Tag: romani

  • Românii cheltuie 170 de milioane de euro pe hrana şi îngrijirea animalelor de companie. Unu din doi români are câine sau pisică

    Românii vor cheltui în acest an circa 750 de milioane de lei (170 mil. euro) pe hrana şi îngrijirea ani­malelor de companie, cifră care a crescut constant odată cu evoluţia numărului de pet-uri, fie căţei sau pisici.

    În ultimii ani în România s-a dez­voltat „moda“ animalelor de com­panie după mo­delul vest-euro­pean, unde cele mai multe gos­po­dării au un căţel, o pisică sau o pa­săre. În Româ­nia există 11,5 milioane de ani­male de companie, ceea ce în­seam­nă că una din două persoane are un pet, potrivit datelor companiei de cer­ce­ta­re de piaţă Euromonitor.

    „Această piaţă are o evoluţie pozitivă în pofida faptului că românii au venituri limitate. Deşi în ultimii doi ani economia a fost afectată de criză iar veniturile disponibile pentru consum au continuat să scadă, piaţa de îngrijire şi mâncare pentru ani­male de companie nu a fost afectată. Creşterea a fost alimentată în principal de segmentul mâncării pentru câini şi pisici şi de segmentul produselor de îngrijire a animalelor de companie“, spun reprezentanţii Euro­monitor.

    Ei adaugă faptul că în Ro­mânia există o di­fe­renţă sem­ni­fi­cativă între zona ru­rală şi cea ur­ba­nă, aceasta din urmă fiind cea care chel­tuie cei mai mulţi bani pe astfel de produse. La polul opus, în zona rurală ani­malele de compa­nie, deşi înregistrate astfel, sunt ţinute de cele mai multe ori afară şi nu sunt hră­nite cu mâncare specială.

    „În zona rurală câinii şi pisicile nu sunt percepute ca animale de companie ci animale necesare în gospodărie pentru pază sau pentru alte activităţi. Mai mult, aceste animale sunt hrănite cu resturi alimentare“, explică reprezentanţii Euromonitor.

    În acest con­text, cel mai ma­re potenţial de creş­tere pentru piaţa de pro­fil vine din zona ur­bană unde proprietarii de animale încep să treacă de la mâncarea gătită la mâncare specială pentru câini, pisici sau alte ani­male. „Această mo­di­fie­care a comporta­men­tului se datorează în parte cam­pa­niilor de advertising rea­lizate de multi­naţio­nale“.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

  • STUDIU: Majoritatea românilor preferă să cumpere telefoane noi

     “Preferinţa pentru nou este susţinută în mare parte de ofertele avantajoase ale operatorilor de telefonie la aparatele noi, dar şi de dorinţa de a deţine un telefon proaspăt ieşit din fabrică, ca o garanţie a unei utilizări cât mai îndelungate şi fără probleme”, se arată în cercetarea GfK Temax.

    Potrivit sursei citate, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri noi a crescut cu 18% în primul trimestru din 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.

    Noile modele de smartphone-uri lansate în ultima perioadă au contribuit la creşterea acestui segment cu 58%, în timp ce segmentul de telefoane mobile obişnuite a înregistrat o scădere de 29%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii români au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică

    Multiplu medaliat internaţional, Rareş Darius Buhai, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” Bistriţa, şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie. Laureat cu argint anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Veşti proaste pentru doritorii de slujbe: mai bine de jumătate dintre oamenii de afaceri nu cred că vor face angajări în 2013

    În pofida contextului economic dur, la nivel global antreprenorii dau dovadă de rezistenţă şi se declară optimişti în privinţa planurilor lor de recrutare pentru viitoarea perioadă, arată studiul EY “Global job creation”.

    Acesta s-a derulat pe baza răspunsurilor a 200 de antreprenori selectaţi în cadrul competiţiei internaţionale EY Entrepreneur Of The Year; documentul evidenţiază faptul că 78% dintre aceştia declară că intenţionează să îşi extindă echipa de angajaţi în 2013, atât în ţările de origine, cât şi în afara graniţelor.

    Studiul a arătat că 73% dintre femeile antreprenor au în plan să îşi mărească numărul de angajaţi în acest an, faţă de 69% dintre antreprenorii bărbaţi. 78% din totalul antreprenorilor chestionaţi, atât bărbaţi cât şi femei, au declarat că factorul determinant în privinţa planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este creşterea producţiei de bunuri şi a furnizării de servicii oferite de firmele lor.

    Femeile antreprenor au mai multă încredere că economia ţărilor în care activează se îndreaptă într-o direcţie bună – 88% faţă de 71% dintre bărbaţi. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori câştigători ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

    Astfel, în pofida contextului economic global dificil, veniturile cumulate ale acestor antreprenori s-au dublat în ultimii trei ani, ajungând împreună la 40 de miliarde de dolari. De asemenea, aceştia şi-au mărit echipele de angajaţi cu peste 40%, ajungând la mai mult de 200.000 de persoane. 

    Antreprenorii continuă să recruteze forţă de muncă experimentată
    Când au fost întrebaţi despre locurile de muncă pe care le creează, 51% dintre antreprenorii chestionaţi au spus că vor crea posturi pentru “personal experimentat (non-management)”, în timp ce doar 14% au spus că vor recruta “începători cu studii superioare” şi 26% “începători fără studii superioare”.

    O schimbare semnificativă remarcată în acest an este faptul că antreprenorii fac investiţii sustenabile în productivitate. Cu toate că răspunsul care a avut cel mai important procentaj a rămas faptul că angajările sunt făcute pentru a intra pe pieţe noi (74%, în 2012, şi 63%, în 2013), un mare număr dintre respondenţi au afirmat că fac recrutări în vederea creşterii productivităţii. Acest procent a crescut semnificativ, de la 28% în 2012, la 45% în acest an.

    Bogdan Ţenu, senior manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii afirmă despre contextul românesc: “Pe piaţa de la noi, oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimişti, 26% estimează o creştere a numărului de angajaţi în acest an, în timp ce 55% dintre ei nu vor face angajări în 2013, conform studiului EY România A Vision For Growth, realizat la jumătatea lui 2013”.

    Conform unui alt studiu recent, pentru angajatorii români care sunt în căutare de oameni noi: atitudinea potrivită, calitatea competenţelor profesionale şi inteligenţa emoţională fac diferenţa.


     

  • Angajaţii români învaţă online de un milion de euro pe an

    E-LEARNING-ULUI APROAPE CĂ POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, atât angajatorii, cât şi companiile care furnizează cursuri de training online sunt de părere că piaţa este în creştere şi că în următorii ani, chiar dacă nu va ajunge să înlocuiască trainingurile tradiţionale, e-learingul va fi principalul „refugiu„ al angajatorilor presaţi de bugete de HR mici şi de nevoia de a avea oameni bine pregătiţi într-un timp scurt.

    „Piaţa de e-learning este cu siguranţă în creştere, iar proiectele cu finanţare europeană dezvoltate în ultima perioadă au reuşit să o dinamizeze atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Fără a include însă aceste proiecte europene, în momentul actual, dimensiuna pieţei se situează până în pragul de un milion de euro din bugete private. Estimăm că în prezent există un număr mic de companii care furnizează cursuri de e-learning pentru economia privată, sub cinci„, spune Măriuca Talpeş, CEO al Intuitext, divizia producătoare de software educaţional a dezvoltatorului de soft Softwin.

    LA ÎNCEPUTUL LUNII IUNIE ŞI ZIARUL FINANCIAR A LANSAT O PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE ÎN LIMBA ROMÂNĂ – ZFeLEARNING.ro, care are în prezent un portofoliu de zece cursuri dedicate unor domenii precum cel financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi cel al fondurilor europene. Cursurile sunt predate de opt traineri „preluaţi„ din companiile prezente pe piaţa locală care s-au implicat în proiectul ZFeLEARNING.

    Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). „În momentul de faţă, există puţine informaţii publice centralizate despre valoarea pieţei de business de învăţare şi dezvoltare, cu atât mai puţin despre această zonă nouă – de e-learning. Însă cred că pentru zona de business, adică traininguri online achiziţionate de companii, piaţa ar putea fi oriunde între 700.000 de euro şi 1,2 mil. de euro pe an„, este de părere Silviu Martin, fondator al Enovate, dezvoltator de programe de învăţare mixte (online şi experienţe „faţă în faţă„) pentru manageri. Compania a avut anul trecut venituri de 150.000 de euro, iar din 2008 şi până în prezent a pregătit peste 1.500 de cursanţi.

    Cu toate că în România atât companiile, cât şi angajaţii sunt încă reticenţi în privinţa metodei de învăţare pe internet, angajatorii şi furnizorii de astfel de traininguri susţin că avantajele e-learning-ului vor demonta în curând această cutumă.
    „E-learning-ul nu va înlocui total piaţa de cursuri la clasă, dar o va lărgi. Va crea oportunităţi de formare şi pentru persoane care nu au acces la training din diverse motive (cele mai importante fiind legate de timp şi de bani), apoi folosirea e-learning-ului împreună cu formarea faţă în faţă va duce la degrevarea trainerului de o mare parte din informaţiile teoretice care se pot învăţa şi exersa online şi îi va permite să se concentreze pe acele activităţi de învăţare care au plus valoare dacă sunt realizate faţă în faţă (jocuri de rol)„, explică Măriuca Talpeş.

    Şi Silviu Martin este de părere că, deşi va exista o supremaţie a cursurilor online, în viitor, acestea vor fi cu atât mai eficiente cu cât vor fi folosite în combinaţie cu sesiuni de follow-up faţă în faţă, întâlniri cu manageri, sesiuni de coaching sau lucrul pe proiecte interne, metodă definită de specialiştii în domeniu ca „blended learning„ (n.red – învăţare mixtă).

    METODA DE TRAINING ONLINE ARE AVANTAJE CLARE CE ŢIN DE COSTURI, de uşurinţa implementării de programe către un public mai mare din companii, de punerea la dispoziţie a mai multor tipuri de conţinut (video, audio, text etc.), potrivit mai multor tipuri de învăţare şi, foarte important, de acces la conţinut creat de profesori, autori de cărţi sau consultanţi de renume, la care altfel se ajunge destul de greu„, mai spune Martin.

    Măriuca Talpeş pe de altă parte precizează că traingurile sau cursurile online oferă flexibilitate studenţilor, un tip de învăţare diferenţiată şi cu un grad ridicat de calitate.„Atunci când este cazul şi când este bine executat, sistemul de tip e-learning oferă una dintre cele mai bune variante de a produce rezultate tangibile. Acesta este poate şi principalul motiv pentru care această industrie înregistrează o creştere anuală semnificativă la nivel mondial„, este de părere Elvis Popovici, director recruitment manager în cadrul firmei româneşti specializată în soluţii antivirus Bitdefender,.

    Costurile unor cursuri de e-learning pot varia de la câteva zeci de euro şi chiar până la 150-400 de euro pe an pentru fiecare utilizator (angajat al unei companii), potrivit informaţiilor din piaţă. Printre principalii furnizori de e-learning de pe plan local se mai numără şi InSoft, Ascendia Design sau Siveco.

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

  • Numărul şomerilor a scăzut în iunie cu 5.875. TOPUL judeţelor cu cei mai mulţi români fără loc de muncă

     Potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrat în luna iunie, de 4,96%, a fost mai mare cu 0,38 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    “În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, în luna iunie 2013, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la 5,59 la sută la 5,49 la sită, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,41 la sută, în luna mai a.c., la 4,37 la sută. Numărul şomerilor femei la 30 iunie era de 182.917 persoane”, a precizat ANOFM, într-un comunicat de presă.

    Din numărul total de şomeri, 45.939 au sub 25 de ani, 33.111 au între 25 şi 29 de ani, 105.041 au între 30 şi 39 de ani, 126.701 au între 40 şi 49 de ani, 58.454 între 50 şi 55 de ani şi 68.864 au depăşit 55 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soţia lui Sergiu Nicolaescu a făcut public testamentul spiritual al regizorului

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Dana Nicolaescu, vineri, la locuinţa lui Sergiu Nicolaescu din strada Zambaccian din Bucureşti a avut loc ceremonia de dezvelire a unei plăci comemorative, care a fost realizată de artistul Bogdan Hojbota.

    Cu această ocazie, Dana Nicolaescu, soţia regretatului regizor, a decis să facă public testamentul spiritual al maestrului. Un document în care erau enumerate dorinţele cineastului legate de munca sa de peste 5 decenii a fost descoperit de soţia acestuia, pe biroul său, imediat după trecerea lui în nefiinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 40.000 de români au ales anul trecut DELTA DUNĂRII ca destinaţie de vacanţă. Câţi bani au cheltuit

     Anul trecut au fost în Deltă 41.647 de români, cu 2% mai puţini decât în 2011, potrivit datelor furnizate de INS la solicitarea MEDIAFAX.

    Dintre aceştia, aproape 35.000 de turişti au ajuns în Deltă pe cont propriu şi doar 6.800 prin agenţii de turism.

    “În Deltă, tarifele la cazare şi masă sunt similare celor de pe litoral, dar excursiile şi transportul pe apă cresc preţurile medii cu 80 de lei pe zi. Astfel, cheltuiala zilnică a unui turist în Deltă, incluzând cazare, masă, transport pe apă şi excursii ajunge, în medie, la 280 de lei”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Cornel Găină, proprietarul complexului hotelier Cormoran din Delta Dunării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro