BusinessMagazin

Tag: bani

  • “Motanul încălţat”, încasări de 24 mil. euro în doar două zile – GALERIE FOTO

    Povestea desprinsă din seria Shrek, unde Motanul încălţat interpretat de Antonio Banderas este personaj de seamă, s-a clasat pe prima poziţie în box office-ul nord-american în primele două zile de la lansare, potrivit datelor preliminare, scrie BBC News.

    Animaţia 3D care prezintă viaţa lui Puss înainte de a-l cunoaşte pe Shrek a avut încasări de 34 de milioane de dolari (aproape 24 de milioane de euro) de vineri până duminică. Aproape 35% din publicul care a mers în acest weekend în cinematografele din SUA şi Canada pentru a vedea Puss in Boots este de origine hispanică, atras inclusiv de faptul că Antonio Banderas şi Salma Hayek dau voce personajelor principale din film, alături de Billy Bob Thornton şi actorul Zach Galifianakis din “Marea mahmureală”.

    Pe locul al doilea în box office s-a clasat filmul horror cu buget redus Paranormal Activity 3, partea a treia a celebrei francize despre evenimente paranormale regizată de Ariel Schulman şi Henry Joost care a înregistrat încasări de 18,5 de milioane de dolari (13 milioane de euro).

    Thrillerul SF In Time, cu Justin Timberlake, a fost pe locul trei în box office, cu încasări de 12 milioane de dolari (8,46 de milioane de euro), urmat de Footlose, un remake al filmului din 1984, cu Andie MacDowell, Dennis Quaid şi Jason Ferguson în rolurile principale, şi de The Rum Diary în care joacă Johnny Depp.

  • Cum se fac bani din piatră seacă

    Industria cimentului din România, dominată de cei trei mari giganţi mondiali HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor. Cei trei, care practic au revoluţionat piaţa în perioada în care au fost în fruntea triadei cimentului, au generat afaceri cumulate de aproape 5 miliarde de euro şi profituri nete de circa 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

    Mihai Rohan, supranumit “tatăl cimentului”, cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a condus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Holding, şi-a încheiat mandatul la începutul acestui an, în locul său venind Florian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu. |n cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproape şapte ani subsidiara locală a elveţienilor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un conaţional la cârma afacerilor din România: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.

    La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.

    Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 milioane de euro (deşi Rohan a fost director al Carpatcement în perioada 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că anterior, la Ministerul de Finanţe apăreau rezultate financiare foarte mici sau lipseau). |n acelaşi timp Wirth a generat 200,4 milioane de euro profit pentru grupul elveţian Holcim în perioada sa de mandat, 2004-2010, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.

    Pe de altă parte, Phillippe Questiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 milioane de euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.

    În total, profituri nete de peste 1,25 miliarde de euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 miliarde de euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.

    Producătorii de ciment s-au numărat, de altfel, printre cei mai profitabili actori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi menţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%.

    Deşi afacerile au scăzut pe fondul reducerii cererii, două dintre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor publicate de Ministerul de Finanţe. Singurii care au avut o profitabilitate mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în condiţiile în care au devenit liderii pieţei locale de ciment, cu un rulaj de peste 196 de milioane de euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.

  • Povestea aurului românesc

    Istoria căutării şi prelucrării aurului în spaţiul carpato-danubiano-pontic este una deosebit de veche – preistorică.

    Pe baza mai multor studii detaliate, se poate afirma că exploatarea aurului din zăcămintele de la Roşia Montană, Căraci şi Câinel, a început încă din timpuri preistorice.

    Între popoarele antice, primii care au fost atraşi ca un magnet de aurul dacilor nu au fost romanii, aşa cum se crede în mod obişnuit, ci primele triburi de greci, care, în migraţia lor spre teritoriul de astăzi al Greciei, au trecut prin Munţii Apuseni, unde au jefuit zăcămintele de aur local, din care şi-au făurit monede. Unele studii istorico-lingvistice au sugerat chiar că termenul vechi grecesc pentru aur – khrūsos – ar veni de la numele Crişurilor, râurile noastre care străbat ţinuturile aurifere. Alte cercetări susţin că primele monede de aur greceşti conţineau acelaşi tip de aur cu cel extras şi astăzi din Apuseni.

    Pe lista invadatorilor ahtiaţi după aurul din Apuseni au urmat, la rând, străvechii perşi. Herodotus, Părintele Istoriei, relata în scrierile sale cumm împăratul Darius, fiul lui Hystaspes, stăpânitor al tuturor perşilor, a pornit război împotriva triburilor dacice ale agatârşilor, care locuiau în Munţii Apuseni, îndeosebi pe malurile Mureşului de astăzi, pentru a-i jefui de aur, fiindcă această ramură a daco-geţilor se desfăta în podoabe de aur..

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor

    Fie că este vorba despre temeri sau despre mulţumiri, românii au unele şi aceleaşi principale surse pentru acestea, respectiv familia, starea de sănătate şi banii, potrivit studiului. Teama de cutremure este plasată de cei mai mulţi dintre români pe un loc secundar. Astfel, în mod spontan românii consideră ca cele mai mari motive de temere sunt legate de starea de bine a lor sau a unui membru al familiei (acesta fiind primul lucru la care s-au gândit 21 la sută dintre românii din mediul urban intervievaţi). Femeile şi persoanele peste 50 de ani sunt şi mai preocupaţi de acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză cu noroc: s-au înmulţit milionarii

    Sursa datelor este studiul Barclays Wealth, realizat de analiştii băncii Barclays, care estimează că până în 2020, numărul britanicilor milionari va creşte cu o treime, până la 826.000.

    Totodată, mare parte dintre milionarii ce şi-au agonisit singuri averea de care dispun (în loc s-o moştenească pur şi simplu) au învăţat la şcoli de stat şi la Universitatea din Londra, mai degrabă decât să frecventeze şcoli private şi universităţi de elită precum Oxford.

    Numărul miliardarilor a crescut şi el de la 53 la 73, iar nouă dintre ei au atins acest statut în ultimele douăsprezece luni.

  • România milionarilor în dolari: Peste 16.000 de români au dus ţara pe locul 47 în lume în topul persoanelor bogate

    Astfel, România are 14.578 de locuitori cu averi cuprinse între 1-5 milioane de dolari, 1.173 de persoane cu averi de 5-10 milioane de dolari, 685 între 10-50 milioane de dolari, 55 între 50-100 milioane de dolari, 32 între 100-500 milioane de dolari. Cinci români au averi de peste 500 de milioane de dolari, dintre care 2 sunt miliardari, potrivit băncii elveţiene.

    Averea medie a unui român este estimată la 13.987 dolari, în timp ce averea medie a unui adult din România ar fi de 17.599 dolari, rezultată din active financiare în valoare de 7.859 dolari, 13.033 dolari proprietăţi nefinanciare (case, terenuri, firme mici etc.) şi o datorie medie per adult de 3.293 dolari, în anul 2011.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Zece principii pentru Guvern: repetaţi după noi

    ~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~

    Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.

    Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.

    Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.

    Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).

    Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.

    Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?

  • Cum să faci colectă de bani pe internet

    Unul dintre cele mai mari succese înregistrate prin intermediul acestui site este proiectul TikTok, care permite purtarea unui iPod Nano de ultimă generaţie ca un ceas de mână şi care a reuşit să adune aproape un milion de dolari de la susţinători.

    Încurajaţi de reuşita proiectului, alţi designeri au apelat şi ei la Kickstarter, atraşi şi de faptul că după obţinerea finanţării nu trebuie să cedeze controlul asupra produsului. Studio Neat, creator al unui condei pentru iPad numit Cosmonaut, a obţinut şi el finanţare de aproape 150.000 de dolari. Un deţinător al unei firme de consultanţă în design, Dario Antonioni, a propus spre finanţare publicului o bancă de lemn proiectată de el şi a reuşit să adune banii necesari comandării un lot de bănci unui fabricant asiatic.

    Nu toţi designerii care doresc să obţină bani prin crowdfunding ajung să propună însă proiectele prin Kickstarter.com; angajaţii site-ului le trec în revistă şi le acceptă doar pe acelea pentru care există deja un prototip funcţional.

  • Peste jumătate dintre germani vor revenirea la marcă

    Un sondaj realizat de compania Forsa pentru revista Stern arată că 54% dintre germani favorizează revenirea la moneda anterioară introducerii euro.

    Rezultatul este identic cu cel al unui sondaj similar efectuat de Forsa în mai 2010.

    Cancelarul Angela Merkel a arătat în repetate rânduri că va apăra moneda euro, în pofida problemelor financiar fiscale ale mai multor ţări, în frunte cu Grecia, care au declanşat criza la nivelul zonei euro.

    Majoritatea germanilor se opun ajutoarelor financiare externe pentru Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi aici cine sunt mai bogaţi copii din lume – GALERIE FOTO

    Alte galerii foto recomandate de BUSINESS Magazin: