BusinessMagazin

Tag: romani

  • Povestea tinerei care a renunţat să lucreze pentru Mobexpert şi şi-a făcut propria afacere cu mobilă de lux

    “DACĂ TOTUL MERGE CONFORM PLANURILOR NOASTRE, vom deschide anul viitor într-o locaţie centrală un birou de consultanţă în amenajări interioare, vom integra şi o ofertă de bucătării, iar în zona mobilierului de copii vrem să dezvoltăm comerţul online. Nu ne dorim să facem volum (…)”, spune Diana Staicu. Ea deţine francizele BoConcept, cu mobilă de lux, şi Flexa, cu mobilier pentru copii. Primul magazin BoConcept a fost deschis în august 2006, iar showroomul Flexa, în noiembrie 2009.

    Diana Staicu a terminat Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale în 1997 şi încă de atunci a început să lucreze ca şi colaborator al unor companii de comerţ exterior, iar apoi full-time din august 1997 în departamentul comercial al World Trade Center – Hotel Sofitel. Spune că în perioada petrecută aici s-a format ca specialist de vânzări şi marketing, iar în aprilie 1999 s-a alăturat echipei de marketing din cadrul Dialog (astăzi Orange).

    Mai spune că la Orange a făcut marketing pur şi că a fost frumos, însă „birocraţie mare”, iar ritmul în care dorea să se dezvolte era prea lent. De aceea în 2003 a acceptat propunerea lui Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, de a conduce magazinul din Pipera: „Era cel mai mare şi cu cea mai diversă colecţie de mobilier şi decoraţiuni din ţară (de la acea vreme – n.red.). A trebuit să mă adaptez rapid, într-o lună am învăţat toţi furnizorii şi toată colecţia de mobilier, a trebuit să mă integrez în echipă (…) În Mobexpert mi-am consolidat pasiunea pentru mobilă şi amenajări interioare şi am realizat că acest domeniu mi se potriveşte.„

    A DESCOPERIT BRANDUL BOCONCEPT ÎNTÂMPLĂTOR, LA SALONIC, ÎN 1999, DUPĂ CE A VIZITAT MAI MULTE SHOWROOMURI DE MOBILĂ ŞI DECORAŢIUNI INTERIOARE, dar abia după şapte ani a deschis primul magazin din România. A fost atrasă de linia modernă, curată a colecţiei de mobilă, dar şi de atmosfera prietenoasă din magazin şi spune că păstrează şi acum primele decoraţiuni cumpărate de la Salonic.

    Aceasta ar fi pe scurt povestea primului magazin BoConcept din România, însă cu cel de-al doilea brand pe care îl deţine, Flexa, a fost o altă istorie. „Având BoConcept deja deschis, am observat că sunt mulţi clienţi interesaţi de mobilier de calitate pentru copii. Cu suportul Ataşatului Comercial al Ambasadei Danemarcei în România, am semnat contractul de franciză exclusivă pentru România cu Flexa.”


     

  • Numărul românilor şi bulgarilor care lucrează în Marea Britanie a crescut cu 26 la sută în trei luni

     Biroul Naţional de Statistică, citat joi de BBC News Online, susţine că 141.000 de români şi bulgari au fost angajaţi în perioada aprilie-iunie, comparativ cu 112.000 în precedentele trei luni, ceea ce reprezintă o creştere de 26 la sută.

    Restricţiile de muncă temporare impuse cetăţenilor celor două ţări vor expira la sfârşitul anului, ceea ce i-a determinat pe activiştii care se ocupă de imigraţie să anticipeze o creştere şi mai mare anul viitor.

    Corespondentul politic al BBC Susana Mendonca a afirmat că problema imigranţilor români şi bulgari este una controversată. Guvernul refuză să ofere o estimare a numărului de imigranţi la care se aşteaptă, în timp ce Migration Watch UK, care militează pentru un control mai puternic al imigraţiei, “sugerează că aceştia vor veni în număr mare anul viitor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian David: E posibilă o reducere a taxei de viză pentru cetăţenii români din Republica Moldova

     “Este mai degrabă posibilă reducerea acestei taxe, chiar dacă România este parte a regimului de vize Schengen, ceea ce înseamnă că ne conformăm şi ne aliniem unor standarde privind emiterea acestor vize. Eu socotesc că este necesar. Suntem în analiză privind posibilitatea măcar a unor reduceri pentru vizele eliberate cetăţenilor romani din Republica Moldova. După o analiză la nivelul ministerului, în concordanţă cu procedurile europene vom putea să dăm un răspuns. Eu cred că în această toamnă putem să avem o analiză privind posibilitatea reducerii costurilor de viză”, a declarat Cristian David, răsunzând unei întrebări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 60% dintre români folosesc dispozitivele mobile personale în interes de serviciu. Care sunt riscurile la care se expun

     Printre cele mai active companii care permit această practică se numără cele din domeniul media, retail şi producţie, însă majoritatea omit implementarea unor soluţii de securitate şi gestiune integrată a dispozitivelor mobile, situaţie care expune organizaţiile la riscuri considerabile.

    “Cele mai multe companii care încurajează angajaţii să utilizeze propriile dispozitive mobile în interes de serviciu nu conştientizează riscurile cauzate de pierderea sau furtul acestora şi consideră angajaţii principalii responsabili privind securitatea informaţiilor stocate. Accesul neautorizat la date confidenţiale din partea unor persoane necunoscute reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri la care companiile se expun în momentul utilizării dispozitivelor mobile”, a declarat Vlad Stănescu, SAP Mobility Solutions.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muntii care vara se transforma intr-un “oras”. Multi romani migreaza aici in cautare de lucru

    Cum urci spre varful muntilor Gurghiului, corturile colorate iti fura imediat privirea. Montate cu multa grija si amenajate ca o mica “garsoniera”, aici isi duc traiul zeci de familii din judetul Mures.

    Cei care se muta aici sunt persoane care nu au un loc de munca, iar padurea le ofera sansa sa castige niste bani. Pentru asta parcurg zilnic zeci de kilometrii ca sa adune afine si bureti.

    Iacob Viorica, culegatoare: “Aici lucram, ca n-avem unde, trebuie sa facem un ban sa avem peste iarna”.

    Iar pentru ca nu au de unde sa se aprovizioneze, unei femei i-a venit ideea sa isi deschida aici un mic magazin alimentar.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi demisionează după un an

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coor-donează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • Câtă bere trebuie să bei ca să ai o memorie de invidiat

    Potrivit studiului, consumul unei cantităţi moderate de bere – de circa 660 ml/zi în cazul bărbaţilor şi de 330 ml/zi pentru femei – cu concentraţie de alcool de 5%, ar putea favoriza procesele de memorare prin încorporarea datelor recente în memoria pe termen lung. Totodată, cercetarea evidenţiază faptul că un consum moderat de bere în randul persoanelor active ar putea creşte impactul amintirilor autobiografice plăcute asupra creierului. Consumul moderat de bere ar putea amplifica şi nivelul atenţiei, prin folosirea dinamică a tuturor resurselor de atenţie ale sistemului nervos central. Astfel, participanţii la studiu care au consumat o cantitate moderată de bere au prezentat o alocare de două ori mai puternică a resurselor ce ţin de atenţie, faţă de grupul de control.

    Eşantionul folosit în cadrul studiului a fost format din 29 bărbaţi, consumatori de bere, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, cu un consum săptămânal moderat cuprins între 4 şi 14 pahare de bere, în limitele consumului moderat de alcool pentru bărbaţi, indicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Testele au fost realizate cu ajutorul neuroimagisticii de ultimă generaţie care implică analiza semnalelor obţinute prin scanarea creierului uman, utilizând fluxul de sânge (analizat cu un RMN funcţional), profilarea comportamentală (realizată cu ajutorul unui test de neuroassessment) şi activitatea electrică de la nivelul scalpului (cu ajutorul unui neuroheadset EEG).

    Proiectul de cercetare, primul de acest tip, a fost rezultatul unei burse de 18.000 de euro acordate de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie în urma unei colaborări cu producătorii români de bere.

    Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific fondată în luna decembrie 2011  prin demersul celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, lector universitar în cadrul UMF “Dr. Carol Davila”,  dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţieşi dr. Mihaela Begea, doctor în ştiinţe inginereşti. 

     

  • Twiplomaţia – modul în care liderii lumii, inclusiv cei români, folosesc Twitter

    Papa are peste 7 milioane de followers pe cele nouă conturi deţinute, fiind al doilea cel mai popular lider. 148 dintre liderii lumii apar în lista de followers a lui Obama, dar acesta are legături reciproce cu doar doi – Jens Stoltenberg din Norvegia şi cu Dimitri Medvedev.

    Un studiu al companiei de relaţii publice Burston-Marsteller mai evidenţiază că în jur de o treime din 148 de şefi de state şi de guverne  din lume folosesc Twitter; compania a analizat 505 conturi guvernamentale din 153 de ţări.

    Alte rezultate interesante sunt faptul că ministrul suedez de externe Carl Bildt este cel mai bine conectat lider, având 44 de legături reciproce cu alţi politicieni din lume. The European External Action Service (@eu_eeas) este cea mai bine conectată instituţie diplomatică, cu 36 de legături reciproce, urmat de ministerul polonez de externe (@PolandMFA), de Foreign Office din Marea Britanie şi de diplomaţia franceză (@FranceDiplo‏).

    Paradoxal, “@StateDept” nu este interest de niciun ministru sau minister de externe, iar “@WhiteHouse” urmăreşte doar trei alţi lideri ai lumii.
    Siteul twiplomacy.com publică analize amănunţite ale modului în care liderii lumii îşi folosesc contul de Twitter. Preşedintele Traian Băsescu şi-a creat contul în noiembrie 2009, cu câteva zile înainte de alegeri, şi l-a folosit intens doar în acea perioadă.

    Apoi doar ocazional, până în iulie 2012. A retransmis doar câte un mesaj al comisionarului Viviane Reding şi al PPE. Este conectat la “@elysee”, “@euhrv” şi “@whitehouse”, este urmărit de ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs, de MAE, de preşedintele portughez Aníbal Cavaco Silva şi de contul guvernului Republicii Croaţia; are o legătură reciprocă cu comisia Europeană (@eu_commission).
    “@Victor_Ponta” follows 12 lideri mondiali, dar are o legătură mutuală cu leton “@vdombrovskis”.

    În 2013 Ministerul român de externe a trimis doar 12 mesaje, reacţionând la evenimente speciale, de genul atentatului din Boston. Nici prea bine conectat nu este, avânt o legătură reciprocă doar cu diplomaţia franceză.

  • TRAGEDIA FEROVIARĂ din SPANIA: Bilanţul victimelor a ajuns la 77 de morţi. Corlăţean: Nu sunt victime cetăţeni români

     UPDATE 08:20 – Presa spaniolă enumeră viteza excesivă printre principalele cauze ale accidentului feroviar

    Presa spaniolă enumera, joi, viteza excesivă printre cauzele principale ale accidentului de tren soldat cu cel puţin 77 de morţi, miercuri seara, la Santiago de Compostela, în nord-vestul ţării, relatează AFP.

    “Excesul de viteză în timpul unui viraj, posibila cauză a accidentului”, scrie cotidianul El Pais. Citând surse apropiate anchetei, cotidianul afirmă că, la momentul accidentului, trenul circula cu o viteză de 180 de kilometri pe oră pe un tronson unde limita era de 80 de kilometri pe oră.

    “Este vorba despre o curbă foarte complicată, foarte strânsă. De aceea, în locul unde a deraiat trenul, este interzis să se circule cu peste 80 de kilometri pe oră”, adaugă El Pais.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TRAGEDIA FEROVIARĂ din SPANIA – Corlăţean: Nu sunt victime cetăţeni români

     “Nu există niciun fel de date privind cetăţeni români care să fi fost implicaţi în acest dramatic accident, nici persoane decedate, nici persoane rănite”, a afirmat Corlăţean joi, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că această informaţie este bazată pe acţiunile de identificare a victimelor întreprinse până joi dimineaţă de autorităţile spaniole.

    De asemenea, Corlăţean a menţionat că a transmis o scrisoare de condoleanţe omologului său spaniol, Jose Manuel Garcia Margallo.

    Cel puţin 77 de persoane au murit şi alte 143 au fost rănite în accidentul de tren produs miercuri seară în Santiago de Compostela, în nord-vestul Spaniei, potrivit unui nou bilanţ provizoriu anunţat joi dimineaţă de tribunalul regional din Galicia, relatează AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro