BusinessMagazin

Tag: vot

  • Atanasiu: PNL va vota cu bilele la vedere şi votul va fi filmat, în cazurile Vâlcov, Şova, Nicolescu

    “Noi o să votăm pentru ridicarea imunităţii, respectiv pentru începerea urmăririi penale pentru toţi parlamentarii şi pentru domnul deputat şi pentru cei doi domni senatori (…) Am discutat să vedem care este soluţia tehnică pe care o găsim pentru a filma votul parlamentarilor PNL şi a-l pune pe site-ul partidului, în aşa fel încât să nu mai avem discuţii ulterioare despre modul în care s-a votat (…). Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au hotărât să facă un vot la vedere, să arate bilele, ei să fie filmaţi în momentul în care votează şi apoi să punem pe site-ul partidului acest vot”, a spus vicepreşedintele PNL la RFI.

    De asemenea, Atanasiu s-a pronunţat pentru o “procedură mai facilă de începere a urmăririi penale, respectiv de arestare în cazul celor care sunt în Parlament”, pentru aceasta fiind necesar eliminarea “filtrului parlamentar” în cazul miniştrilor senatori sau deputaţi.

    Senatul şi Camera Deputaţilor au în lucru, săptămâna aceasta, trei cereri din partea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, pentru deputatul liberal Theodor Nicolescu şi senatorii PSD Dan Şova şi Darius Vâlcov.

    Dacă în cazul lui Dan Şova, Comisia juridică a Senatului a emis, deja, un raport favorabil cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de reţinere şi arestare a senatorului PSD, următorul pas fiind votul în plen, în cazurile lui Nicolescu şi Vâlcov, cererile sunt abia în faza în care au ajuns la Senat ( cazul lui Darius Vâlcov) sau au fost transmise comisiei juridice, pentru începerea studiului, în vederea avizului (cazul lui Theodor Nicolescu).

     

  • Deputaţii au amânat pentru după-amiază discutarea începerii urmăririi penale a lui Laszlo Borbely

    Raportul se afla pe ordinea de zi la punctul 4, dar liderul grupului UDMR Mate Andras Levente a propus amânarea discutării acestui punct până după moţiunea simplă a PNL privind fondurile europene, programată la ora 14,00, fără să prezinte niciun motiv.

    Deputaţii au fost de acord cu această propunere, votând-o cu 98 de voturi pentru, unu împotrivă şi două abţineri.

    Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely. Biroul Permanent al Camerei a decis, însă, că raportul să fie pus de ordinea de zi în această săptămână.

    Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.

    Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.

  • Directorul STS a prezentat un sistem informatic de combatere a votului multiplu, bazat pe scanarea CI

    El a spus că un asemnea sistem a fost introdus pentru prima dată în 2010 la un colegiu din Sectorul 4 şi verificat la două alegeri parţiale.

    Sistemul presupunea instalarea unui calculator în fiecare secţie de vot, un echipament de scanare a datelor de pe cartea de identitate a cetăţeanului care votează, a CNP-ului, iar aceste date erau introduse într-o bază de date care indica dacă cetăţeanul respectiv a votat de două ori.

    “Prin intermediul specialiştilor STS am făcut o investigare, pentru a vedea cât de mare ar trebui să fie efortul pentru a introduce un asemnea sistem. Lucrurile în România au evoluat şi pentru un număr semnificativ de secţii de vot există condiţiile pentru a se instala asemenea echipamente, pentru celelalte se pot face. La alegerile prezidenţiale pentru 2014 a trebuit să utilizăm terminale de satelit, pentru a ţine legătura cu secţiile de vot doar în 48 de secţii de vot din România, din totalul de peste 18.000. Vă confirm că, utilizând inteligenţă şi o varietate de proceduri, se poate construi un asemnea sistem prin care orice alegător prezent într-o secţie de vot să-şi exercite corect votul”, a afirmat directorul STS.

    Sistemul constă în instalarea unui calculator şi unui scanner la fiecare secţie de vot, scannerul citeşte ultimele două rânduri din cartea de identitate, care conţine CNP şi data de expirare şi sunt introduse într-o bază de date, acest lucru având semnificaţia că s-a exercitat votul, iar introducerea acestor date la altă secţie de vot are semnificaţia detectării unei posibile fraude, a explicat oficialul STS.

    “Sistemul poate fi făcut să afişeze fiecare alegător cu drept de vot. Poate fi o transparenţă absolut totală, nu se va şti identitatea alegătorilor, ci doar numărul de alegători şi unde a votat. Mizăm că peste tot sau în majoritatea locurilor vor exista conexiuni de Internet”, a adăugat Opriş.

    Şeful STS a explicat membrilor Comisiei parlamentare de cod electoral că aceste aplicaţii sunt protejate, iar datele sunt criptate, neputând fi văzute de oricine.

    “Aceste aplicaţii sunt protejate, ele nu sunt vizibile într-un Internet obişnuit. Dacă aţi lua un echipament şi aţi scana legăturile de Internet, nu o să le vedeţi, pentru că toate datele care pleacă din această aplicaţie sunt criptate, cu aplicaţii speciale de criptare care se decriptează la sosire, sunt strict protejate pe traseu. Resursele care au fost gândite pentru aceste interfeţe de servere sunt puse din resurse multiple de Internet, cu proceduri speciale de securitate în aşa fel încât, practic, ar costa extrem de scump ca cineva să poată întrerupe un proces electoral”, a mai spus directorul STS.

    El a mai precizat că în zonele în care nu este posibilă nicio conexiune de Internet se pot folosi metode alternative, cum ar fi trimiterea prin SMS sau printr-un call center, cu statutul de 112.

    “Sunt nenumărate metode alternative care pot fi folosite cu eficienţă, spre exemplu dacă o secţie de vot, cum este în Hunedoara, are 9 votanţi care au votat într-o oră, în opinia noastră poate fi considerată o risipă de resurse să mergem până acolo cu un laptop şi cu tot angrenajul, în schimb putem pune mijoace alternative de genul: un asemenea exerciţiu poate fi înscris şi din SMS sau prin un call center, care i-am oferi statul legal pe care îl are 112”, a mai explicat Opriş.

    El a arătat că sistemul a fost gândit în 2009, dar poate fi adaptat la tehnologia de acum, prin folosirea de smartphone-uri sau tablete, arătând că astfel de mijloace pot fi instalate cu mare uşurinţă şi în secţiile de vot din străinătate.

    “Acest sistem a fost gândit cu tehnologie din 2009, acum, evident, la alegerea soluţiilor tehnice se va ţine seama de existenţa altor resurse, folosirea de smartphon-uri, tablete. Asemenea mijoocare pot fi instalate cu foarte mare uşurinţă în secţiile de vot din străinătate”, a mai spus Opriş.

    “Suntem convinşi că la alegerile locale din 2016 se poate face un exerciţiu electoral amplu, iar alegerile parlamentare din 2016 vor fi desfăşurate la cel mai înalt standard. Nu este vorba de vot electronic, ci de instrumente prin care să se înlăture orice posibile fraude şi întocmirea în regim electronic a proceselor de vot pentru mai multă celeritate”, a mai explicat directorul STS.

    Comisia parlamentară de cod electoral a finalizat legile alegerilor locale, partidelor politice şi finanţării partidelor, urmând să înceapă săptămâna viitoare dezbaterile la legea alegerilor parlamentare.

  • Ponta: Eu am fost primul care am votat pentru Hellvig, acum nu pot decât să-i urez un mandat eficient

    “Eu am fost primul care am votat pentru. Colegii mei din PSD aşa au spus că vor vota şi au votat. Acum, nu pot decât să-i urez un mandat cât mai eficient la conducerea Serviciului domnului Hellvig”, a spus Ponta.

    Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la şefia SRI, cu 498 de voturi ”pentru” şi 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care şi-au exprimat votul.

     

  • Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici a anunţat, de la tribuna Parlamentului că, din totalul de 564 de parlamentari, şi-au exprimat votul 513 senatori şi deputaţi.

    Pentru numirea lui Eduard Hellvig au votat 498 de parlamentari şi s-au înregistrat doar 15 voturi împotrivă.

    Mircovici a afirmat că, potrivit prevederilor Articolului 76, alin 2 din Constituţia României, numirea în funcţie se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

    ”A fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea lui Eduard Hellvig la şefia Serviciului Român de Informaţii”, a mai precizat Niculae Mircovici.

    Comisia de control al activităţii SRI a avizat, săptămâna trecută, favorabil nominalizarea acestuia la şefia Serviciului, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 7 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”.

    Eduard Hellvig a fost europarlamentar şi vicepreşedinte PNL, deputat şi ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al preşedintelui Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

    Hellvig are 40 de ani şi a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

    În decembrie 2014, Hellvig a câştigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a respins raportul inspectorilor de integritate.

    La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obţinut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.

    La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obţinut un nou mandat de eurodeputat.

    A fost secretar general al PNL din 2011 şi până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidenţiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiaţi lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât şi de Iohannis, atunci când aceştia au fost preşedinţi ai PNL.

    În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar.

    Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC şi s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câştigat alegerile.

    După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în Bucureşti, unde a devenit un apropiat al preşedintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potenţial guvern liberal.

    Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu şi în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.

    El a fost şi broker la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1997-1998 şi coordonator de programe la Fundaţia Soros, în 1995.

    Eduard Hellving a absolvit specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea “Carol I”, Bucureşti şi la Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

    Potrivit declaraţiei de avere, Hellvig deţine cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafeţe de 401, respectiv 665 de metri pătraţi.

    El menţionează în ultima declaraţie de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, în suprafaţă de 143, respectiv 210 metri pătraţi.

    Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei şi 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menţionat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.

    El menţionează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum şi către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.

    Eduard Hellvig mai trece în declaraţia de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.

    Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obţinuţi ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi 31.031 euro, obţinuţi ca eurodeputat. Totodată, soţia sa a obţinut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.

     

  • Gorghiu: Nu ştiu să se negocieze cu PSD şefia SIE. Tergiversarea votului la SRI, nemotivată

    „În opinia mea, este de neînţeles. Nu ştiu care este motivaţia PSD. Înţeleg că nu are nici una. E trist, nu e prima dată şi probabil nu va fi ultima oară când PSD nu are o explicaţie de ce amână o şedinţă de plen reunit”, a spus Gorghiu, referitor la amânarea pentru luni a votului în cazului lui Hellvig.

    Întrebată dacă PSD negociază şefia SIE şi dacă, în această situaţie, tergiversarea numirii la SRI ar avea legătură cu acest fapt, Gorghiu a precizat că nu ştie să existe vreo negociere.

    „Nu ştiu niciun motiv pentru care PSD a decis să amâne, prin votul din Birourile Permanente, plenul reunit. Nu ştiu să existe vreo negociere. Mă îndoiesc că poate exista o negociere din acest punct de vedere. Pentru că nu la nivel parlamentar se decide propunerea pentru viitorul şef al SRI sau al SIE, ci propunerea, conform Constituţiei, vine de la şeful statului”, a spus Gorghiu.

    Ea şi-a exprimat speranţa că votul pentru Hellvig la şefia SRI se va da, totuşi, lunea viitoare, aşa cum s-a stabilit la nivelul conduceriii celor două Camere.

  • Noua cerere de încuviinţare a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, APROBATĂ

    Deputaţii s-au pronunţat asupra acestei solitări prin vot secret cu bile.

    Camera Deputaţilor urmează să se pronunţe, de asemenea, asupra noii cereri DNA de arestare preventivă a deputatului Elena Udrea.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, în 18 februarie, cererile DNA privind încuviinţarea urmăririi penale şi arestării preventive a Elenei Udrea.

    În intervenţia sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că ”multe din acuzaţiile care i se aduc sunt pur şi simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” şi că ”cei care fac denunţuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

    ”În urmă cu două săptămâni, aţi aprobat trei cereri de arestare preventivă şi una de reţinere. În total sapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ÎCCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele şapte capete de acuzare, ultimul complet a reţinut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o ţintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votaţi, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

     

  • O redută greu de cucerit

    Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.

    Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.

  • Comisia de cod electoral: Preşedinţii de CJ să fie aleşi prin vot indirect al membrilor CJ

    Aceştia au decis, de asemenea, ca acesta să fie ales pe lista, ca şi restul membrilor Consiliului Judeţean.

    Decizia a fost luată cu 14 voturi “pentru” şi o abţinere.

  • Tăriceanu: Un vot favorabil în cazul Vosganian ar fi creat un precedent pentru cenzurarea deciziilor Guvernului

    Reacţiile critice după ce senatorii au respins cererea de ridicare a imunităţii lui Varujan Vosganian pun “sub semnul întrebării capacitatea Senatului de a discerne într-o problemă extrem de serioasă şi gravă”, apreciază preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit unui comunicat.

    El susţine că intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis după votul din Senat reprezintă “o critică fără menajamente”.

    “Nu mai departe de luni, 9 februarie, preşedintele Iohannis declara în plenul Camerelor reunite următoarele: «Îmi doresc un Parlament puternic (…) Parteneriatul preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei». După votul din Senat, parteneriatul propus de Preşedinte pentru restabilirea încrederii s-a transformat într-o critică fără menajamente faţă de opinia exprimată de majoritatea senatorilor”, se arată în comunicat.

    Călin Popescu-Tăriceanu precizează că împărtăşeşte opinia preşedintelui privind necesitatea unei schimbări cerute de electorat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că este necesară definirea reperelor acestei schimbări.

    “Dacă ar fi să ne ghidăm după ceea ce a spus luni domnul preşedinte, dar mai ales după criticile deschise ale preşedintelui la adresa votului din Senat, atunci schimbarea pare mai degrabă în realitate o continuare a politicii iniţiate de fostul preşedinte potrivit căreia instituţiile statului, inclusiv Parlamentul, trebuie să se conformeze direcţiilor propuse de Cotroceni. Această interpretare mi-a fost întărită şi de faptul că criticile de ieri au fost continuate azi cu aceeaşi asprime, chiar dacă ele au fost mascate prin circumscrierea lor în lupta cu corupţia”, susţine Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului este de părere că dosarul instrumentat de Procuratura Generală şi pentru care s-a cerut votul Senatului nu se referă la presupusele fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.

    “De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii Procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori”, afirmă Tăriceanu.

    “Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, adaugă Tăriceanu.

    Pe de altă parte, el ţine să precizeze că punctul de vedere exprimat nu reprezintă “o critică” la adresa şefului statului. “El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu şi nu într-un caz particular”, afirmă Călin Popescu-Tăriceanu.

    Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris, joi, pe Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea de începere a urmăririi penale în cazul senatoului PNL Varujan Vosganian, precizând că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

    “Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului”, a scris, joi, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.