Tag: bani

  • Cum faci 7 milioane de euro într-o lună? Aştepţi să bată vântul

    Aproape jumătate din această sumă a fost încasată de cehii de la CEZ, proprietarii unui parc eolian de peste 300 de MW localizat în comuna dobrogeană Fântânele. De la începutul anului şi până la finalul lunii octombrie, cehii au făcut numai din certificatele verzi pentru energia eoliană produsă 28,1 milioane de euro. În total, toţi producătorii de energie eoliană au încasat aproape 50 de milioane de euro în primele zece luni ale anului, potrivit datelor Transelectrica.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Din ce fac bani vedetele care nu au absolut niciun talent?

    Un exemplu este chiar celebra Kim Kardashian, care, deşi nu se pricepe nici la cântat, nici la dansat, nici la actorie şi nici nu face sport de performanţă, a reuşit să aibă anul trecut încasări de circa 65 de milioane de dolari, potrivit BBC.

    Secretul său şi al altor nume la fel de cunoscute, precum Paris Hilton sau Spencer Pratt, este că au ajuns la un asemenea nivel de notorietate, în special datorită scandalurilor în care au fost implicate şi comportamentelor excentrice, încât acum au ajuns să fie plătite pentru a fi imaginea unor anumite firme sau branduri.

    Aceste contracte de sponsorizare sunt extrem de bănoase şi ajută, totodată, la menţinearea notorietăţii acestor personaje.

  • Din ce fac bani vedetele care nu au absolut niciun talent?

    Un exemplu este chiar celebra Kim Kardashian, care, deşi nu se pricepe nici la cântat, nici la dansat, nici la actorie şi nici nu face sport de performanţă, a reuşit să aibă anul trecut încasări de circa 65 de milioane de dolari, potrivit BBC.

    Secretul său şi al altor nume la fel de cunoscute, precum Paris Hilton sau Spencer Pratt, este că au ajuns la un asemenea nivel de notorietate, în special datorită scandalurilor în care au fost implicate şi comportamentelor excentrice, încât acum au ajuns să fie plătite pentru a fi imaginea unor anumite firme sau branduri.

    Aceste contracte de sponsorizare sunt extrem de bănoase şi ajută, totodată, la menţinearea notorietăţii acestor personaje.

  • Cel mai tânăr om de afaceri din lume

    Britanicul Harli Jordean este diferit faţă de toţi ceilalţi copii de opt ani. În timp ce prietenii lui se joacă pe calculator, Harli este ocupat cu furnizori, stocuri şi comenzi pentru afacerea sa cu bile, scrie dailymail.co.uk.

    Băiatul conduce un site care vinde bile de doi ani, iar compania sa produce mii de lire în fiecare an, datorită comenzilor care vin chiar şi din Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecii au retras 5 miliarde de euro de la bănci în ultima săptămână

    Valul de retrageri a fost declanşat de anunţul şoc, de săptămâna trecută, al premierului George Papandreou privind organizarea unui referendum asupra pachetului de ajutor financiar extern. “Mulţi oameni şi-au retras banii joi şi vineri, iar băncile au avut dificultăţi în asigurarea lichidităţilor pentru a acoperi cererea”, a spus un bancher. “Unii clienţi au cerut sume de 600.000-700.000 de euro pentru a le lua acasă, incredibil”, a afirmat un alt bancher, menţionând că instituţia de credit a ridicat dobânzile până la 7% pe an pentru a convinge populaţia să-şi păstreze banii în conturi. Guvernatorul băncii centrale a Greciei a făcut un apel public pentru constituirea unui nou guvern, situaţie foarte rară, şi a avertizat că în joc este statutul ţării de membră a zonei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gafe, sex şi bani – Silvio Berlusconi, un lider atipic

    În cursul summiturilor oficiale, el este protagonistul mai multor episoade insolite, ascunzându-se în spatele unei plante pentru a o speria pe cancelarul Angela Merkel sau punându-i coarne unui ministru spaniol în timpul fotografiei de grup.

    Miliardar, el a rămas proprietarul imperiului său economic format din holdingul Fininvest, care controlează numeroase companii, între care grupul de televiziune Mediaset, în pofida riscului unui conflict de interese cu funcţia pe care o deţine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia mai are bani doar până la mijlocul lunii decembrie

    Grecia ar fi trebuit să primească tranşa în luna noiembrie, parte a primului pachet de ajutor financiar extern de 110 miliarde de euro, lansat anul trecut, însă liderii zonei euro au avertizat că nu vor elibera banii până când grecii nu vor decide să-şi respecte obligaţiile asumate în al doilea pachet financiar, convenit săptămâna trecută.

    Fără banii de la UE şi FMI, statul elen ar intra în faliment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Motanul încălţat”, încasări de 24 mil. euro în doar două zile – GALERIE FOTO

    Povestea desprinsă din seria Shrek, unde Motanul încălţat interpretat de Antonio Banderas este personaj de seamă, s-a clasat pe prima poziţie în box office-ul nord-american în primele două zile de la lansare, potrivit datelor preliminare, scrie BBC News.

    Animaţia 3D care prezintă viaţa lui Puss înainte de a-l cunoaşte pe Shrek a avut încasări de 34 de milioane de dolari (aproape 24 de milioane de euro) de vineri până duminică. Aproape 35% din publicul care a mers în acest weekend în cinematografele din SUA şi Canada pentru a vedea Puss in Boots este de origine hispanică, atras inclusiv de faptul că Antonio Banderas şi Salma Hayek dau voce personajelor principale din film, alături de Billy Bob Thornton şi actorul Zach Galifianakis din “Marea mahmureală”.

    Pe locul al doilea în box office s-a clasat filmul horror cu buget redus Paranormal Activity 3, partea a treia a celebrei francize despre evenimente paranormale regizată de Ariel Schulman şi Henry Joost care a înregistrat încasări de 18,5 de milioane de dolari (13 milioane de euro).

    Thrillerul SF In Time, cu Justin Timberlake, a fost pe locul trei în box office, cu încasări de 12 milioane de dolari (8,46 de milioane de euro), urmat de Footlose, un remake al filmului din 1984, cu Andie MacDowell, Dennis Quaid şi Jason Ferguson în rolurile principale, şi de The Rum Diary în care joacă Johnny Depp.

  • Cum se fac bani din piatră seacă

    Industria cimentului din România, dominată de cei trei mari giganţi mondiali HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor. Cei trei, care practic au revoluţionat piaţa în perioada în care au fost în fruntea triadei cimentului, au generat afaceri cumulate de aproape 5 miliarde de euro şi profituri nete de circa 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

    Mihai Rohan, supranumit “tatăl cimentului”, cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a condus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Holding, şi-a încheiat mandatul la începutul acestui an, în locul său venind Florian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu. |n cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproape şapte ani subsidiara locală a elveţienilor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un conaţional la cârma afacerilor din România: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.

    La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.

    Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 milioane de euro (deşi Rohan a fost director al Carpatcement în perioada 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că anterior, la Ministerul de Finanţe apăreau rezultate financiare foarte mici sau lipseau). |n acelaşi timp Wirth a generat 200,4 milioane de euro profit pentru grupul elveţian Holcim în perioada sa de mandat, 2004-2010, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.

    Pe de altă parte, Phillippe Questiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 milioane de euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.

    În total, profituri nete de peste 1,25 miliarde de euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 miliarde de euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.

    Producătorii de ciment s-au numărat, de altfel, printre cei mai profitabili actori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi menţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%.

    Deşi afacerile au scăzut pe fondul reducerii cererii, două dintre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor publicate de Ministerul de Finanţe. Singurii care au avut o profitabilitate mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în condiţiile în care au devenit liderii pieţei locale de ciment, cu un rulaj de peste 196 de milioane de euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.

  • Povestea aurului românesc

    Istoria căutării şi prelucrării aurului în spaţiul carpato-danubiano-pontic este una deosebit de veche – preistorică.

    Pe baza mai multor studii detaliate, se poate afirma că exploatarea aurului din zăcămintele de la Roşia Montană, Căraci şi Câinel, a început încă din timpuri preistorice.

    Între popoarele antice, primii care au fost atraşi ca un magnet de aurul dacilor nu au fost romanii, aşa cum se crede în mod obişnuit, ci primele triburi de greci, care, în migraţia lor spre teritoriul de astăzi al Greciei, au trecut prin Munţii Apuseni, unde au jefuit zăcămintele de aur local, din care şi-au făurit monede. Unele studii istorico-lingvistice au sugerat chiar că termenul vechi grecesc pentru aur – khrūsos – ar veni de la numele Crişurilor, râurile noastre care străbat ţinuturile aurifere. Alte cercetări susţin că primele monede de aur greceşti conţineau acelaşi tip de aur cu cel extras şi astăzi din Apuseni.

    Pe lista invadatorilor ahtiaţi după aurul din Apuseni au urmat, la rând, străvechii perşi. Herodotus, Părintele Istoriei, relata în scrierile sale cumm împăratul Darius, fiul lui Hystaspes, stăpânitor al tuturor perşilor, a pornit război împotriva triburilor dacice ale agatârşilor, care locuiau în Munţii Apuseni, îndeosebi pe malurile Mureşului de astăzi, pentru a-i jefui de aur, fiindcă această ramură a daco-geţilor se desfăta în podoabe de aur..

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro