Bursa a încheiat în stagnare şedinţa de miercuri (indicele BET-C), după ce creşterile de pe parcursul şedinţei au fost anulate de corecţii pe final, după anunţul că economia SUA, cea mai mare din lume, a scăzut neaşteptat în trimestrul al patrulea al anului trecut. Indicii americani, care sunt aproape de maximele istorice din 2007, au deschis şedinţa de ieri pe minus, iar indicii europeni au suferit corecţii. “Încrederea investitorilor s-a diminuat treptat în ultima perioadă, după rally-ul de la începutul anului. Ei nu mai au aceeaşi siguranţă să intre la cumpărare, la fel cum aveau acum câteva săptămâni, astfel că preferă mai degrabă să aştepte. Cel mai probabil, situaţia actuală este determinată de neîncrederea că piaţa mai are forţă să crească de la nivelurile actuale, dar şi din cauze care nu depind de piaţa locală. Mai exact, faptul că principalii indici internaţionali sunt aproape de zonele de rezistenţă ale maximelor anterioare creează un disconfort şi mai mare pentru investitori”, a declarat directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest, Mihai Mureşian.
Tag: sua
-
Economia SUA a scăzut neaşteptat în ultimul trimestru
Economia SUA, cea mai mare a lumii, a scăzut în mod neaşteptat în ultimul trimestru al anului trecut, cu 0,1%, înregistrând astfel cea mai slabă performanţă după primăvara anului 2009 în condiţiile celui mai accentuat declin din ultimele patru decenii al cheltuielilor cu apărarea, scrie Bloomberg. În cel de-al doilea trimestru din 2009 economia americană era încă în recesiune. Pe ansamblul anului trecut, Prosului Intern Brut al SUA a crescut cu 2,2%, iar în al treilea trimestru a avansat cu 3,1% în raport cu perioada similară din 2011. Contracţia economică din ultimele trei luni ale anului trecut reflectă, de asemenea, decelerarea creşterii stocurilor companiilor în urma revenirii cheltuielilor populaţiei, încurajată de reducerea preţului combustibilului şi de cel mai mare avans al veniturilor din ultimii patru ani. Dar creşterea cheltuielilor, principalul motor al economiei americane. s-ar putea dovedi de scurtă durată, deoarece în trimestrul acesta ar putea fi majorate taxele.
-
Antibiotice Iaşi îşi extinde exporturile în SUA, după ce autorităţile americane şi-au dat avizul. Compania poate merge şi pe pieţe ca Australia, America de Sud sau Canada
Producătorul din Iaşi livrează pe piaţa SUA produsele Ampicilină, pulbere sterilă injectabilă, (4 concentraţii) şi substanţa activă Nistatină, urmând să demareze în primul trimestru al anului 2013 şi exportul pentru Nafcilină, pulbere pentru soluţie injectabilă (2 concentraţii).
“Începând din anul 2002, când s-a primit aprobarea FDA pentru substanţa farmaceutică activă Nistatină, aceasta este cea de a 3-a inspecţie, dintr-un total de 4 (…)”, a spus Lavinia Dimitriu, director de calitate al Antibiotice.
În 2012, Antibiotice a exportat medicamente de aproximativ 20 mil. dolari,în condiţiile în care în 2007 se ridica la 5 mil. dolari. Pentru anul 2013, Antibiotice estimează vânzări la export cu 17% mai mari decât în anul precedent. Producătorul exportă produse farmaceutice finite şi substanţa activă Nistatină în 60 de state ale lumii, prin intermediul a peste 100 de parteneri de afaceri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum să-l convingi pe un proprietar să-ţi vândă ţie casa
Se poartă, aşadar, trimiterea de scrisori cât mai emoţionante vânzătorului unei case în zone cu cerere mare, ca Silicon Valley (foto) sau Seattle, în care să i se explice de ce ar trebui să vândă casa expeditorului şi nu altcuiva. Unii le scriu proprietarilor că lucrează în acelaşi domeniu ca şi ei şi că ar dori să le fie acceptată oferta pentru că în curând li se va mări familia, ori laudă locuinţa respectivă pe motiv că e ideală pentru a-şi creşte copiii în ea, alţii trimit câte o prezentare la care adaugă şi poze de la nuntă, iar alţii încearcă să explice de ce cred ei că li se potriveşte casa cu pricina. Unii sunt chiar mai inventivi şi perseverează dacă iniţial sunt respinşi, trimiţând fotografii cu ei, copiii şi căţeii familiei lângă o pancartă pe care scrie “Ne-ar plăcea să avem o curte mai mare.”
Uneori, asemenea mesaje emoţionante reuşesc să-l impresioneze atât de tare pe vânzător, încât acesta poate accepta oferta celor ce i le-au trimis, chiar dacă alţi potenţiali cumpărători i-au oferit mai mulţi bani. Sunt şi proprietari pentru care casa are o valoare sentimentală mare şi atunci acceptă oferte de la cei ce reuşesc să-i convingă că vor ţine la ea la fel de mult ca ei, deşi fireşte că nu există garanţii în acest sens. Aşa s-a întâmplat într-un caz când cumpărătoarea a trimis o scrisoare ca din partea căţelului ei, semnată cu amprenta lăbuţei lui, în care acesta promitea că stăpâna sa nu va aduce nicio modificare casei, iar el se va juca liniştit în curte, pentru ca imediat după semnarea contractului de vânzare-cumpărare, casa să fie demolată şi înlocuită cu o alta mai mare.
-
Ce trebuie să înveţe Europa din restructurarea industriei auto americane
PIAŢA EUROPEANĂ, ÎNSĂ, A COBORÂT CU CIRCA 8%, la 12 milioane de autoturisme noi, minimul a 17 ani, iar aşteptările pentru anul în curs sunt tot de scădere. Constructorii europeni, cu precădere cei care depind în mai mare măsură de sudul continentului, sunt afectaţi de criza pieţei europene în mai mare măsură decât cei din SUA sau Asia. Pe lângă contracţia pieţei, care a agravat o problemă a supracapacităţii, companiile europene suferă şi de pe urma presiuni politice puternice pentru păstrarea locurilor de muncă. O restructurare a industriei auto europene este necesară, după ce a fost amânată pe parcursul crizei financiare.
EXEMPLUL AMERICAN. Revenirea producătorilor americani în ultimii ani poate reprezenta un model pentru companiile auto europene. După ce a scăzut puternic în contextul crizei, piaţa americană îşi revine, iar anul trecut a avansat cu 13%, la 14,5 milioane de unităţi, depăşind pragul de 14 milioane pentru prima dată din 2007. În plus, vânzările auto din Statele Unite ar urma să crească şi în anul acesta. Revenirea a fost spectaculoasă, mai ales în comparaţie cu problemele din Europa, volatilitatea din America de Sud şi o încetinire a avansului pieţei în China.Climatul economic din SUA nu a fost ideal pentru recuperarea industriei. Şomajul se menţine ridicat, construcţiile stagnează, iar încrederea consumatorilor este cel mult nesigură. Consumatorii care au amânat în ultimii ani achiziţiile revin, însă, pe piaţă. Industria auto americană a reuşit să se refacă prin remedii proprii, precum noi produse, consum mai eficient, tehnologie mai bună şi oferte atractive.
În acest timp, piaţa europeană se duce în jos din cauza crizei datoriilor, iar declinul ar putea continua câţiva ani. De asemenea, avansul vânzărilor din China s-a mai redus, chiar dacă producătorii auto continuă să deschidă noi fabrici.Peste tot în Europa, companiile auto încetinesc producţia pentru a se adapta cererii tot mai slabe. Odată un stâlp al predictibilităţii, piaţa europeană se confruntă cu aceeaşi problemă de supracapacitate care a afectat SUA în urmă cu câţiva ani. Prea multe fabrici produc prea multe maşini pentru prea puţini clienţi.
Statele Unite au avut aceeaşi problemă în urmă cu patru ani. Cei trei mari constructori, GM, Ford şi Chrysler, au produs peste nivelul optim o periodă prea lungă şi au folosit discounturi masive şi împrumuturi ieftine pentru a convinge clienţii să le cumpere maşinile. Clienţii au ajuns să aştepte concurenţa promoţiilor pentru a obţine preţuri cât mai mici.
La fel ca marii producători din Europa, cele trei companii americane erau blocate în contracte cu sindicatele, care făceau închiderile de fabrici şi concedierile dificile şi costisitoare.
Momentul socotelilor a venit, însă, odată cu explozia preţului petrolului în 2008 şi prăbuşirea pieţei pentru camionete şi SUV-uri. În acelaşi timp, întreaga economie se afla în dificultate, accesul la credite a dispărut, iar vânzările auto au scăzut foarte puternic. General Motors şi Chrysler au avut nevoie de ajutoare de zeci de miliarde de dolari de la stat, în timp ce Ford a rezistat cu greu fără implicarea guvernului federal doar pentru că a avut prevederea să împrumute în 2006, prin ipotecarea activelor, inclusiv a siglei Ford, 23 de miliarde de dolari.
Criza a fost, însă, exact ce avea nevoie industria americană pentru a se reforma şi a pregăti remarcabila recuperare înregistrată în prezent. Falimentul a obligat GM să reducă drastic producţia şi să elimine divizii întregi, precum Pontiac şi Saturn. Compania Chrysler, intrată sub controlul italienilor de la Fiat, a diminuat discounturile şi a acceptat să piardă puternic cotă de piaţă. Chiar şi Ford, cea mai sănătoasă dintre cele trei, şi-a optimizat linia de modele şi a investit în maşini noi care să poată fi vândute în întreaga lume.
-
Datoria SUA, de 16.400 miliarde dolari, nu-l îngrijorează pe miliardarul american Warren Buffet
“Nu este un lucru bun ca datoria să crească în raport cu PIB, ar trebui stabilizată, dar nu este ea însăşi o problemă”, a spus Buffett, director al companiei de investiţii Berkshire Hathaway.
Datoria SUA are “o pondere mai redusă în PIB decât la ieşirea SUA din Al Doilea Război Mondial. Trebuie să te gândeşti la datorie în relaţie cu PIB”, a spus Buffet, unul dintre cei mai vocali avocaţi ai taxării mai ridicate a bogaţilor.
PIB al SUA s-a situat în 2011 la peste 15.000 miliarde de dolari.
“Aş spune că într-o ţară cu un PIB de 50.000 de dolari pe persoană, nimănui nu ar trebui să-i fie foame, nimănui nu ar trebui să-i lipsească educaţia, nimeni nu ar trebui să fie îngrijorat în privinţa îngrijirii medicale sau a vârstei înaintate”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Sony îşi vinde sediul din SUA. Ce sumă urmează să obţină în urma tranzacţiei
Decizia este motivată de fondurile pe care compania le va obţine în urma tranzacţiei, a admis Sony. Compania va rămâne cu 770 de milioane de dolari după plata datoriilor legate de proprietate, potrivit BBC.
În clădirea de 37 de etaje lucrează 1.500 de angajaţi Sony.
Sony, cu pierderi în fiecare din ultimii patru ani, a iniţiat un proces major de restructurare, inclusiv vânzarea diviziei de produse chimice şi desfiinţarea a 10.000 de locuri de muncă.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
-
Unora le merge chiar foarte bine
JP Morgan a avut anul trecut un profit de 5,7 mld. dolari, cu 54% mai mare decât în 2011, iar profitul Bank of America şi al Goldman Sachs s-a triplat, ajungând la 4,2 mld. dolari, respectiv 2,9 mld. dolari. Cu toate acestea, remuneraţia şefului JP Morgan, Jamie Dimon, a fost redusă la jumătate, respectiv la 11,5 mil. dolari, întrucât acţionarii au fost nemulţumiţi de felul cum Dimon a gestionat scandalul “Balenei din Londra” – traderul londonez care a provocat băncii o pierdere de 2 mld. dolari.
În privinţa Goldman Sachs, aceasta a încercat să amâne până în aprilie plata unora dintre bonusurile pentru executivii din Marea Britanie, întrucât atunci intră în vigoare o serie de reduceri de taxe, însă scandalul generat, inclusiv cu critici din partea Băncii Angliei, a făcut banca să renunţe la idee.
-
Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)
Expoziţia prezintă elemente din arhiva FIT, evidenţiind momente importante din istoria modei, cum ar fi apariţia primelor materiale textile care puteau fi spălate la maşină sau fermoarul de plastic, scrie Financial Times.
Tehnologia îl face pe om. Dovada? (GALERIE FOTO)
Cele mai vechi exponate sunt articole tricotate la maşină în perioada 1780-1800. Mai sunt prezentate şi aspecte ale modei secolului XXI – materiale cu componente digitale, broderie electronică, o rochie cu imprimeu 3D creată de casa olandeză Freedom of Creation, dar şi piese importante create în secolul trecut, cum ar fi o rochie de zale semnată Paco Rabanne.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 8 mai.
-
Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)
Vinovat de inspiraţia artistei Margaret Dorfman se face un dovlecel pe care aceasta îl tăiase felii într-o zi, moment în care a remarcat ce frumos se vede lumina printr-o feliuţă subţire. De atunci, Margaret Dorfman a început să folosească legumele la crearea de vase şi bijuterii, confecţionate din feliuţie uscate şi pergaminate printr-un proces similar celui prin care se obţinea pergamentul în vechime, scrie San Francisco Chronicle.
Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)
Mare succes au castroanele sale din sfeclă sau alte legume frumos colorate, care costă între 20 şi 80 de dolari precum şi butonii, cerceii şi colierele leguminoase.