BusinessMagazin

Tag: Zbor

  • MAE protestează faţă de o glumă agresivă de pe Twitter a vicepremierului rus Rogozin (FOTO)

    MAE apreciază că “ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic rus, de către un vicepremier rus, reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin”.

    Rogozin a postat gluma agresivă de mai sus pe conturile sale de Twitter în limba engleză şi rusă şi a dat trimitere la decizia autorităţilor române de a-i interzice tranzitarea spaţiului aerian românesc, postată pe contul său de Facebook. Vicepremierul era nemulţumit că avionul cu care călătorea cu avionul spre Chişinău, în cursul zilei de joi, a trebuit să ocolească, pentru că nu a putut să traverseze nici Ucraina, nici România.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor de la Moscova, ministerului rus de externe, să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO.

    În acelaşi timp, MAE reaminteşte că România a susţinut, susţine fără echivoc şi respectă întru totul regimul de sancţiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

    Vicepremierul guvernului Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin, se găseşte pe lista cetăţenilor ruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor aprobate recent de UE, având aşadar interdicţie de călătorie pe teritoriul şi prin spaţiul aerian al statelor membre ale Uniunii.

    Potrivit articolului 1(1) din Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea, “statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi de către persoanele fizice asociate acestora, astfel cum figurează în anexă”, anexa conţinând lista persoanelor sancţionate.

  • Şapte cele mai terifiante aterizări din lume: destinaţiile la care trebuie să fiţi atenţi când vă urcaţi într-un avion

    1. Aeroportul Internaţional Prinţesa Juliana, din St. Maarten, Caraibe

    2.   Aeroportul Kai Tak din Hong Kong

    3.   Aeroportul Lukla din Nepal

    4.  Aeroportul Ice Runway din Antarctica

    5.  Aeroportul Wellington International din Noua Zeelandă

    6.  Aeroportul Courchevel din Franţa

     

    7.  Aeroportul LaGuardia din New York City, SUA

  • Fly Romania va lansa zboruri pe ruta Bucureşti – Palermo

     Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în zilele de marţi şi joi, iar tarifele pornesc de la 29,9 euro.

    “Prin introducerea oraşului Palermo în programul nostru de vară am ajuns deja la şapte destinaţii internaţionale, iar intenţia noastră este să extindem rutele şi purtăm în continuare discuţii cu mai multe aeroporturi în acest sens”, a declarat, într-un comunicat, directorul executiv al Fly România, Cătălin Buţu.

    Fly România va începe operarea de zboruri interne şi internaţionale de la mijlocul lunii mai.

    Pentru rutele interne, tarifele vor fi unice, respectiv 69,9 euro/zbor pentru Bucureşti – Timişoara şi 49,9 euro/zbor pentru Bucureşti – Tulcea, iar pe rutele internaţionale, preţurile pornesc de la 29,9 de euro/zbor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVIONUL DISPĂRUT: Malaysia va publica un raport de anchetă privind zborul MH370

     “Am cerut unei echipe de experţi să studieze acest raport şi probabil că va fi publicat săptămâna viitoare”, a declarat premierul într-un interviu pentru CNN, difuzat joi.

    Guvernul malaysian nu a dezvăluit nimic, până în prezent, din ancheta pe care a efectuat-o asupra dispariţiei zborului MH370 pe 8 martie, care rămâne în continuare fără explicaţie.

    Avionul avea 239 de persoane la bord, malaysieni şi chinezi, în principal, şi efectua o legătură pe ruta Kuala Lumpur-Beijing.

    După ce şi-a schimbat ruta în direcţia opusă dintr-un motiv necunoscut, la o oră de la decolare, MH370 s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la aproximativ 1.600 de kilometri nord-vest de Perth, un oraş situat pe coasta de vest a Australiei, potrivit unor date prin satelit.

    În pofida unor operaţiuni uriaşe de căutare, implicând avioane, nave şi un robot submarin, nu s-a găsit nicio urmă a avionului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Australiei, “foarte încrezător” că semnalele detectate ar proveni de la avionul malaezian dispărut

     “Am redus enorm de mult perimetrul căutărilor şi suntem foarte încrezători în faptul că semnalele pe care le detectăm provin de la cutii negre”, a declarat Abbott la Shanghai.

    Australia coordonează căutările internaţionale în sudul Oceanului Indian pentru găsirea epavei avionului de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines, dat dispărut pe 8 martie, cu 239 de persoane la bord, în timp ce efectua o cursă Kuala Lumpur-Beijing.

    Vastul dispozitiv naval şi aerian mobilizat în zona în care probabil s-a prăbuşit avionul nu a descoperit nimic până la detectarea, weekendul trecut, a unor semnale de înaltă frecvenţă identice celor produse de balizele cutiilor negre ale unui avion.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misterul zborului MH370: Căutările continuă, la trei săptămâni după dispariţia avionului

    Investigaţia a generat zvonuri, speculaţii şi piste false la scară largă, jucÂndu-se cu nervii Şi emoţiile rudelor pasagerilor dispăruţi, care se agaţă Încă de speranţa că cei dragi ar putea fi În viaţă. Soarta zborului MH370 rămâne un mister, de la motivul pentru care a deviat cu mii de kilometri de la traseu şi a pierdut orice legătură cu lumea şi până la cauza prăbuşirii.

    Este de neînţeles, pentru rudele celor dispăruţi şi pentru milioanele de spectatori care au urmărit în presă desfăşurarea evenimentelor, cum autorităţile au putut pierde o aeronavă modernă, de mari dimensiuni, în era informaţiei, a sateliţilor şi sistemelor GPS, a reţelelor de comunicaţii care inter-conectează civilizaţia.

    Deşi pare departe de deznodământ, drama zborului MH370 poate oferi deja câteva lecţii de importanţă critică pentru modul În care se desfăşoară În prezent zborurile civile Şi proce-durile în situaţii de urgenţă. Atenţia sporită acordată iniţial de autorităţi unei posibile ameninţări teroriste care ar fi putut determina dispariţia avionului a obturat alte cauze, mult mai probabile din punct de vedere statistic, şi a dat speranţe că pasagerii dispăruţi ar putea fi în viaţă. În pofida progreselor semnificative în materie de tehnologie şi instruirea echipajelor de zbor, eroarea umană rămâne principala cauză a accidentelor aviatice. În ultimii 10 ani, mai mult de jumătate din incidente au fost cauzate de erori umane – ale piloţilor, controlorilor de trafic aerian, echipelor de mentenanţă etc. -, iar un sfert de probleme tehnice; sabotajul a fost responsabil de mai puţin de 10% din incidentele aviatice din ultimii 
10 ani, procentaj similar celui atribuit fenomenelor mete-orologice.

    Desigur, statistica nu poate spune ce s-a întâmplat cu zborul MH370, însă promovarea ipotezei teroriste, de către autorităţi şi de către presă, în primele zile după dispariţia avionului a fost un act iresponsabil atât faţă de rudele pasagerilor, cât şi faţă de profesioniştii aflaţi deja în căutarea aeronavei.

    Apariţia şi promovarea pistelor false, diseminarea de informaţii incomplete sau contradic-torii privind traiectoria aeronavei după ultimul contact cu radarul şi turnul de control pot lărgi nejustificat aria de căutare, ajunsă în acest caz, la un moment dat, până în India şi Ka-zahstan. Astfel, eforturile de căutare pot fi întârziate până în punctul în care salvatorii ratează fereastra de timp în care pot fi găsiţi eventuali supravieţuitori.

  • Misterul se adânceşte în legătură cu soarta avionului Boeing 777 aparţinând Malaysia Airlines. Milioane de persoane din întreagă lume caută pe Internet rămăşiţele avionului

     Piloţii au reuşit să aterizeze cu avionul avariat pe o pistă improvizată, sau au zburat deliberat în “umbra” unui alt avion, pentru a evita aparatele radar? Avionul Boeing a zburat mai multe ore? A aterizat în Maldive, sau în Pakistan?

    Unele dintre ipotezele privind soarta avionului seamănă mai mult cu un scenariu la Hollywood şi nu au nicio legătură cu aviaţia, dar dispariţia fără urmă a Boeingului 777 permite aparţia unor explicaţii incredibile.

    Una dintre cele mai recente teorii, apărută pe reţelele de socializare, susţine că un incendiu în cabina piloţilor sau un eveniment grav apărut la bordul avionului a determinat scoatereea din funcţiune a sistemului de comunicaţie ale Boeingului, la puţin timp după decolare, şi i-a obligat pe piloţi să încerce o aterizare de urgenţă.

    Foşti piloţi ai unor curse de linie susţin că această ipoteză ar explica de ce avionul s-a abătut de la traseul stabilit – un demers “deliberat”, potrivit autorităţilor malaysiene – şi s-a îndreptat spre vest, renunţând la planul de zbor Kuala Lumpur-Beijing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova a autorizat un zbor ucrainean de observare în spaţiul aerian rus

     Ucraina a adresat marţi Ministerului rus al Apărării o solicitare de “survolare de observare excepţională a teritoriului Federaţiei Ruse”, a declarat Antonov pentru agenţia rusă.

    “Este prima dată când este adresată o asemenea solicitare în cadrul Tratatului Cer Deschis, de la semnarea lui în 1992”, a precizat el.

    “Şi, deşi nu avem nicio obligaţie să acceptăm un survol ucrainean, am luat decizia să autorizăm o echipă de observatori să efectueze un asemenea zbor”, a declarat oficialul rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concluziile unei tragedii: nu putem sau nu ştim cum?

    Deşi existau aparate de zbor pregătite pentru situaţii de urgenţă, ele nu au putut fi folosite. Aeronava S.M.U.R.D. în valoare de un milion de euro nu a putut fi lansată, fiind în revizie. Elicopterele IAR 330 M nu au putut interveni din cauza vizibilităţii reduse. Elicopterul S.M.U.R.D. Mureş, trimis pentru a survola zona, a trebuit să fie retras ca urmare a condiţiilor de ceaţă.

    Instituţiile implicate declară că s-au urmat procedurile conform legislaţiei şi regulamentelor în vigoare.

    La ora 16:16, unul dintre pasageri a apelat numărul unic 112, anunţând că avionul s-a prăbuşit. La 18:40 directorul ROMATSA a anunţat că se cunosc coordonatele exacte ale avionului prăbuşit; primul care a ajuns acolo, însă, a fost un localnic, în jurul orei 21:30. A mai durat trei ore până ce victimele au fost coborâte, pe braţe, în zona unde se aflau ambulanţele. După alte două ore şi jumătate, pasagerii avionului prăbuşit lângă Beliş au ajuns la Spitalul de Urgenţă din Cluj. Au trecut mai bine de zece ore până ce victimele au ajuns la spital.

    Privind însă filmul evenimentelor, impresia care rămâne este că autorităţile ar fi putut acţiona mai repede. Sau mai eficient. Sentimentul este că cei responsabili repetă un scenariu pe care îl cunoaştem prea bine. Să nu excludem nici varianta că aşteptările noastre sunt pur şi simplu prea mari.

    Circumstanţele au fost de aşa natură încât niciuna dintre metodele fireşti pentru localizarea unui telefon mobil nu a putut fi folosită. Zona în care s-a produs accidentul era una izolată, în munţi, iar semnalul emis de telefonul mobil era preluat de o singură antenă, triangularea fiind astfel imposibilă. Unul dintre pasageri a încercat să transmită coordonatele GPS, folosind o aplicaţie instalată pe telefonul mobil, însă acestea nu au fost complete.

    Legile în vigoare din România nu permit operatorilor de telefonie mobilă să iniţieze automat procesul de localizare atunci când de pe un număr de telefon se apelează serviciul de urgenţă. Astfel, atunci când operatorul 112 răspunde la apel, monitorul său ar afişa adresa exactă de unde s-a efectuat apelul şi timpul de intervenţie s-ar reduce în mod semnificativ.

    Accidentul de la Beliş face parte din categoria celor pe care nu le putem preveni. Diferenţa o putem face în  felul în care ne pregătim pentru ele şi felul în care acţionăm atunci când în joc sunt vieţi omeneşti.

  • Selecţie naţională de însoţitoare de zbor. Salariile de încadrare – 2.000 de dolari. Ce alte facilităţi oferă compania din Arabia Saudită

     Tinerele, cu vârste între 21 şi 35 de ani, venite din toată ţara, au participat la o selecţie organizată de compania Flynas din Arabia Saudită, pentru a deveni însoţitoare de zbor, cu un contract pentru doi ani. Compania caută să recruteze peste 20 de stewardese din România.

    “Vroiam un loc de muncă provocator, care îţi permite să călătoreşti, să vezi lumea, să cunoşti oameni, diferite culturi. Şi componenta financiară a contat, bineînţeles. Am terminat o şcoală de aviaţie la Bucureşti şi cred că o astfel de meserie mi se potriveşte”, a spus o tânără din Buzău care a venit la Cluj pentru a susţine interviul în limba engleză.

    O altă tânără, din Baia Mare, care a terminat Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor la UBB Cluj-Napoca şi a urmat un master, spune că nu şi-a găsit un loc de muncă şi că a optat, astfel, să devină însoţitoare de zbor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro