Legea elimină amenzile şi taxelor ridicate impuse de autorităţi la repatrierea activelor.
În plus, statul se angajează să nu investigheze dacă averile deţinute în afara ţării au eludat în trecut plata taxelor.
Pentru a beneficia de amnistia fiscală, populaţia şi companiile trebuie să depună o declaraţie fiscală înainte de sfârşitul lunii iulie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O creştere a gradului de folosire a programelor software cu licenţi ar avea un impact pozitiv mai mare asupra economiei româneşti decât o creştere asemănătoare a softului piratat, potrivit unui studiu realizat de Business Software Alliance (BSA). Concret, o creştere de 1% a gradului de utilizare a software-ului cu licenţă ar genera o sumă suplimentară de 108 milioane de dolari în economie, în comparaţie cu 54 de milioane de dolari dintr-i creştere similară a utilizării de software piratat, ceea ce înseamnă că utilizarea de software cu licenţă ar produce o valoare economică adăugată de 54 milioane de dolari.
Impactul economic al programelor software cu licenţă este o analiză care se bazează pe date colectate din 95 de ţări pentru a demonstra beneficiile pe care folosirea de programe software complet licenţiate le aduce economiilor naţionale. Studiul confirmă faptul că gradul ridicat de utilizare a programelor software cu licenţă corespunde unor venituri substanţiale la nivelul produsului intern brut (PIB) şi că efectul de stimul economic al acestora este semnificativ mai mare decât cel al programelor piratate.
“Utilizarea de software licenţiat reduce riscurile şi sporeşte eficienţa operaţională, fapt care se reflectă în profiturile companiilor”, a spus Magda Popescu, Outside Counsel BSA. “Acest studiu confirmă faptul că folosirea de software licenţiat nu aduce doar avantaje pentru firme, ci este şi un important factor de creştere economică la nivel naţional. Guvernul, autorităţile de aplicare a legii şi industria din România ar trebui să profite de fiecare oportunitate pentru a obţine aceste venituri potenţiale prin reducerea pirateriei şi prin promovarea utilizării de software licenţiat.”
Studiul arată, de asemenea, că fiecare dolar investit suplimentar în software licenţiat are o rentabilitate estimată de 89 de dolari, în comparaţie cu o rentabilitate de 26 USD rezultată din valoarea fiecărui dolar suplimentar investit în utilizarea programelor software pirat.
Printre celelalte concluzii ale studiului se numără faptul că o creştere cu 1% a gradului de utilizare de software licenţiat la nivel global ar injecta o sumă estimată la 73 miliarde de dolari în economia mondială, faţă de 20 miliarde de dolari rezultate de pe urma utilizării de software piratat, ajungându-se astfel la o diferenţă de 53 de miliarde de dolari. Pe baza raportului dintre valoarea investiţiei versus valoarea beneficiului, rentabilitatea investiţiilor din utilizarea de software licenţiat este la nivelul cel mai ridicat în ţările în curs de dezvoltare – în medie, 437 de dolari în plus la PIB pentru fiecare dolar investit. Totuşi, indiferent de nivelul veniturilor, toate ţările obţin beneficii: fiecare dolar suplimentar investit în software cu licenţă are o rentabilitate medie a investiţiilor de 117 dolari în ţările cu venituri ridicate şi de 140 de dolari în ţările cu venituri medii.
“Studiile anterioare au demonstrat că serviciile cu valoare adăugată oferite cu ajutorul programelor de software licenţiat ajută firmele să îşi reducă costurile şi să îşi mărească productivitatea. Acest raport merge şi mai departe prin faptul că stabileşte impactul utilizării de software licenţiat asupra economiei naţionale”, afirmă Eduardo Rodriguez-Montemayor, cercetător şef la INSEAD eLab. “Rezultatele arată clar că utilizarea de software licenţiat este benefică pentru mediul de afaceri şi pentru economiile naţionale şi că software-ul licenţiat are un impact economic mai mare decât software-ul piratat în toate ţările incluse în studiu.”
eMAG a raportat afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 14%comparativ cu nivelul de 145 de milioane de euro înregistrat în 2011 şi de trei ori mai mare faţă de întreaga piaţă de electroIT estimată la 1,25 de miliarde de euro anul trecut şi 1,3 miliarde de euro în acest an.
“Dacă la începutul anului ne aşteptam la o creştere de 10% a pieţei electroIT, aceasta nu a depăşit 4,5%, chiar cu ajutorul evenimentului de shopping Black Friday, care a generat 78% din creşterea întregului an”, a declarat Iulian Stanciu, directorul executiv al eMAG. Pentru reailerul online, Black Friday a însemnat 120.000 de produse vândute, stoc epuizat în primele patru ore, şi încasări de 12 milioane de euro în ziua de vineri, în timp ce întreg weekendul a însemnat vânzări de peste 25 de milioane de euro.
“Din perspectiva retailului online stăm însă mai bine decât multe alte ţări. Dacă media pieţei europene este de 16,8% în ceea ce priveşte comerţul online pe acest segment, anul trecut în România 20,3% din vânzările de produse electroIT au fost vândute pe internet”, a mai spus Iulian Stanciu. Aproximativ 20,2% au fost vânzări în domeniu prin retailerii independenţi, 20,8% din vânzări au revenit hypermarketurilor şi magazinelor cash&carry, iar restul de 38,7% din vânzările electroIT s-au realizat în 2012 prin magazinele specializate. În acest an, ponderea online-ului este estimată să crească la 23,7%, cea a comercianţilor independenţi va stagna la 20,3%, retailerii specializaţi vor atrage 38,5% din vânzări, iar lanţurile mari de hypermarketuri vor avea o cotă mai redusă, de 17,5%, potrivit oficialilor eMAG.
Prin comparaţie, ponderea vânzărilor de asemenea produse pe internet este de 18,4% în Elveţia, de 15,8% în Franţa, dar de numai 5% în Italia sau 2,5% în Portugalia. În Cehia, în schimb, online-ul deţine 33% din vânzările de electroIT, iar în Germania, de pildă, procentul este de aproximativ 21%.
România este însă codaşă la cheltuiala pe cap de locuitor pentru electronice, electrocasnice şi IT, cu 66 de euro pe an, devansată de Bulgaria cu 86 de euro şi Ucraina (90 de euro). La polul opus al clasamentului se află Germania, cu 630 de euro cheltuiţi anual pe cap de locuitor pentru asemenea achiziţii, urmată de Austria cu 508 euro, Franţa (449 de euro), Slovacia (417 euro), Italia (294 euro), Spania (277 euro), Cehia (234 de euro) şi Grecia (164 de euro).
La nivelul întregii industrii de retail, comerţul online de orice tip de produse înseamnă aproximativ 2% sau un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce în Marea Britanie ponderea vânzărilor pe internet este de 13%, în SUA este de 8%, în Germania 7%, iar în Franţa retailul online înseamnă 5% din totalul industriei de retail, conform companiei de cercetare Forrester.
În 2012, eMAG a vândut un produs la fiecare 10 secunde, iar durata medie de pregătire pentru livrare a unui produs a fost de 150 de secunde. eMAG a livrat anul trecut 12 milioane de tone de colete. De asemenea, retailerul a realizat investiţii totale de 5,5 milioane de euro, echivalentul a 3,3% din vânzări, din care 3 milioane de euro pentru infrastructură IT, 2 milioane de euro pentru logistică şi jumătate de milion de euro în traininguri pentru angajaţi, iar în plus a fost realizată şi extinderea în Bulgaria.
Site-ul magazinului online a fost vizitat anul trecut de 74,5 de milioane de ori, în creştere faţă de nivelul de 53,9 de milioane din 2011 sau 31,7 de milioane din anul anterior. În fiecare lună, 3,3 de milioane de utilizatori trec pragul magazinului virtual unde sunt disponibile 180.000 de produse diferite.
Cea mai mare comandă efectuată de o persoană fizică în 2012 a fost de 33.000 de euro, în timp ce achiziţia cea mai valoroasă a unui singur produs a fost cea a plottterului Eplson Stylus Pro GS6000 în valoare de 18.000 de euro. Totodată, cea mai dificilă livrare, realizată parţial cu bacul, a fost pentru o combină frigorifică şi un televizor, la Mila 23.
Din depozitul eMAG, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 13.500 de metri pătraţi, au plecat anul trecut 2.028 camioane cu marfă. Coletele livrate, în total 12 milioane de tone, au parcurs 200 de milioane de kilometri. În data de 24 noiembrie 2012 au fost livrate 18.900 de comenzi, cel mai mare număr înregistrat în depozitul companiei până în prezent.
Pentru anul acesta, eMAG are în plan extinderea pe noi game de produse precum cele pentru copii, parfumuri şi cosmetice, precum şi mâncare şi accesorii pentru animale, ca parte a strategiei de dezvoltare al Marketplace, platformă care reprezintă în prezent aproximativ 10% din vânzările companiei. În plan sunt şi alte câteva showroom-uri, compania refuzând să ofere însă mai multe detalii. De asemenea, comenzile efectuate până în ora 15:00 vor putea fi livrate în aceeaşi zi oriunde în ţară, iar oficialii companiei spun că “vom oferi şi posibilitatea verificării coletului de către client şi avem în plan şi lansarea unui credit de consum”.
Anul acesta, eMAG are în plan investiţii totale de aproximativ 6 milioane de euro şi, în termen de doi ani, şi-a propus să inaugureze un depozit de până la nouă ori mai spaţios decât cel folosit în prezent.
Podiumul este completat de IBM, cu 112,54 miliarde de dolari. Google a făcut schimb de locuri cu IBM, care ocupa în precedenta ediţie a studiului locul secund.
Apple, Google şi IBM sunt urmate de McDonald’s (90,26 miliarde dolari), Coca-Cola (78,42 miliarde de dolari), AT&T (75,51 miliarde de dolari), Microsoft (69,8 miliarde de dolari), Marlboro (69,38 miliarde de dolari), Visa (56,06 miliarde de dolari) şi China Mobile (55,37 miliarde dolari).
Visa a consemnat cel mai puternic avans al valorii brandului în Top 10, cu o creştere de 46% faţă de anul anterior, în timp ce Micosoft a înregistrat cea mai mare scădere, de 9%.Toyota (24,4 miliarde de dolari) este cel mai valoros brand auto şi se plasează pe locul 24 în topul general, fiind urmat pe poziţia imediat următoare de BMW (24 miliarde de dolari), Mercedes-Benz pe 43 (17,95 miliarde de dolari), Nissan pe 86 (10,2 miliarde de dolari) şi Volkswagen, pe ultimul loc al clasamentului general (8,8 miliarde de dolari).
Louis Vuitton (locul 29) a rămas cel mai valoros brand de lux din lume, chiar dacă a înregistrat o scădere de 12%, la 22,7 miliarde de dolari. Hermes (poziţia 40) a stagnat la 19,1 miliarde de dolari, în timp ce rivalii Gucci (locul 65) şi Prada (locul 98) au crescut însă puternic în ultimul an. Astfel, Gucci a urcat cu 48%, la 12,7 miliarde de dolari, iar Prada cu 63%, la 9,45 miliarde de dolari.
Samsung, concurentul principal pentru Apple pe piaţa smartphone, se află abia pe poziţia 30, cu un brand evaluat la 21,4 miliarde de dolari, în urcare însă cu 51% faţă de anul anterior. Grupul sud-coreean a urcat 25 de locuri comparativ cu anul trecut.
Facebook a coborât 12 locuri şi a ajuns pe 31, după ce valoarea brandului a scăzut cu 36% într-un an, la 21,26 miliarde de dolari. În contrast cu declinul celei mai mari reţele de socializare din lume, echivalentul chinez al Facebook, Tencent, a urcat cu 52%, la 27,3 miliarde de dolari, şi se află pe locul 21, cu 16 poziţii mai sus faţă anul precedent. Tencent are aproape 800 de milioane de utilizatori activi, faţă de peste 1,1 miliarde în cazul Facebook.
Yahoo a intrat în top 100 după ce numirea unui nou director anul trecut a suţinut preţul acţiunilor şi aprecierea valorii brandului. Astfel, Yahoo se află pe poziţia 92, cu o valoare a brandului de 9,83 miliarde de dolari.
Tumblr, cu sediul central în New York, va continua să găzduiască cele peste 108 milioane de bloguri, iar directorul general fondator al companiei, David Karp, în vârstă de 26 de ani, va răspunde în continuare de site, se arată într-un comunicat al Yahoo!, relatează Bloomberg.
Mayer mizează că Tumblr va contribui la creşterea atractivităţii Yahoo! pe piaţa publicităţii online, pe care concurează cu Google şi Facebook.
Preţul care va fi plătit, de aproximativ o cincime din numerarul de 5,4 miliarde de dolari de care dispune Yahoo!, scoate în evidenţă importanţa dată de Mayer planului de relansare a companiei, consideră Zachary Reiss-Davis, analist la Forrester Research.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.
Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).
Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).
În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.
“La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.
Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea lui Bill Gates (57 de ani) a urcat la 72,7 miliarde de dolari, cu 16% mai mult faţă de începutul anului, după ce acţiunile Microsoft au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.
Averea lui Carlos Slim (73 de ani), care a devenit cel mai bogat om din lume în anul 2007, a scăzut în acest an cu 3 miliarde de dolari, la 72,1 miliarde de dolari. Acţiunile companiei pe care o controlează, gigantul telecom America Movil, au scăzut cu 14% de la începutul anului, după ce Congresul din Mexic a adoptat o lege care ar putea conduce la divizarea grupului, dominant pe piaţa comunicaţiilor din America Latină.
Legea ar permite autorităţilor de reglementare să forţeze divizarea companiilor care acumulează o cotă de piaţă de peste 50% sau să le oblige să ofere concurenţilor acces la reţeaua proprie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Poziţia statelor este imposibil de susţinut, deoarece din noiembrie nu vom mai avea 2,5 miliarde de euro pentru a finanţa acţiunile Fondului Social European”, a afirmat eurodeputatul conservator francez, Alain Lamassoure, negociator al Parlamentului European.
Bugetul european aprobat în februarie de liderii europeni pentru perioada 2014-2020 prevede 960 de miliarde de euro în credite de angajament şi 913 miliarde în credite de plată. O sumă de şase miliarde de euro ar trebui să finanţeze acţiuni în favoarea angajării tinerilor. Dar compromisul la care au ajuns liderii UE ar trebui să fie aprobat şi de Parlamentul European, care îl consideră insuficient.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.
Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.
În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro