BusinessMagazin

Tag: business

  • Industria auto din România, tot mai sus

    Industria auto din România a rulat anul trecut afaceri cumulate de aproape 90 de miliarde de lei din producţia de automo-bile şi componente auto, cei mai mari fiind Dacia pe producţia de maşini şi Continental pe cea de producţia de componente. Producţia şi vânzarea de autovehicule reprezintă aproximativ 31 de miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de pe Ministerul Finanţelor.

    Dacia şi Ford au produs în numai trei zile maşinile făcute la Mioveni şi Craiova pentru piaţa locală, cu toate că vânzările de automobile au continuat să se situeze anul trecut pe o tendinţă crescătoare. Însă, cu un volum de sub 100.000 de autoturisme în 2015, piaţa rămâne departe de vânzările realizate în perioada de dinaintea crizei.

    „Soluţii pentru susţinerea pieţei auto sunt, cum ar fi transformarea programului Rabla într-unul multianual sau fiscalizarea impor-tu-rilor de maşini second-hand. Infrastructura ră-mâne o mare problemă, mai ales că autostrada Piteşti-Sibiu e în ceaţă, nu avem încă un şef de proiect, statusul autostrăzii Piteşti-Craiova este neclar şi se întârzie mult repararea erorilor de construcţie la A1, A2, A3“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a subliniat că în cei opt ani de când Ford a venit oficial la Craiova autorităţile nu au făcut nimic din ce au promis în materie de infrastructură şi că înainte să ne uităm după un al treilea producător, trebuie securizate in-ves-tiţiile deja existente la Mioveni şi Craiova.

    Industria auto locală s-a bazat în 2014 şi se va baza şi în 2015 pe producţia de automobile, mai mult decât pe vânzarea efectivă de maşini în România, în condiţiile în care uzina de la Mioveni produce la capacitate maximă, în timp ce piaţa abia se laudă cu volume la o treime faţă de cele din 2008.

    Cu toate că anul trecut s-au vândut aproape 120.000 de autovehicule, volumul rămâne departe de nivelul maxim de circa 366.000 de unităţi vândute în 2007, anul de boom al pieţei auto locale.

    Vânzările de autovehicule au crescut anul trecut cu 20% faţă de 2014, la 120.591 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din care aproape 80% au reprezentat persoanele juridice, iar restul clienţii persoane fizice. Vânzările de camioane (vehicule comerciale de peste 3,5 tone) au crescut peste media pieţei, după un avans de 38% la aproape 7.400 de unităţi. Camioanele reprezintă unul dintre principalele „indicatoare“ care arată mersul economiei, în condiţiile în care cererea de vehicule de transport este susţinută exclusiv de creşterea economică a unei ţări.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2 % faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom S.A. a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa 339.000 de unităţi.
    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a avut anul trecut afaceri de 453 de milioane de euro (2 miliarde de lei), în creştere cu 14% faţă de 2014, arată datele companiei, care a depăşit pentru prima dată după criză pragul de 450 mil. euro.

    Rezultatul raportat de Porsche România este cel mai bun din ultimii şapte ani. Importatorul auto a înregistrat un profit net de 81,7 mil. lei în 2015, nivel apropiat de cel din anul precedent, iar Porsche România a anunţat că va distribui dividende în valoare de 82 mil. lei către acţionari.
    Creşterea cifrei de afaceri vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% în volum faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru auto-vehicule comerciale“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, pentru anuarul ZF Piaţa auto 2016.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW auto-turisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distri-buitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

    Miza pentru Porsche România în acest an este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Cu toate că piaţa a înregistrat o creştere puternică în 2014 şi 2015, Brent Valmar spune că acest avans trebuie amendat cu o serie de efecte speciale care au influenţat volumul total din 2015 cum ar fi volume semnificative achiziţionate de autorităţi şi livrările intracomunitare.

  • A refuzat să locuiască în New York ca să îşi facă propria afacere în ţară. Acum vinde România

    „Traseu uşor: Bucureşti – Constanţa – Bucureşti – Bran – Braşov – Sinaia – Bucureşti – Constanţa – Bucureşti. Cred că mă pot angaja la Infotrafic“. Aşa arată o postare de pe pagina Ralucăi Mureşan, o tânără de 24 de ani care călătoreşte chiar şi 3.000 de kilometri pe lună în toate colţurile ţării şi munceşte 16 ore pe zi.

    Antreprenoarea şi-a deschis anul trecut businessul Trip to Romania, un proiect care oferă tururi personalizate străinilor care ajung în România în vizite de afaceri.

    Proiectul a pornit la Valencia, unde tânăra a plecat să studieze cu bursă Erasmus şi i s-a cerut să creioneze un plan de afaceri în turism pentru un business care s-ar preta în ţara sa de domiciliu. S-a întors în  România în iulie 2013 şi a transformat ideea într-un business. A lansat trei luni mai târziu site-ul, în care a investit sub 1.000 de euro.

    Tânăra le oferă mai întâi sugestii şi recomandări celor care ajung în Capitală şi, ulterior, le prezintă şi oferta Trip to Romania de petrecere a timpului liber, compania funcţionând ca un serviciu de concierge. Dincolo de transferul la şi de la aeroport, antreprenoarea oferă şi circuite turistice, în funcţie de programul clientului.

    Află care sunt cele mai promiţătoare start-up-uri din România

  • Traficul pe internet se va tripla până în 2020, iar traficul pe smartphone îl va depăşi pe cel de pe PC

    Traficul IP la nivel global aproape că se va tripla în următorii cinci ani, având o rată anuală compusă de creştere de 22%, indică raportul Cisco Visual Networking Index (VNI) pentru perioada 2015-2020. Mai mult de un miliard de noi utilizatori de internet se vor alătura comunităţii globale, de la 3 miliarde în 2015, la 4,1 miliarde în 2020.

    În următorii cinci ani, reţelele IP globale vor susţine 10 miliarde de noi dispozitive şi conexiuni, în creştere de la 16,3 miliarde în 2015, la 26,3 miliarde până în 2020. Până în 2020 vor există, în medie, 3,4 dispozitive şi conexiuni aferente per capita, în creştere de la 2,2 dispozitive şi conexiuni în 2015.

    “Romania este recunoscută pentru vitezele mari la Internet şi, în general, pentru infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată. Creşterea numărului de utilizatori şi a dispozitivelor care să beneficieze de reţele va fi accelerata în perioada următoare, atât pe zona rezidenţială, cât şi în segmentul business. În acest context, acum mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm nevoia de avea infrastructuri sigure şi scalabile”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Evoluţia pe care o înregistrează fenomenul ”Internet of Things” (IoT) e un generator de trafic.  Aplicaţii precum supravegherea video, contorizarea inteligentă, monitorizarea stării de sănătate şi alte servicii M2M înseamnă noi cerinţe la nivel de reţea şi determină creşterea graduală a traficului. La nivel globl, conexiunile M2M vor creşte de aproape trei ori, de la 4,9 miliarde în 2015, la 12,2 miliarde până în 2020, reprezentând aproape jumătate (46%) din totalul dispozitivelor conectate. Zona medicală va creşte de cinci ori, înregistrând cea mai rapidă evoluţie, de la 144 de milioane de conexiuni în 2015, la 729 milioane în 2020.

    Locuinţele conectate vor genera cel mai mare procent din conexiunile M2M, aproape jumătate, cu un total de 5,8 miliarde până în 2020, de la 2,4 miliarde în 2015. Serviciile video şi de conţinut continuă să genereze cel mai mare trafic comparativ cu celelate aplicaţii. Conţinutul video va reprezenta până în 2020 79% din traficul pe internet, de la 63% în 2015. Până în 2020, în fiecare lună se vor consuma trei mii de miliarde de minute video online. De asemenea, conţinutul video în format HD şi Ultra HD va reprezenta 82% din traficul video pe internet până în 2020, de la 53% în 2015.

