BusinessMagazin

Tag: Wizz Air

  • Cum a devenit low-cost-ul scump

    AFLĂ AICI CARE SUNT CELE MAI IEFTINE BILETE DE AVION DIN 2013!

    PESTE PATRU MILIOANE DE PASAGERI AU ZBURAT ÎN 2012 FOLOSIND AVIOANELE COMPANIILOR LOW-COST, un nou record pentru aviaţia românească. Wizz Air şi Blue Air, singurii operatori care contează în piaţă – Ryanair zboară doar de la Târgu-Mureş şi Constanţa, iar easyJet şi Germanwings au părăsit România – îşi împart piaţa prin diferitele zone de influenţă. Dacă Wizz Air controlează Ardealul şi Banatul prin cursele de la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Arad şi Timişoara, rivalii de la Blue Air deţin supremaţia în zona Moldovei prin aeroportul pe care îl deţin la Bacău. “Dacă ne uităm cum s-a format clientela companiilor low-cost, e clar că românii care muncesc în străinătate şi ajungeau acolo cu autocarul au trecut acum la avion”, spunea anterior Antoniu Niţu, şeful Lufthansa Aerotravel City Center, una dintre principalele agenţii de turism din România, explicând motorul principal al dezvoltării acestui segment de piaţă. Ultimii cinci ani au adus tot mai mulţi pasageri în aeronavele celor două companii, iar numărul de destinaţii înspre care se poate zbura din România a ajuns la circa 70. Bătălia cea mare se dă însă pentru Bucureşti, principalul punct de referinţă în transportul aerian, unde companiile a trebuit să renunţe la operarea pe aeroportul Băneasa şi să se mute pe Otopeni, asta implicând scumpirea biletelor.

    2012 A FOST ANUL ÎN CARE CELE DOUĂ COMPANII AU RAPORTAT STAGNARE – la 1,5 milioane de pasageri, cum s-a întâmplat în cazul Blue Air şi în anii anteriori – sau cea mai mică creştere de la intrarea în România – în cazul Wizz Air, plusul a fost de doar 2,2%, până la nivelul de 2,76 milioane de pasageri, sub aşteptările de trei milioane vehiculate anterior de oficialii companiei. Mutarea de pe aeroportul Băneasa pe Otopeni sau “cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, după cum spunea Jozsef Varadi, directorul Wizz Air, însemna cel puţin patru euro în plus încasaţi de la pasageri la fiecare bilet. Vara anului 2012 mai aducea o nouă scumpire, de data asta nu la aeroportul de plecare din Otopeni, ci la cel de sosire. Guvernul de la Madrid anunţa dublarea taxelor de aeroport ca urmare a crizei economice din peninsulă, Spania fiind, alături de Italia, principala destinaţie pentru pasagerii companiilor low-cost. Din nou, alţi zece euro în plus pentru zborurile de la Barcelona şi Madrid şi doi euro de la Malaga şi Valencia, plătiţi tot de pasager. Scumpirea a însemnat şi renunţarea la o parte din cursele către Spania: Wizz Air a anunţat că reduce numărul de zboruri din orarul de iarnă pe rutele disponibile din România către Barcelona, Madrid şi Valencia, deşi “este regretabil că guvernul spaniol a impus o creştere a taxelor într-un moment în care traficul de pasageri trebuie stimulat, iar locurile de muncă în industria turismului sunt necesare”, declara la acea vreme Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. La nivelul Europei Centrale şi de Est, Wizz Air a pierdut un total de circa 40.000 de pasageri prin reducerea traficului către Spania, din care cea mai mare parte provin din România. În plus, aproape un milion de pasageri s-au văzut nevoiţi să plătească mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus şi din bagajele de mână. Altădată gratuit, trollerul de mici dimensiuni luat în cabina avionului urma să coste cel puţin zece euro.

    STAGNAREA BLUE AIR ŞI CREŞTEREA MICĂ A CELOR DE LA WIZZ AIR DIN 2012 ARATĂ CĂ NE APROPIEM DE O ANUMITĂ SATURAŢIE A PIEŢEI LOW-COST DIN ROMÂNIA. Pentru stadiul actual de dezvoltare a economiei şi date fiind condiţiile financiare din Italia şi Spania, fluxurile de călători pe aceste rute sunt normale”, spune Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger. Un calcul simplu arată că preţul unui bilet dus-întors a crescut cu cel puţin 50 de euro în 2012, dacă luăm în calcul cei zece euro în plus rezultaţi din mutarea zborurilor de la Băneasa la Otopeni, 20 de euro din creşterea taxelor de aeroport din Spania şi alţi 20 de euro din taxarea bagajelor de mână.

    PROBLEME ÎN PLUS AU AVUT ROMÂNII DE LA BLUE AIR. Patronul Nelu Iordache se află în arest, compania Romstrade, principalul acţional al Blue Air, este în insolvenţă şi are datorii de peste 700 de milioane de euro, iar în fruntea companiei a avut loc o schimbare. Gheorghe Răcaru a revenit după aproape patru ani în postul de director general al Blue Air, în locul lui Sherif Ussama, numit la conducerea companiei de transport aerian low-cost în 2010. “Pentru anul 2013, în pofida greutăţilor care din punctul nostru de vedere sunt mai mult greutăţi de imagine, proiecţiile noastre sunt destul de pozitive”, declara recent Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air. Compania a anunţat că va intra în conservare în 2013, deci nu va deschide rute noi şi nu va modifica numărul de zboruri pe destinaţiile existente.

    “Nu avem motive să vedem o schimbare în 2013 în ce priveşte numărul de pasageri transportaţi de operatorii low-cost, iar intrări de noi companii nu se anunţă. Companiile evaluează mai prudent oportunităţile de deschidere de rute în această perioadă”, mai spune Nemes.

  • Wizz Air propune Girona drept alternativă pentru sutele de mii de români care muncesc în regiunea Barcelona

    Preţurile pentru un bilet către Girona, oraş situat la 100 de kilometri nord-est de Barcelona, pornesc de la 113 lei, potrivit informaţiilor transmise de companie. Preţul este de două-trei ori mai mic faţă de tarifele Wizz Air către aeroportul El Prat din Barcelona. “Nu avem în vedere renunţarea la cursele către Barcelona, dar mărirea taxelor de aeroport de către guvernul spaniol a dus la reducerea numărului de zboruri către Spania”, a spus Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al companiei. Wizz Air a pierdut de la mijlocul anului 40.000 de pasageri pe seama închiderii unor destinaţii şi a diminuării curselor către Spania.

    Compania a decis să opereze curse şi de la Bucureşti către Perugia, Italia, tot de la începutul lunii iunie 2013.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. La nivel internaţional, Wizz Air a anunţat peste 12 milioane de pasageri, reprezentând o creştere cu 12% faţă de anul anterior. Anul trecut Wizz Air şi-a dezvoltat reţeaua de transport de la 203 la 250 de rute extinzându-şi operaţiunile în 29 de ţări prin operarea de zboruri şi către Georgia, Israel, Slovenia şi Elveţia.

  • Wizz Air lansează două rute noi, spre Girona şi Perugia

     Noua rută spre Girona va fi disponibilă începând cu 4 iunie, iar cea spre Perugia de la 5 iunie, ambele fiind deservite iniţial de două zboruri săptămânale.

    Din Bucureşti, Wizz Air oferă în prezent 13 rute spre Italia şi şase rute spre Spania.

    Aceste zboruri pot fi achiziţionate cu tarife pornind de la 93 lei şi pot fi rezervate deja online, pe wizzair.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air lansează o aplicaţie pentru mobil. Rezervarea biletelor, condiţionată de accesul în Wizz Discount Club, taxat cu 30 de euro pe an

    Verificarea tarifelor şi găsirea rutelor se poate face gratuit prin intermediul aplicaţiei, însă rezervarea biletelor direct de pe telefonul mobil e posibilă doar în cazul membrilor Wizz Discount Club, disponibil contra unei taxe de circa 30 de euro pe an. Wizz Discount Club este serviciul pus la dispoziţie pasagerilor care călătoresc frecvent, ei obţinând odată cu achiziţionarea sa o reducere de câte zece euro la fiecare zbor rezervat. Reprezentanţii companiei nu au prezentat scenarii privind creşterea numărului de clienţi ai serviciului Wizz Discount Club, după introducerea pe piaţă a noii aplicaţii.

    Aplicaţia poate fi folosită pentru început numai de posesorii de iPhone, urmând să funcţioneze şi într-o versiune compatibilă sistemului Android până la mijlocul anului.

    Compania a decis la finele anului trecut să taxeze bagajul de mână de dimensiuni clasice, până atunci gratuit, cu cel puţin zece euro. Aproape un milion de pasageri ar fi urmat să plătească mai mult pentru un bilet de avion, după cum anunţau la acea vreme reprezentanţii Wizz Air. Liniile aeriene low- reuşesc să genereze din servicii auxiliare circa 20-30% din venituri, potrivit specialiştilor în aviaţie. Compania Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011, dar sub estimările de trei milioane de pasageri anunţate anterior, în luna octombrie.

    AFLĂ AICI CARE SUNT CELE MAI IEFTINE BILETE DE AVION DIN 2013!

  • József Váradi este părintele Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est

    11 milioane de pasageri au zburat cu Wizz Air în ultimele 12 luni, iar creşterea de două cifre se va menţine şi în viitor, susţin oficialii companiei. Maghiarii operează din 16 baze către 80 de destinaţii din 29 de ţări, iar flota totalizează 39 de aeronave Airbus A320.

    Váradi a condus transportatorul naţional maghiar Malev între 2001 şi 2003, perioadă despre care spune cu mândrie că a contribuit la reducerea pierderilor cu 80% şi realizarea unui program complex de înnoire a flotei. Anterior, Váradi a lucrat în FMCG – cariera sa a început la Procter & Gamble în 1991 ca manager de vânzări şi a avansat rapid devenind în 1999 unul dintre cei mai tineri executivi. Váradi este în prezent preşedintele consiliului de administraţie al Wizz Air, iar în ultimii zece ani a făcut parte din boardurile Lufthansa Technik Budapest (2001-2003), Wizz Air Bulgaria (2005-2009), Wizz Air Ucraina (2008-2009) şi Mandala Airlines (2007-2011). Váradi a absolvit Universitatea de Ştiinţe Economice de la Budapesta şi are un master în economie. “Atât timp cât managerii şi oamenii de afaceri din România continuă să treacă de la tarifele mari ale Tarom la cele mici ale Wizz Air nu sunt îngrijorat dacă sunt admirat sau nu”, spune el, cu trimitere la planurile agresive legate de piaţa din România din anii următori.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Reducerea numărului de curse spre Spania plafonează traficul Wizz Air

    Compania aeriană low-cost Wizz Air, liderul pieţei aeriene locale, a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri din şi înspre România, trafic în creştere cu 2,2% faţă de 2011, dar sub estimările iniţiale de 3 milioane de pasageri. Creşterea cu aproape 300.000 de pasageri, estimată iniţial de companie, nu a fost atinsă în contextul în care în iulie Wizz Air a decis să reducă frecvenţele de zbor spre anumite desti­na­ţii din Spania pe fondul creşterii taxelor de aeroport. Spa­nia şi Italia sunt pieţele cheie pentru companiile low-cost da­to­rită comunităţii mari de români care muncesc în aceste ţări. Chiar şi cu mai puţine curse spre Spania, Wizz Air îşi va menţine cel mai probabil poziţia de lider pe o piaţă pe care con­curează cu Blue Air, care a anunţat circa 1,5 milioane de pa­sageri pe anul trecut şi stagnare anul acesta, şi cu Tarom, ca­re nu a făcut încă publice datele legate de pasageri, dar care avea în 2011 circa 2,19 milioane de persoane transportate.

    Mai multe pe zf.ro

  • Wizz Air: Am transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri

    La nivel internaţional, Wizz Air a anunţat peste 12 milioane de pasageri, reprezentând o creştere cu 12% faţă de anul anterior. Anul trecut Wizz Air şi-a dezvoltat reţeaua de transport de la 203 la mai mult de 250 de rute extinzându-şi operaţiunile în 29 de ţări prin operarea de zboruri şi către Georgia, Israel, Slovenia şi Elveţia. Gradul mediu de încărcare pe cele aproximativ 80.000 de zboruri operate a depăşit 85%, potrivit oficialilor companiei. Wizz Air are în plan să achiziţioneze noi aeronave în 2013 şi să crească numărul de pasageri transportaţi la 13,5 milioane.

    Mai multe pe zf.ro

  • Carpatair câştigă procesul cu Aeroportul din Timişoara pentru ajutorul de stat ilegal acordat maghiarilor de la Wizz Air

    Decizia Curţii de Apel Piteşti confirmă sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care această instanţă a constatat caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70t acordat de Aeroportul Internaţional Timişoara “Traian Vuia” .

    La data de 30 august 2011, Tribunalul Timiş admisese cererea formulată de Carpatair, reprezentată de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, anulând măsura ajutorului de stat acordat de Aeroportul Timişoara prin intermediul unor discounturi globale la taxele de aeroport de până la 85%.

    “Deciziile obţinute în acest proces, pornind de la prima hotărâre favorabilă în faţa Tribunalului Timiş, reprezintă, prin argumentele referitoare la competenţa de soluţionare a acţiunii şi a modalităţii de stabilire a existenţei ajutorului de stat, o premieră în practica instanţelor române, o construcţie juridică inovatoare în materia ajutorului de stat”, a precizat Ioana Hrisafi, avocatul care a asigurat reprezentarea în instanţă a Carpatair.

    Soluţia Curţii de Apel Piteşti este prima decizie irevocabilă pronunţată în şirul de procese deschis de Carpatair împotriva Aeroportului Timişoara pentru anularea ajutorului de stat acordat de acesta în diverse forme.
    Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă reţinuse că discountul instituit prin grila de tarife nu poate fi justificat din punct de vedere economic, pe de o parte, iar pe de altă parte s-a avut în vedere faptul că reducerile semnificative la taxele de aeroport erau aplicabile unui singur operator aerian care folosea aeronave având greutatea maximă la decolare de peste 70t. Esenţial în pronunţarea soluţiei a fost faptul că măsura ajutorului de stat nu a fost notificată în prealabil Comisiei Europene şi a fost pusă în aplicare în lipsa avizului Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea acesteia cu piaţa comună.

    Trei milioane de pasageri au zburat cu Wizz Air în 2012 din România, compania operând de la Timişoara zboruri către Barcelona, Dortmund, Forli, Londra, Madrid, Milano, Paris, Roma, Valencia şi Veneţia. Timişorenii de la Carpatair operează cu aeronave de capacitate mică – de tip Fokker şi SAAB -, spre deosebire de modelele Airbus A320 ale Wizz Air, compania transportând circa jumătate de milion de pasageri anul trecut, potrivit datelor existente în piaţă. Compania aeriană Carpatair a decis anul trecut închiderea zborurilor Cluj-Timişoara, după o perioadă de 12 ani, ca urmare a conflictului cu directorul aeroportului, David Ciceo, care a acuzat piloţii companiei că au pus vieţile pasagerilor în pericol.

  • Cum să faci să nu mai plăteşti bagajul de mână când zbori cu avionul (FOTO+VIDEO)

    Inginerul John Power a inventat “bagajele purtabile”, tocmai cu scopul de a păcăli angajaţii companiilor aeriene de la ghişeele de check-in. Designerii susţin că, în cazul celor care aleg să le cumpere, economiile pentru pasagerii care zboară frecvent pot ajunge la mii de lire pe an. Un palton din poliester costă 56 de lire sterline, are 14 buzunare şi poate susţine o greutate de 15 kilograme de bagaje.”De regulă atrag privirile tuturor în avion, dar ulterior reuşesc să vând vreo zece după fiecare călătorie”, susţine un pasager al unei curse low-cost.

    Recent, Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportaţi, a ales să taxeze bagajul tradiţional de mână, altădată gratuit, cu cel puţin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. Categoria celor care zboară cu rucsac este însă cvasiinexistentă în România, astfel că cei mai mulţi pasageri ai Wizz Air intră în categoria celor care vor zbura cu bani în plus.

  • Ce mai pot taxa companiile aeriene low-cost – profituri mari din rucsacul mic

    “NE AŞTEPTĂM CA ŞI ALŢI OPERATORI SĂ ADOPTE NOUA POLITICĂ DE BAGAJE PE CARE AM ALES SĂ O IMPLEMENTĂM”, spunea odată cu anunţul schimbării Daniel de Carvalho, portughezul care conduce comunicarea maghiarilor de la Wizz Air. Mai exact, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportaţi, a ales să taxeze bagajul tradiţional de mână, altădată gratuit, cu cel puţin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. Categoria celor care zboară cu rucsac este însă cvasiinexistentă în România, astfel că cei mai mulţi pasageri ai Wizz Air intră în categoria celor care vor zbura cu bani în plus. Noua taxă a fost prezentată alături de reducerea tarifelor pentru toate zborurile cu cinci euro, ca strategie de marketing, prin care compania “împarte economiile obţinute” din economisirea combustibilului prin scăderea greutăţii bagajelor. Cei de la Wizz se aşteaptă ca pasagerii să transporte cu 20% mai puţine bagaje în cabină, ceea ce s-ar traduce, după cum explică de Carvalho, prin mai mult confort, o îmbarcare mai rapidă, dar mai ales print-o reducere de 500 de tone de combustibil consumat anual pentru fiecare zbor, respectiv 450.000 de euro. Oficialii anticipează că circa un sfert dintre călători vor alege să plătească pentru un astfel de bagaj, ceea ce se traduce prin venituri suplimentare de aproape opt milioane de euro. Anterior, circa o treime călătoreau cu bagajul de mână mare pe ruta test Londra-Katowice, mai puţin reprezentativă pentru piaţa românească date fiind obiceiurile de zbor ale polonezilor, diferite faţă de ale românilor. “Credeam că mulţi pasageri vor migra şi vor înlocui bagajul de mână cu unul de cală, pentru o diferenţă de cinci euro, însă după testele făcute, am văzut că nu s-a întâmplat aşa”, explică de Carvalho, sugerând ipoteza unei schimbări de comportament. Primele rezultate sunt aşteptate abia în jumătate de an, când vor apărea cifre legate de creşterea profitabilităţii – “e evident că beneficiile sunt clare: greutatea din avion va scădea, punctualitatea va creşte, vom încasa mai mulţi bani, însă vom reduce şi tariful biletelor”.

    A NICI O SĂPTĂMÂNĂ DUPĂ ANUNŢUL CONCURENŢILOR MAGHIARI, COMPANIA BLUE AIR, al treilea transportator aerian din România, după numărul de pasageri, după Wizz Air şi TAROM, a mărit limita de greutate a bagajului de mână gratuit de la şapte la zece kilograme, invocând “întâmpinarea nevoilor celor care aleg să călătorească în Europa”. Mirela Tudorache-Secan, directorul de marketing al Blue Air, spune că operatorul a decis să păstreze standardele internaţionale legate de dimensiunea bagajelor şi, deci, să nu le taxeze, aşadar se aşteaptă să câştige cotă de piaţă mai ales în rândul pasagerilor care aleg să zboare pentru câteva zile în city-breakuri.

    OSTUL INTRODUCERII UNEI TAXE PENTRU BAGAJELE DE MÂNĂ ESTE DE FAPT TESTAREA MODELULUI DE AFACERI PE CARE ÎL PRACTICĂ OPERATORII LOW-COST. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere dife-rit, această cifră este în jur de 3% în medie. Asta înseamnă, după cum explică Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger, că operatorii low-cost încearcă găsirea unor noi elemente menite să genereze venituri suplimentare, iar noua taxă percepută de Wizz Air nu se leagă neapărat de vreun eveniment, financiar sau de altă natură, petrecut în ultima perioadă şi nici de o încercare de a reduce consumul de combustibil. Această modalitate de taxare nu este foarte răspândită în rândul altor companii, (cele două exemple existente sunt din America de Nord – Spirit Air-lines şi Allegiant Airlines), iar decizia operatorului este una curajoasă, care va induce într-o primă fază o reacţie de aşteptare în rândul celorlalţi jucători. “E destul de probabil să se inducă un comportament mai raţional în rândul unor pasageri, dar obiceiul de a renunţa la bagajul de mână tradiţional care să fie înlocuit cu unul şi mai mic e dificil de schimbat”, rezumă Nemes.