Tag: vizita

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari

  • Localitatea unde nu ai voie să faci poze pentru că e considerată prea frumoasă pentru a fi fotografiată

    “Vă invităm să vizitaţi Bergün”, i-a sfătuit însă pe turişti primarul Peter Nicolay.
     
    Vizitatorii prinşi că fac poze vor fi nevoiţi să plătească o amendă de 5 franci elveţieni (4,60 euro), care vor fi donaţi unui fond de protecţie a mediului.
     
    Decizia a fost luată săptămâna trecută de edilii din Bergün, o comună cu 500 de locuitori din cantonul Graubünden (estul Elveţiei). 
     
  • Localitatea unde nu ai voie să faci poze pentru că e considerată prea frumoasă pentru a fi fotografiată

    “Vă invităm să vizitaţi Bergün”, i-a sfătuit însă pe turişti primarul Peter Nicolay.
     
    Vizitatorii prinşi că fac poze vor fi nevoiţi să plătească o amendă de 5 franci elveţieni (4,60 euro), care vor fi donaţi unui fond de protecţie a mediului.
     
    Decizia a fost luată săptămâna trecută de edilii din Bergün, o comună cu 500 de locuitori din cantonul Graubünden (estul Elveţiei). 
     
  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Premierul Grindeanu se întâlneşte la Paris cu noul prim-ministru francez Édouard Philippe

    “Prim-ministrul Sorin Grindeanu se va afla pe 7 şi 8 iunie 2017 într-o vizită de lucru la Paris. Joi, 8 iunie, premierul va avea o întâlnire bilaterală cu omologul său francez, Édouard Philippe”, a anunţat luni Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GALERIE FOTO, VIDEO Prinţul Charles, în vizită la biserica greco-catolică din Teiuş, judeţul Alba

    VEZI MAI JOS GALERIE FOTO

    Prinţul Charles s-a oprit, în cadrul vizitei private pe care o face de câteva zile în România, la biserica greco-catolică din Teiuş, judeţul Alba.

    Acolo, Prinţul Charles a fost aşteptat în faţa bisericii cu pâine şi sare de către oficialităţi şi mai mulţi tineri îmbrăcaţi în port popular.

    Alteţa Sa Regală a spus doar că se află într-o vizită privată, apoi a intrat în biserica. Aproximativ 50 de localnici au mers acolo să-l vadă pe prinţul de Wales.

    Preotul paroh Paul Turcu a declarat că a fost fabricată o placă pentru a marca vizita prinţului Charles la Teiuş.

    Biserica greco-catolică din Teiuş este cea mai veche ctitorie a strămoşilor familiei Raţiu.

    Biserica Română Unită din Teiuş, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost ctitorită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (probabil între anii 1586-1598), de către ramura din Teiuş a familiei nobiliare Raţiu.

    Edificiul din oraşul Teiuş este declarat monument istoric.

    Prinţul Charles se află în România de la începutul săptămânii. Luni, prinţul Charles a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Apoi, prinţul Charles a mers în satul Viscri, judeţul Braşov, unde s-a întâlnit cu membri ai Pro Silva, organizaţie europeană care susţine un management forestier responsabil. Prinţul de Wales a avut şi discuţii cu fermierii din zonă, care ar putea să acceseze noi pieţe, chiar în străinătate. De asemenea, prinţul de Wales a vizitat trei biserici medievale din judeţul Braşov: Drăuşeni, Homorod şi Mercheasa.

     

  • Un român câştigă milioane de dolari din sfaturile pe care le dă liderilor lumii. Chiar şi Dalai Lama l-a vizitat pentru a-i cere sfaturi

    Românul Edward Nicolae Luttwak este considerat a fi unul dintre cei mai influenţi oameni de pe planetă. Acesta câştigă anual un MILION de dolari din sfaturile pe care le dă liderilor lumii.
    Născut la Arad în 1942, Edward Nicolae Luttwak emigrează la o vârstă fragedă în Italia. Şcolit apoi la Londra şi peste Ocean, românul cu diplomă de analist economic ajunge să predea la două instituţii de prestigiu din Statele Unite, Universitatea Georgetown şi Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

    În anii 90, fostul preşedinte american George Bush Senior le-a cerut generalilor săi să-l consulte pe Luttwak înainte de declanşarea Primul Război din Irak, iar acesta i-a ajutat cu strategia bombardării forţelor irakiene din Kuweit, emirat ocupat la acel moment de regimul lui Sadam Husein. Pentru acea operaţiune, însă nu numai, Luttwak este numit şi “marele strateg”.

    Cititi mai multe pe www.romani-buni.info

  • Reportaj: Berlin, oraşul în permanentă devenire

    Sunt multe lucruri de văzut în Berlin, mai ales pentru cei pasionaţi de istorie; mă încadrez aici, aşa că am căutat să aflu cât mai multe despre Zidul Berlinului, despre viaţa în timpul războiului rece şi, evident, din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Nu era prima vizită în Berlin, iar asta m-a ajutat să mă orientez puţin mai bine în ceea ce priveşte ”programul“ de vizitare. Ne-am cazat în Charlottenburg, un cartier liniştit din vechiul Est, şi am luat-o la pas către centrul istoric.

    Centrul istoric, trebuie spus, nu este chiar atât de vechi precum ar sugera numele. De altfel, de fiecare dată când începeţi un tur sau o vizită cu ghid, aşteptaţi-vă să înceapă aşa: ”Acest obiectiv a fost reconstruit în anii ’60, deoarece a fost distrus aproape integral în timpul bombardamentelor din ’42-’44“. Unul dintre cei cu care am stat de vorbă a punctat foarte corect fenomenul: în Berlin totul pare vechi, dar este de fapt nou. E un oraş mereu în devenire. Aşa cum, de fapt, spune şi sloganul de pe pliantele turistice.

    Primul lucru pe care vi-l sugerez e o plimbare în zona Checkpoint Charlie, unul dintre vechile puncte de trecere dintre Berlinul de Est şi Berlinul de Vest. Este zona pe care nemţii au încercat să o păstreze cât mai aproape de forma din timpul războiului rece – cu ajustările de rigoare pentru turişti, bineînţeles. Veţi găsi aici celebrul semn ”You are now leaving the American sector“ şi câţiva actori cu pretenţii de soldaţi care pentru doar 2-3 euro vor sta la poze. Tot aici, pe Friedrichstrasse, veţi putea lua un prim contact cu ceea ce a rămas din Zidul Berlinului; nu e segment prea lung, însă e destul de bine conservat şi cu explicaţii din plin. Pe o rază de 200 de metri mai puteţi vizita muzeul Checkpoint Charlie, cu imagini şi filme de arhivă, precum şi o reproducere în 360 de grade a unei scene din anii ’70. A, şi să nu uit: tot aici puteţi face o scurtă pauză pentru a vedea ”Currywurst museum“. Nu cred că e cazul să dau mai multe detalii, dar vă recomand doar să săriţi micul dejun dacă plănuiţi să includeţi muzeul pe lista de obiective.

    Un alt loc cu o puternică încărcătură emoţională se află la 5 minute de mers pe jos de Checkpoint Charlie: fostul sediu al Gestapo. Numit Topography of Terror, memorialul vă va fi probabil recomandat de majoritatea localnicilor. Nu este un muzeu per se, ci un spaţiu care înglobează poveşti cutremurătoare din timpul în care Hitler conducea destinul Germaniei. Ca în cazul multor alte memoriale sau muzee destinate acelor vremuri, intrarea este gratuită.

    Ieşim puţin din umbra Zidului şi ne îndreptăm către poarta Brandenburg, locul prin care Napoleon a trecut, triumfător, în 1806. Pentru a ajunge acolo, vă recomand să o luaţi pe Unter der Linden, unul dintre cele mai impunătoare bulevarde ale Berlinului. Este o stradă bună şi pentru ceva shopping, dar mai ales pentru numeroasele terase şi restaurante. Imediat după ce treceţi de Poarta Brandenburg, veţi putea vizita Reichstagul şi clădirile guvernamentale, impresionante prin mixul de arhitectură clasică şi modernă. O altă variantă pentru a vă putea bucura de peisajul modern este o croazieră pe râul Spree: puteţi opta fie pentru varianta de o oră, fie pentru cea de două ore şi jumătate. Noi am ales-o pe cea mai scurtă, pentru că lista obiectivelor era una destul de lungă.

    După cum aminteam la început, Berlin are de toate pentru toţi. Prin urmare, dacă preferaţi natura în locul muzeelor sau al bulevardelor, Tiergarten e locul ideal. Este unul dintre cele mai mari parcuri ale Germaniei şi este împânzit de poduri romantice, grădini ascunse sau monumente ce amintesc de alte vremuri. Vă recomand să petreceţi aici măcar câteva ore; veţi uita că sunteţi într-una dintre principalele capitale ale Europei.

    Mai trebuie să amintesc de două locuri ce nu trebuie ratate de cei care vor să înţeleagă diviziunea dintre est şi vest: East Side Gallery şi Memorialul Zidului. Primul reprezintă cea mai lungă bucată neîntreruptă de zid rămasă, având aproape 1,5 kilometri; autorităţile au decis să o transforme într-o operă de artă şi au invitat unii dintre cei mai cunoscuţi artişti de stradă să dea culoare acestui loc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de descrierea mea oarecum banală: East Side Gallery e un loc impresionant, unde veţi ocupa destul de mult din spaţiul din telefon destinat pozelor. |n al doilea rând, Memorialul Zidului este un loc de cu totul altă natură; aici construcţia gri a fost readusă la forma şi aspectul din anii ’60 şi ’70. |n jurul zidului s-a amenajat chiar şi ”fâşia morţii“, zona în care sute de germani din est şi-au pierdut viaţa încercând să sară zidul. Tot pe Bernauer Strasse, vizavi de zid, veţi putea intra în clădirea efectivă a Memorialului; este un spaţiu modern, unde puteţi vedea filme din acele vremuri dar şi din 1989, atunci când mii de oameni au luat cu asalt punctele de trecere pentru a-şi revedea rudele sau prietenii.

    Mai sunt numeroase locuri în Berlin destinate zidului, dar capitala Germaniei oferă şi alte puncte de interes.

    Unul dintre acestea e Alexander Platz, locul unde – după cum fiecare ghid repetă în mod aproape obsesiv – se regăseşte cea mai înaltă construcţie din Germania, cu o înălţime de 368 de metri. Este vorba de celebrul turn de televiziune construit de sovietici pentru a-şi demonstra superioritatea tehnologică; după cum bine aţi intuit, ne aflăm acum în fostul Berlin de Est. Alexander Platz e un loc nu foarte curat, aşa cum sunt majoritatea locurilor turistice, dar e o zonă bună pentru cumpărături. Nu vă recomand însă să vă opriţi aici la masă: preţurile sunt de 2-3 ori mai mari decât în restul Berlinului. |n apropiere de turnul TV însă, se află unul dintre cele mai inedite lucruri pe care le-am văzut în Berlin. Bulevardul Karl Marx este o stradă uriaşă, cu blocuri îmbrăcate în marmură, construite de sovietici din aceleaşi motive de orgoliu. Nu vorbim de 2-3 blocuri, ci de zeci de astfel de construcţii aşezate unul lângă altul şi aflate într-o stare impecabilă. Ca fapt divers, acest bulevard a fost declarat zonă protejată Unesco datorită particularităţii sale şi a importanţei istorice.

    Ne îndreptăm acum către vest şi ajungem în Potsdamer Platz, un loc dărâmat aproape integral în timpul bombardamentelor şi reconstruit apoi începând cu sfârşitul anilor ’90. Potsdamer Platz este precum Defense-ul din Paris sau, dacă vreţi, precum Canary Wharf-ul din Londra; la dimensiuni mai mici, ce-i drept, dar cu acelaşi tip de clădiri noi, din sticlă, în care companiile îşi pot etala pretenţiile.

    Mai sunt câteva obiective importante, dar depinde de numărul de zile pe care fiecare turist îl dedică Berlinului. Aş mai aminti de Domul din Berlin, aflat pe malul aceluiaşi Spree, alăturat celor cinci muzee ce formează Insula Muzeelor. Muzeul spionilor şi cel al filmului, ambele în Potsdamer, merită de asemenea o vizită. Noi le-am lăsat, cum se spune, pe data viitoare.

    Un ultim sfat: dacă excursia în capitala Germaniei va fi una ceva mai lungă, merită să faceţi o excursie de o zi la Oranienburg, oraşul ce găzduieşte unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare din timpul naziştilor, Sachsenhausen. Nu încercaţi însă să o faceţi pe cont propriu, ci apelaţi la un ghid; cantitatea de informaţii este uriaşă şi trebuie pusă în context.

  • Fără precedent! Protocolul diplomatic, OBLIGATORIU dar nu prea, pentru Melania Trump şi Ivanka. Imaginile care au stârnit VALURI de NEMULŢUMIRE

    Ivanka şi Melania Trump şi-au acoperit capul în prezenţa catolicilor, dar nu şi în Arabia Saudită, scrie Independent.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX