă controlată de rebeli, este imposibil, pentru moment, de spus cine “a apăsat butonul” şi de ce, a adăugat acest oficial.
El a subliniat, de altfel, că serviciile americane de informaţii nu sunt în măsură să spună dacă ruşi erau prezenţi sau nu la baterie în momentul lansării rachetei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Steven van Groningen, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, a spus că întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu a fost o discuţie deschisă, lejeră, în care s-a discutat despre punctele de vedere ale oamenilor de afaceri.
“Organizaţiile oamenilor de afaceri sunt, de principiu, de acord cu reducerea CAS, dar, în comun cu preşedintele, ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă vom rămâne cu un deficit bugetar care este relativ mare”, a declarat Steven van Groningen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În prezent, zece persoane au fost ucise. Pentru moment nu există copii” printre victime, le-a spus el jurnaliştilor aflaţi la faţa locului.
“Sunt persoane blocate. Prezintă semne vitale şi specialiştii încearcă să îi scoată cât mai repede posibil. În vagon sunt aproximativ cinci persoane”, a adăugat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.
În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.
Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.
Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.
„Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.
El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?
„Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.
„Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.
„Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“
În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.
„Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.
Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.
Un cetăţean american rezident în Marea Britanie şi-a transformat propria persoană într-o corporaţie, cu o serie de bunuri şi servicii care pot fi contractate contra cost. Jennifer Lyn Morone™ Inc este un proiect pentru absolvirea Colegiului de Artă din Londra, cu rolul de a atrage atenţia asupra „sclaviei informaţiilor personale“, prin care companiile şi guvernele exploatează datele personale, însă, după cum semnalează chiar persoana-corporaţie, proiectul nu este unul teoretic.
JENNIFER LYN MORONE A AVANSAT LA URMĂTORUL NIVEL AL CAPITALISMULUI DEVENIND O CORPORAţIE-PERSOANĂ. Modelul îţi permite să-ţi transformi în profit sănătatea, fondul genetic, personalitatea, competenţele, experienţa, potenţialul, virtuţile şi viciile. Tu eşti fondatorul, directorul, acţionarul şi produsul, folosindu-ţi propriile resurse„, se arată pe site-ul noii corporaţii.
Facebook, Amazon, Twitter şi alte companii mari din ”economia bazată pe informaţie„ a momentului au un lucru în comun: obţin câştiguri strângând informaţii personale despre cei care le utilizează serviciile.
Multe din datele folosite de aceste companii sunt furnizate cu uşurinţă de oameni, poate cu prea mare uşurinţă, scrie publicaţia The Economist. Peste 1,3 miliarde de persoane au dat Facebook informaţii personale foarte importante în schimbul posibilităţii de a da ”like„ şi de a împărtăşi cu alţi oameni poze cu pisici. Retailerul american Amazon ştie despre clienţii săi aproape la fel de mult cât ştiu şi aceştia, iar Twitter ştie chiar ce şi când gândeşti.
ÎN PLUS, ODATĂ CU MUTAREA ÎN ONLINE A UNEI PĂRţI TOT MAI MARI A VIEţII OAMENILOR, VOLUMUL DE DATE GENERAT PASIV VA EXPLODA. Companiile precum Facebook câştigă deja destul de bine din faptul că utilizatorii săi sunt în acelaşi timp şi produsul. Costurile cu ”materia primă„ sunt aproape de zero, întrucât utilizatorii habar nu au cât de mult valorează informaţiile despre ei.
”Principiul dominant al noii economii este să ascundă valoarea informaţiei. Am decis să nu-i plătim pe cei mai mulţi oameni pentru roluri în relaţie cu noile tehnologii. Oamenii obişnuiţi dau «share», în timp ce elitele active în aceste reţele obţin averi fără precedent. Rezultatul va fi o pierdere masivă de drepturi„, spune Jaron Lanier, specialist în IT.
Astfel de probleme au preocupat-o mult timp pe Jennifer Lyn Morone şi, pentru a redobândi controlul asupra informaţiilor personale şi a altor active legate de existenţa sa, a decis să devină Jennifer Lyn Morone™ Inc (JLM), înregistrată, precum corporaţiile ”deştepte„, în statul Delaware, paradisul fiscal al SUA.
”Chiar am devenit o persoană- corporaţie. Procesul nu a fost ceva standard sau banal, dar asta probabil pentru că nu sunt la o şcoală de business cu un proiect pentru înfiinţarea unei afaceri care să vândă ceva„, a declarat Morone pentru portalul We Make Money Not Art.
JLM este o încercare de a stabili valoarea unei persoane în noua economie, în care informaţia are un rol tot mai important. După cum arată planul de afaceri, valoarea JLM este dată de trei surse, iar corporaţia protejează şi deţine drepturi asupra producţiei integrale a persoanei Jennifer Lyn Morone.
Sursele sunt: acumularea, catalogarea şi evaluarea de informaţii generate de viaţa acesteia; experienţa şi competenţele oferite sub forma unor servicii biologice, fizice şi intelectuale; precum şi vânzarea potenţialului său ulterior sub formă de acţiuni.
Mii de temple hinduse, zeci de hectare de plantaţii de orez, păduri de mangrove şi plaje cu nisip alb sau negru scăldate de Oceanul Indian sunt atracţiile pe care le-au căutat în Bali peste 2.000 de români, care au ales anul trecut această destinaţie exotică, considerată una din cele mai atractive din lume şi descrisă ca atare şi în bestseller-ul scriitoarei americane Elizabeth Gilbert, „Mănâncă, Roagă-te, Iubeşte“.
„Am fost de două ori în vacanţă în Bali, cel mai recent anul trecut, când am stat două săptămâni. Este o altă lume, o altă cultură. Serviciile sunt bune, se organizează diferite evenimente, oamenii sunt degajaţi. În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt comparabile la cazare cu cele din România“, afirmă Neculai Mihai, unul din acţionarii companiei de curierat FAN Courier, pe care insula Bali l-a fascinat. Aici a experimentat masajul balinez la patru mâini, şedinţele de yoga, dar şi snorkeling în Oceanul Indian.
De altfel, antreprenorii, dar şi executivii din top management sunt cei pe care agenţiile de turism îi trimit în vacanţă în insula exotică, având în vedere că preţul unui sejur începe de la 2.000 de euro de persoană. „Am trimis un grup de 12 români într-o vacanţă de două săptămâni în Bali şi Singapore. Tariful pachetului a fost de 2.150 de euro cu cazări la hoteluri de patru stele. Transportul cu avionul a fost inclus în preţ. Diversitatea, exotismul insulei, cultura sunt elementele care atrag turişti în Bali“, spune Dragoş Pirnog, directorul de programe al agenţiei de turism Explore Travel, care trimite anual 250 de români în insula Bali. El precizează că cererea este în creştere datorită accesibilităţii mai mari.
Viza se poate lua direct din aeroportul din Indonezia, iar taxa este de aproape 25 de euro de persoană. Mai mult, din 2011, pe piaţa locală a intrat Qatar Airways, compania aeriană naţională a statului Qatar şi una dintre cele mai mari din lume, cu zboruri pe ruta Bucureşti-Doha (cinci curse săptămânal în prezent), de unde românii pot ajunge direct în Indonezia. De la sfârşitul lunii iulie compania aeriană va avea zboruri directe spre Bali din Doha. Preţul unui bilet începe de la 800-900 de euro.
„Numărul turiştilor străini care vin în Bali este în creştere. Anul trecut am avut 3,2 milioane de vizitatori, în 2008 aveam 1,9 milioane de vizitatori“, spune Nyoman Wardawan, şeful departamentului de marketing al biroului de turism din Bali.
Insula, unde observi imediat contrastul dintre resorturile de lux şi casele modeste ale localnicilor (salariul minim în Bali este de 116 dolari pe lună), a atras anul trecut jumătate din vizitatorii străini înregistraţi de Indonezia (deşi reprezintă doar 0,29% din suprafaţa ţării), iar în acest an aşteaptă 3,5 milioane de vizitatori străini. Veniturile din turism au depăşit 4 miliarde de dolari anul trecut. Transportul public nu există în Bali, cei mai mulţi dintre localnici se deplasează pe scutere sau pe motociclete, iar turiştii închiriază maşini sau le folosesc pe cele puse la dispoziţie de hotelieri. Cu toate acestea, indonezienii au construit deasupra nivelului mării, prin pădurea de mangrove, 12 kilometri de autostradă, care unesc localităţile Benoa, Denpasar şi Nusa Dua.
În Bali nu trece zi fără ceremonii la temple şi fără ofrande închinate zeilor, ceea ce dă unicitate acestei destinaţii. Fiecare casă are în curte un templu, iar ofrandele sunt puse la poarta casei, pe drum, în restaurante, în magazine, peste tot. Şi timpul se măsoară altfel în Bali, calendarul (Pawukon) având doar 210 zile, altfel spus localnicii numără şase luni a câte 35 de zile.
“AOAR cere Ministerului Economiei să-şi intensifice analiza situaţiei în care se află industria din România şi să continue adoptarea de măsuri conforme cu interesele economice şi sociale, inclusiv adoptând decizii de naţionalizare temporară a unor companii importante (oţel, medicamente, ciment, utilităţi), chiar prin achiziţionarea temporară a unor pachete minoritare de acţiuni, care să asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, în conformitate cu intersele actuale ale economiei”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Totodată, asociaţia sugerează Guvernului să ia notă de modul în care acţionează în acest sens cele mai multe ţări membre UE, precum Polonia, Slovenia, Franţa şi Germania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“AOAR cere Ministerului Economiei să-şi intensifice analiza situaţiei în care se află industria din România şi să continue adoptarea de măsuri conforme cu interesele economice şi sociale, inclusiv adoptând decizii de naţionalizare temporară a unor companii importante (oţel, medicamente, ciment, utilităţi), chiar prin achiziţionarea temporară a unor pachete minoritare de acţiuni, care să asigure dreptul de a decide strategia acestor companii, în conformitate cu intersele actuale ale economiei”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Totodată, asociaţia sugerează Guvernului să ia notă de modul în care acţionează în acest sens cele mai multe ţări membre UE, precum Polonia, Slovenia, Franţa şi Germania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro