BusinessMagazin

Tag: timp

  • Directorul RATB Daniel Doman a demisionat. În locul lui a fost numit Vincenţiu Antonescu

     Potrivit reprezentanţiilor Regiei Autonome de Transport Bucureşti, Consiliul de Administraţie a luat act, în 12 iunie, de demisia lui Daniel Florentin Doman din funcţia de director general şi a aprobat încetarea contractului de mandat al acestuia din 23 ianuarie 2014.

    “În cadrul aceleiaşi şedinţe, în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, este desemnat în funcţia de Director General al RATB Vincenţiu Daniel Antonescu”, mai arată reprezentanţii regiei.

    Daniel Florentin Doman ocupa funcţia de director general din 23 ianuarie, acesta fiind desemnat prin concurs, organizat după ce Adrian Câmpurean şi-a dat demisia de la conducerea RATB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea modificarea legislaţiei privind incompatibilitatea pentru parlamentari

     ”Vreau să mă refer în mod special la un anumit aspect care a fost mult timp definitoriu pentru Senat: faptul că Senatul a fost pentru mult timp un loc al elitelor româneşti. M-am uitat peste istoria sa şi am constatat că mult timp preşedintele Academiei era senator de drept, că universităţile din Iaşi şi din Bucureşti desemnau senatori. Noi azi suntem într-o situaţie pe care o consider exagerată, dacă nu chiar aberantă: orice personalitate a vieţii publice care vrea să fie senator trebuie să renunţe la tot ceea ce a făcut până atunci”, a spus Ponta.

    El a spus că, potrivit normelor actuale, nu mai ai voie să fii profesor universitar, membru al Academiei sau să ai o poziţie de elită concomitent cu deţinerea postului de senator, lucru care, în opinia sa, este în defavoarea calităţii actului de legislaţie şi a prestigiului pe care Senatul îl poate avea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr de 19 ani a dezvoltat o tehnologie care poate îndepărta peste şapte tone de plastic din oceane

    Lui Boyan Slat i-a venit  ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.

    Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

    Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.

  • Ce se va întâmpla în sezonul 5 din Game of Thrones

    1. Când va apărea următorul sezon?

    Seriile Game of Thrones urmează un program destul de strict, prin urmare filmările pentru noul sezon vor începe în această vară, iar premiera va fi în primăvara anului următor. Cei de la Business Insider pariază chiar pe ziua de duminică, 6 aprilie 2015.

    2. Cine vor fi noile personaje ale seriei ?

    Ştim deja că Dorne va fi  noul loc surprins în fantezia Game of Thrones, prin urmare vor apărea o serie de personaje noi cu numele de familie Martell sau Sand. Informaţiile care circulă în online arată că cei care se ocupă de distribuţia actorilor caută oamenii potriviţi pentru rolul fratelui mai mare al lui Obery, Prinţul Dorna, precum şi pentru cele trei surori mai mari din rândul fiicelor sale bastarde (Şerpii Nisipului), Obara, Tyene şi Nzmeria. Doran este cu zece ani mai mare decât fratele său, este într-un scaun cu rotile, dar este foarte inteligent. Fiul său, Trystane, logodnicul Prinţesei Myrcella, este de asemenea adăugat în distribuţia serialului, alături de bodyguardul familiei, Areo Hotah. Vor mai apărea personaje precum The High Sparrow, un lider religios care va apărea în mai multe episoade ale serialului, Septa Unella,o prezenţă importantă din viaţa unui personaj cunoscut al serialului, noua soţie a lui Bronn, Lady Lollys Stokeworth, ghicitoarea Maggy The Frog, Yezzan, un proprietar de sclavi şi “The Waif”, un copil ciudat pe care Arya îl întâlneşte în Braavos. Se pare că în cel de al cincilea sezon va apărea un nou war care are abilitatea de a-şi schimba schimba pielea, Varamyr Sixskins. Apoi, se vorbeşte despre un copil blond de 12 ani, Imogen, care ar putea fi tânăra Cersei (pentru că, potrivit cărţilor, în cel de al cincilea sezon s-ar putea realiza o întoarcere în timp).

    3. Cât am văzut din Game of Thrones până acum?
    Nimic. Mai este cale lungă până la final, scrie Business Insider.

    4. Cine va muri în continuare în Game of Thrones?

    Sezonul 4 din Game of Thrones a demonstrat că toţi oamenii chiar trebuie să moară. Chiar dacă nu ştim ce plănuiesc regizorii pentru anul viitor, există o serie de speculaţii pe această temă, bazate pe următoarele cărţi ale autorului George R.R. Martin, “A Feast for Crows” şi “A Dance with Dragoons”. Balon Greyjoy ar putea fi printre următorii ucişi ţinând cont că el este deja mort până în acest moment în cărţi, iar moartea sa aduce implicaţii majore în intriga filmului, potrivit wetpoint.com. Maesteer Aemon, cel mai înţelept personaj dintre păzitorii Zidului ar putea să moară de frig în timp ce călătoreşte cu Sam pe mare. Janos Slynt, cel care s-a ascuns în aceeaşi cameră cu Gilly în loc să ajute în timpul bătăliei de la Zid va fi ucis de Jon Snow, care a fost făcut până în acest punct Lord Comandant al Gărzii de Noapte. Kevan Lannister, deşi nu a avut un rol important până acum în intriga serialului, va ajunge să intre într-un conflict cu Cersei din cauza presupusei morţi a lui Tywin şi va fi ucis.

    Grand Master Pycelle va muri din cauza lui Varys şi a unor interese politice, cam în aceeaşi perioadă cu Kevan. Arys Oakheart- cavaler al gardei regale pe care nu l-am întâlnit încă în serial, va deveni un personaj important odată ce este trimis la Dorne pentru a avea grijă de prinţesa Myrcella, dar ajunge să moară într-o rebeliune în care o susţine pe Myrcella să ocupe tronul în locul lui Tommen.Volumul “A dance with Dragoons” se încheie cu moartea brutală a lui Jon Snow, ucis de către membrii Gărzii de noapte care nu sunt de acord cu deciziile sale în calitate de Lord Comandant. Se presupune totuşi că va fi readus la viaţă, probabil de către Melisandre.


     

  • Mark Zuckerberg este aşa de bine plătit încât distorsionează statisticile

    Dar faptul că şeful Facebook, care a primit compensaţii de 3,3 miliarde de dolari anul trecut, poate modifica fundamental această statistică, este uimitor: în cazul includerii sale în calcul, CEO-ul mediu ar deveni de 510 ori mai bine plătit decât un angajat mediu.
    Interesantă este şi evoluţia plăţilor: din 1978 şi până în 2013 sumele primite de CEO au crescut cu 937%, în timp ce plăţile angajaţilor cu numai 10,2%. Raportul dintre plata CEO-ului şi a angajatului mediu era 20 la 1 în 1965, 29,9 la 1 în 1978, 122,6 la 1 în 1995, 383,4 la 1 în anul 2000 şi a săzut la 295,9 la 1 în 2013.

  • Povestea tinerei de 25 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 25 de ani, a plecat din România în urmă cu doi ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Ponta, despre ancheta la ANRE: Mă bucur foarte mult că instituţiile statului îşi fac datoria

     „Evident că nu cunosc detalii din dosarul penal, dar, atât timp cât s-au încălcat legi importante şi atât timp cât au fost încărcate facturi, trebuie să existe o răspundere personală a celor care au încălcat legea şi măsuri ca în viitor asemenea situaţii să fie evitate. Din punctul de vedere al Guvernului, imediat ce avem nişte concluzii despre modul în care s-a încălcat legea, putem să luăm mai departe măsuri ca să evităm pe viitor ca ceea ce spuneţi dumneavoastră (presa – n.r.) că s-a întâmplat să nu mai fie posibil”, a spus premierul.

    Întrebat despre faptul că l-a lăudat recent pe patronul SC ElectroAlfa International SRL, una dintre persoanele implicate în acest dosar, Victor Ponta a răspuns: „Eu laud pe foarte multă lume atunci când cineva face lucruri bune. Dacă face lucruri rele, el e sancţionat. Eu am lăudat vreo 20 de milioane de români. Sper că nu vreţi să mă opresc din acest obicei, altfel bun.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în aprilie cea mai puternică scădere a volumului vânzărilor de retail

     Scăderi semnificative, dar mai reduse decât România, au fost raportate de Malta, cu 2,6%, precum şi de Germania şi Portugalia, ambele cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în această perioadă de Letonia, cu 2,5%, Marea Britanie, cu 2,1%, Estonia, Franţa şi Slovenia, toate trei cu 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pachetul salarial, păstrarea locului de muncă, orele petrecute la birou şi influenţa noilor tehnologii de comunicare sunt principalele griji ale angajaţilor europeni

    Indicatorii economici arată primele semne de revenire la un trend de creştere, în special în ţările din nordul Europei. În acelaşi timp, indicatorii-cheie ai barometrului arată o revenire a încrederii angajaţilor în viitorul companiei în care lucrează : în Marea Britanie, 73% dintre salariaţi sunt optimişti cu privire la evoluţia viitoare a companiilor în care lucrează (+4% faţă de 2013), 80% în Germania (+4% faţă de 2013), 59% dintre salariaţii francezi (+2% faţă de 2013). Cu toate acestea, optimismul în uşoară creştere este marcat de griji în ce priveşte nivelul pachetelor de remuneraţie şi puterea de cumparare. Nivelul pachetului salarial este cea mai frecventă cauza de îngrijorare, fiind principala preocupare pentru 40% dintre angajaţii europeni.

    Pe locul doi în « ierarhia » preocupărilor salariaţilor se află păstrarea locului de muncă, aspect care apare ca fiind cel mai important pentru 38% dintre salariaţi. Managerii şi top-managerii sunt mai puţin afectaţi de această îngrijorare decât media salariaţilor : doar 25% dintre manageri şi 26% dintre top-manageri declară că păstrarea locului de munca este principala lor grijă.

    În ţările care par a fi depăşit criza economică, salariaţii sunt semnificativ mai mulţumiţi şi mai motivaţi la muncă. În schimb, în ţările din sudul Europei, salariaţii se declară nemotivaţi – spre exemplu, 38% dintre salariaţii francezi declară că motivaţia lor este în scadere, lucru resimţit şi de 35% dintre portughezi şi 33% dintre italieni, faţă de doar 22% din suedezi sau 23% din salariaţii germani.

    Barometrul Edenred 2014 arată şi că salariaţii europeni încep din nou să fie preocupaţi de faptul că petrec prea mult timp muncind. Timpul petrecut la muncă este principala cauză de griji pentru 22% din salariaţi. Acest lucru este mai accentuat în ţările care au depăşit criza economică şi în cazul managerilor în general.

    Timpul prea îndelungat petrecut lucrând este principala îngrijorare pentru 43% dintre suedezi şi 30% dintre germani. Aceeaşi este şi principala cauză de griji pentru 47% dintre top-manageri şi pentru 36% dintre middle-manageri.Fenomenul de “blurring” se accelerează în toată Europa. Noile tehnologii de comunicare (laptop, telefoane inteligente, tablete etc.) au schimbat modul în care angajaţii lucrează, astfel că linia de demarcaţie dintre programul de lucru şi timpul liber este din ce în ce mai neclară. În prezent, 67% din angajaţii europeni declară că muncesc şi în afara orelor normale de lucru, dar de asemeni 62% declară că  se ocupă de probleme personale în timpul orelor de lucru. Această tendinţă este şi mai marcata în cazul celor cu funcţii de conducere : 90% dintre top manageri şi 84% dintre middle-manageri lucrează şi în afara programului normal. În acelaşi timp, 77% dintre top manageri şi 78% dintre middle-manageri rezolvă probleme personale în timpul serviciului.

    Deşi noile tehnologii sunt percepute de salariaţi ca având o influenţă benefică asupra calităţii vieţii profesionale (68%), acţiunile întreprinse de companii pentru a se adapta noilor tendinţe sunt considerate nemulţumitoare : 39% dintre salariaţi consideră că măsurile luate pentru a găsi noi moduri de organizare a programului de lucru sunt insuficiente.

    Programul de lucru flexibil în România, aproape inexistent

    «În calitate de partener al specialiştilor în management şi HR, experienţa noastră ne arată că şi în România tendinţele sunt asemănătoare cu cele din ţările din sudul Europei : păstrarea locului de muncă este o preocupare majoră, coroborată cu îngrijorarea privind puterea de cumpărare şi nivelul de plată total (salariu şi beneficii). Dacă în unele ţări, cum ar fi Anglia, Belgia sau Suedia, angajaţii au reînceput să fie optimişti şi să aibă mai multă încredere în viitorul lor profesional, în România nivelul de motivare al angajaţilor este încă scăzut –  aceasta este o zonă în care angajatorii români pot interveni acum cu efect maxim : orice acţiune în favoarea angajaţilor va fi mult mai eficientă în acest climat încă nesigur. » declară  Iulian Alexe, Director de marketing si dezvoltare al Edenred România.

    În ce priveşte noul trend de blurring, “acesta este cu siguranţă prezent în România, în special în rândul managerilor, al angajaţilor specializaţi şi al angajaţilor tineri.  Spre deosebire însa de restul Europei, în România opţiunile de program de lucru flexibil sunt cvasi-inexistente. Part-time, flextime, job-sharing sau lucrul la distanţă sunt în prezent excepţii rarissime,  mai degrabă decât opţiuni standard ; cu siguranţă în anii următori vom asista la o dezvoltare accelerată a acestor practici de management al resurselor umane. Pe măsură ce angajaţii tineri, din generaţia Y, se vor integra pe piaţa muncii, tiparele lor, de îmbinare a muncii cu timpul liber, îşi vor aduce puternic amprenta şi in rândul companiilor românesti. Pentru specialiştii în management şi resurse umane, va fi o provocare găsirea unor modalităţi flexibile şi eficiente de a-i motiva pe aceşti angajaţi cu preocupări noi şi cu o viziune foarte personală asupra carierei lor, iar Edenred este deja pregătit cu soluţiile de care vor avea nevoie companiile pentru recompensarea şi motivarea salariaţilor de maine. » (Iulian Alexe, Edenred România)