    Modul în care consumatorii individuali şi utilizatorii de business accesează reţelele IP şi Internetul se schimbă, făcându-se trecerea de la PC-uri la dispozitive mobile. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, inclusiv tablete, smartphone-uri şi televizoare, comparativ cu 47% în 2015.

    Până în 2020, smartphone-urile vor genera 30% din totalul traficului IP, în timp ce contribuţia PC-urilor la totalul traficului IP va scădea la 29%.

    În 2015, dispozitivele conectate la Wi-Fi şi reţele mobile au generat 62% din traficul de internet (Wi-Fi: 55%; mobil: 7%, fix: 38%). Până în 2020, dispozitivele conectate la reţelele Wi-Fi şi mobile vor genera 78% din traficul de internet (Wi-Fi: 59%; mobil: 19%; fix: 22%).

  • Cum a reuşit un fotomodel să ajungă una dintre cele mai bogate femei din America

    Kathleen Marie “Kathy” Ireland este o actriţă, autoare, antreprenoare şi fost fotomodel. Ireland a fost supermodel în anii 1980 şi 1990, iar acum a ajuns în lista Forbes a celor mai bogate femei din SUA. A reuşit să-şi construiască o avere de 420 de milioane de dolari, din vânzarea a peste 17.000 de produse cu licenţa Kathy Ireland Worldwide, potrivit Forbes.

    Până la vârsta de 16 ani a vândut ziare când a fost văzută de un agent al agenţiei de modeling Elite. Din 1984 a apărut 13 ani la rând în paginile revistei Sports Illustrated Swimsuit Issue, inclusiv de 3 ori pe coperta acesteia. Iar în 1993 şi-a lansat primul produs în colaborare cu Kmart, o linie de şosete. Tot atunci a înfiinţat şi compania Kathy Ireland Worldwide

    Ireland a avut succes datorită faptului că a reuşit să adauce farmec unor produse banale precum: ventilatoare de tavan, pardoseli, saltele sau ferestre.  Aceasta şi-a asociat numele şi cu accesori de telefon mobil, cu produse de îngirjire a pielii. În 2015 a avut venituri de 2.5 miliarde de dolari, în comparaţie cu 2 miliarde obţinute în 2012.

    În plus, Ireland a jucat în mai multe filme şi seriale şi deţine un business şi în industria muzicii,Sterling/Winters, cu care Whitney Huston are contract.

    Kathy Ireland a lucrat inteligent şi a transformat fiecare oportunitate într-un brand. A moştenit câinii lui Elizabeth Taylor, iar la scurt timp a scos o colecţie de haine pentru animale de companie. 

  • Ce s-a ales de „băieţii deştepţi“ de la Hidroelectrica: afacerile s-au prăbuşit, iar unele firme s-au dizolvat. Una dintre ligile secrete de business, pe cale de dispariţie

    Din gladiatorii comerţului cu energie, primii „băieţi deştepţi“ din domeniu au devenit nişte umbre. Hidroelectrica se pregăteşte să iasă din insolvenţă şi speră să se listeze cât mai repede pe bursă.

    De la începutul anilor 2000, sub protec­ţia fiecărei guvernări, s-a creat unul dintre cele mai exclusiviste cluburi de business de pe piaţa lo­cală, firme cu puternice conexiuni politice ajungând să domine comerţul cu energie.

    În timp ce din spatele monitoarelor se făceau sute de milioane de euro, statul îşi împingea pe mar­ginea prăpastiei cel mai valoros activ, Hidroelectrica. La mai bine de zece ani după ce fos­tul preşedinte Traian Băsescu a lansat una din­tre sintagmele care l-au consacrat, primii „băieţi deştepţi“ din energie au devenit o umbră în mediul de business. Cu toate acestea, cei mai buni ani ai traderilor de energie au fost chiar în man­datul fostului preşedinte. De cealaltă parte, din insolvenţă încă, Hidroelectrica anunţă pentru anul acesta un profit brut record de 1,3 miliarde de lei.

    Astfel, fără accesul direct la cea mai ieftină energie din ţară, traderii care au avut privilegiul de a avea contracte de sute de milioane de euro cu Hidroelectrica s-au dizolvat, alţii s-au transformat în businessuri cu alte obiecte de activitate, unii au avut anul trecut rulaje zero, iar alţii au avut scăderi de business de neimaginat în perioada 2011, ultimul an complet de achiziţii hidro, şi 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ICEEFEST 2016. Dragoş Stanca: S-ar putea sa devii irelevant în jobul pe care îl ai dacă nu eşti la curent cu ultimele tendinţe în tehnologie – VIDEO

    Ediţia din acest an a Iceefest a fost mai mare şi a abordat mai multe teme majore de interes decât cea de anul trecut. La Iceefest 2016 au fost dezbătute în premieră două subiecte „fierbinţi” ale momentului: realitatea augmentată şi realitatea virtuală. Au fost păstrate, însă, temele de interes tradiţionale, potrivit lui Dragoş Stanca, fondatorul Iceefest, precum creativitatea, comerţul electronic, inovaţia, startup-urile şi noile modele de business. 

    Vedeţi materialul video de la ICEEFEST 2016 pe www.go4it.ro

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Simon Kaluza, Managing Director SAP pentru Europa Centrala si de Est: “În cinci ani 30% dintre brandurile globale vor dispărea”

    “În cinci ani 30% dintre brandurile globale vor dispărea”, a spus Simon Kaluza, managing Director SAP, în cadrul unui eveniment. 

    Transformarea digitală a companiilor constă în schimbarea modelului de business. Care este cel mai mare competitor al lanţului hotelier Hilton? AirBnb, companie care nu deţine niciun imobil. Cel mai mare competitor al companiilor de taximetriei este o companie care nu deţine nicio maşină.”, continuă el.

    “Sunt companii (n.r precum Hilton) care nici măcar nu se gândeau că astfel de firme  ar fi putea deveni competitori. Vedem acestă tendinţă din ce în ce mai des. Există companii care se adaptează şi cele care nu, vor dispărea. Un alt exemplu îl reprezintă Kodak. Erau o companie tipică, erau lideri de piaţă şi acum aproape au dispărut. Pentru că nu s-au putut adapta şi nu au putut prevedea cine o să le devină competitor”, povesteşte Kaluza.

    Un alt factor important menţionat de directorul SAP este fcategoria de oameni numită “millenials”, ce devine din ce în ce mai numeroasă şi se estimează că până în 2020 70% din forţa de muncă va fi alcătuită de oameni din această categorie.  Aceşti tineri s-au născut într-un mediu în care tehnologia a fost prezentă încă de la început şi sunt obişnuiţi să consume servicii şi produse într-un anumit fel. “Ei se aşteaptă să primească acelaşi tratament şi la locul de muncă, iar companiile care nu se vor adapta vor pierde angajaţi”, spune Simon Kaluza.

    Un alt exemplu de companii, dat de către Kaluza, care trebuie să se schimbe în faţa digitalizării afacerilor sunt băncile. “Companii de IT vin cu sisteme de plată alternative şi există bănci care nici măcăr nu au auzit de Apple Pay sau Google Wallet. Aceste bănci trebuyie să se transforme pentru a supravieţui”

    Un exempu pozitiv semnalat de directorul SAP este compania germană KAese Kompressoren, ce are o filială şi în România.

    “Este o companie germană numită Kaeser Kompressoren ce vindea compresoare de aer către companii mari pentru unelte pneumatice. Au venit companii din China, care produceau aceleaşi produse mult mai ieftine.Trebuiau să schimbe ceva. Am intrat în parteneriat cu ei şi a trebuit să regândim modulelul de business, iar acum vând aer compresat. Au mers către companii şi le-au zis să uite de infrastructură şi să le vândă direct aerul compresat. Afacerea a crescut enorm într-un an şi a ajuns la venituri de 1 miliard de euro”

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro