BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Atac cibernetic asupra companiilor care dezvoltă vaccinul anti-COVID-19

    Hackerii ruşi şi nord-coreeni au încercat să spargă sistemul mai multor companii farmaceutice implicate în dezvoltarea vaccinului anti-COVID-19. Hackerii lucrau pentru guvernele Rusiei şi Coreei de Nord.

    Hackerii din Coreea de Nord şi Rusia au încercat să spargă sistemele mai multor companii farmaceutice, implicate în dezvoltarea vaccinului anti-COVID, spune Microsoft.

    Potrivit Microsoft, atacul a fost organizat de trei grupări, care lucrau pentru guvernele Rusiei şi Coreei de Nord.

    Hackerii au încercat să spargă sistemele a şapte companii farmaceutice, care aveau vaccinurile anti-COVID-19 în diferite etape ale studiilor. Ţintele au fost din ţări precum Canada, Franţa, India, Coreea de Sud şi SUA.

    Microsoft mai spune că grupul rusesc de hackeri este intitulat Fancy Bear, iar cele două grupări nord-coreene sunt supranumite Zinc şi Cerium.

    Totuşi, nu este pentru prima dată când hackerii ruşii încearcă să spargă sistemul companiilor farmaceutice. În iulie, Canada, Anglia şi SUA au fost ţintele atacurilor cibernetice.

    „Întrebarea este: fac asta doar pentru informaţii, să vadă care este stadiul, încearcă să răspândească informaţii false despre vaccin sau să fure cercetările. Echipa de securitate trebuie să acţioneze corect în fiecare minut al zilei, în timp ce operaţiunile cibernetice din Rusia trebuie să acţioneze corect doar o singură dată”, spune Theresa Payton, CEO Fortalice Solutions.

  • UE alocă 100 de milioane de euro pentru ca ţările sărace să aibă acces la viitorul vaccin anti-Covid

    Fondurile anunţate joi vor veni în completarea celor 400 de milioane de euro, reprezentând garanţii pe care UE le-a angajat deja pentru COVAX. Uniunea a devenit astfel unul dintre principalii donatori.

    „În plină pandemie distrugătoare de COVID-19, este clar că redresarea la nivel mondial va fi posibilă numai dacă toţi cei care au nevoie de vaccinuri sigure şi eficace vor avea acces la acestea. UE îşi intensifică sprijinul acordat mecanismului COVAX în acest scop şi sunt mândră că Team Europe aduce o contribuţie majoră la această iniţiativă. Împreună putem face ca redresarea la nivel mondial să devină o realitate”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Până în prezent, la mecanismul COVAX participă 184 de ţări, 92 dintre acestea fiind economii cu venituri mici şi medii, eligibile să aibă acces la vaccinuri împotriva COVID-19 prin intermediul angajamentului prealabil de achiziţie al mecanismului COVAX. Prin intermediul acestui grant, Comisia şi partenerii săi vor garanta opţiuni de cumpărare a viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19 pentru toţi participanţii la instrument, inclusiv pentru ţările din Africa, zona Caraibilor şi Pacific.

    Vaccinurile vor fi achiziţionate şi livrate ţărilor de către Divizia de aprovizionare a UNICEF şi Fondul reînnoibil de acces la vaccinuri al PAHO.

  • Prima ţară europeană care bate palma cu ruşii

    Ungaria a anunţat că va primi în următoarele zile mostre din vaccinul rusesc anti-Covid, cunoscut drept Sputnik V, fiind prima ţară membră a Uniunii Europene care vrea să-şi procure vaccinul pe filiera Kremlinului, potrivit FT.

    Peter Szijjarto, ministrul ungar pentru afaceri externe şi comerţ, a anunţat miercuri că Ungaria este în „negocieri avansate” pentru a achiziţiona dozele necesare pentru vaccinarea populaţiei de la Moscova.

    „Este o veste bună pentru Ungaria”, a spus ministrul.

    Dacă Ungaria merge înainte cu această achiziţie, mutarea ar reprezenta o victorie pentru vaccinul dezvoltat de ruşi, care şi-ar face astfel intrarea pe piaţa Uniunii Europene.

    Vaccinul dezvoltat în Rusia a fost criticat de mai mulţi experţi din sănătate pentru că ar fi fost aprobat mult prea rapid, iar informaţiile puse la dispoziţia publicului cu privire la eficienţa acestuia sunt foarte limitate.

    Filiera vaccinului ar putea fi încă un semn din partea Ungariei că vrea să se apropie mai mult de Rusia.

    Ungaria a fost criticată de aliaţii din Vest în ultima perioadă pentru că nu susţine o relaţie mai apropiată între Nato şi Ucraina, cât şi pentru că şi-a majorat dependenţa energetică de Rusia.

    Imediat după ce americanii de la Pfizer şi nemţii de la BioNTech au anunţat un vaccin cu o eficienţă de 90% în teste, Rusia a declarat public că vaccinul Sputnik V are o eficienţă de 92%.

    Ministrul ungar Peter Szijjarto a anunţat că primele doze vor ajunge în Ungaria în maximum o săptămână şi jumătate pentru teste de laborator, iar testele clinice vor începe în luna decembrie.

    În acelaşi timp, el a spus că ar putea începe să comande pentru populaţie chiar din luna ianuarie.

  • Iohannis le cere prefecţilor fermitate şi claritate. Există un licăr de speranţă

    „Să fiţi foarte fermi fiindcă aici nu e vorba de măsuri politice ca să arătăm că ştim ce vrem să facem, ci de măsuri de sănătate publică, în joc este viaţa multor români. Fermitate, claritate până când toată lumea înţelege că aceste măsuri trebuie respectate”, le-a transmis, joi, Iohannis prefecţilor.,

    Şeful statului spune că măsurile nu sunt populare, pentru că nimeni nu e fericit dacă i se spune că nu poate să circule noaptea, iar părinţii nu se bucură de şcoala online, „dar aceste măsuri au fost discutate cu specialiştii şi toată lumea a fost convinsă că fără aceste măsuri nu putem să mergem mai departe”.

    „Aştept fermitate, claritate, implicare totală şi o bună comunicare publică. Comunicaţi măsurile, comunicaţi ce se întâmplă, dar să nu deveniţi sursă de ştiri panicarde, ar fi o eroare fundamentală. Suntem cu toţii foarte îngrijoraţi, dar nu trebuie să fim panicarzi şi să avem în vedere obiectivul principal: sănătatea oamenilor”, a declarat Iohannis.

    Şeful statului a adăugat că „Există un licăr de speranţa: au apărut ştiri pozitive despre posibile vaccinuri. Nu ştim în ce zi, nici măcar în ce săptămână vor fi disponibile, este foarte probabil ca ele să devină posibile în România începând din primul trimestru al anului 2021, în tranşe”.

    Vaccinarea va avea loc probabil undeva în primăvară spre vară, a adăugat Iohannis.

  • Pfizer a anunţat că a descoperit un vaccin împotriva coronavirus. Dar câte ţări pot să facă investiţiile necesare pentru a manipula vaccinul la temperaturi extrem de scăzute?

    ♦ Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.

    Cei care vor încerca să livreze vaccinul experimental al Pfizer după ce acesta a dat rezultate preliminare „extraordinare“ vor avea în faţă provocări uriaşe de ordin logistic. Ţările vor fi nevoite să construiască de la zero reţele de producţie, depozi­tare şi transport la temperaturi extrem de scăzute necesare pentru susţinerea vaccinului. Investiţiile masive şi coordo­na­rea necesară fac aproape ca numai ţările bogate să aibă acce­sul garantat, şi apoi probabil numai pentru populaţiile lor urbane.

    După anunţul privitor la datele preliminare pozitive pri­vind vaccinul, unele guverne s-au grăbit să finalizeze comenzi şi să înceapă negocieri cu Pfizer şi BioNTech. Uniunea Eu­ro­peană a confirmat o comandă de până la 300 mil. do­ze, în timp ce Filipine, Singapore şi Brazil au anunţat că sunt în discuţii.

    Euforia iniţială generată de anunţul privind succesul vaccinului este acum diluată de realizarea că niciun vaccin utilizat în prezent nu a mai fost realizat pe baza tehnologiei folosită în cazul vaccinului Pfizer, scrie Bloomberg.

    „Producţia vaccinului este costisitoare, componenta sa instabilă, acesta are un termen de valabilitate redus şi este necesar un transport la temperaturi extrem de scăzute“, arată Ding Sheng, director la Global Health Drug Discovery Institute din Beijing.

    Costurile ridicate implicate de folosirea vaccinului Pfizer vor spori probabil temerile că ţările cele mai bogate vor avea mai întâi accest la cele mai bune vaccinuri, în pofida programului Covax al OMS ce ţinteşte atragerea de 18 mld $ pentru achiziţia de vaccinuri pentru ţările mai sărace.

    Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.

    Shing spune că ar alege a doua variantă.

    Chiar şi pentru ţările bogate care au pre-comandat doze, printre care Japonia, SUA şi UK, livrarea vaccinului Pfizer va implica probleme considerabile legate de transport, electricitate, şi altele.

    Se spune că succesul are mulţi autori, iar datele încurajatoare anunţate cu privire la vaccinul Pfizer i-a făcut pe mulţi din Washington să se grăbească să-şi atribuie meritul. Vicepreşedintele Mike Pence s-a numărat printre oficialii administraţiei Trump care au declarat că susţinerea venită din partea programului guvernamentale Operation Warp Speed a ajutat la accelerarea dezvoltării vaccinului.

    Adevărul este că Pfizer nu a primit niciun fel de finanţare din partea programului respectiv. Dar compania parteneră, BioNTech, a primit bani. De la guvernul german. Berlinul a acordat companiei germane 445 milioane de dolari în cadrul unui acord încheiat în septembrie pentru accelerarea vaccinului.

    Ce a făcut America în schimb a fost să se angajeze să cumpere sute de milioane de vaccinuri în avans pentru a se asigura că americanii sunt printre primii care vor fi vaccinaţi în cazul obţinerii aprobării FDA.

     

  • Virusul trece, criza rămâne. Preşedintele uneia dintre cele mai mari bănci europene anunţă: Să nu rămânem sub iluzia că recuperarea economică va veni atât de repede ca vaccinul

    Anunţul conform căruia companiile Pfizer şi BioNTech au dezvoltat un vaccin antic-coronavirus cu o eficienţă de 90% a alimentat din plin marii indici bursieri, însă preşedintele UBS Axel Weber reaminteşte că economia mondială va avea nevoie de o perioadă destul de lungă pentru a reveni la nivelurile de dinainte de criză, potrivit CNBC.

    „Uitându-mă înainte, nu pot rămâne pesimist. Însă nu ar trebui să rămânem cu iluzia că recuperarea va avea loc peste noapte, de data aceasta vom avea nevoie de timp”, spune Weber.

    „Va dura cel puţin un an până ne vom întoarce la nivelurile pre-coronavirus ale produsului intern brut (PIB). Vor mai dura aproximativ doi an până vom ajunge la rata şomajului şi nivelul de creştere de dinainte de criză, aşa că ne confruntăm cu o recuperare îndelungată.”

    CEO-ul companiei farmaceutice Pfizer, Dr. Albert Bourla, a descris anunţul de zilele trecute drept „o zi grozavă pentru ştiinţă şi umanitate”, iar pieţele de capital au început să înregistreze creşteri semnificative pe fondul unui val de optimism în ceea ce priveşte sfârşitul pandemiei de COVID-19.

    Totuşi, optimismul din jurul anunţului a fost temperat de problemele logistice pe care le implică producerea şi transportul vaccinului, într-un moment în care timpul nu a fost niciodată mai preţios pentru milioanele de oameni care au fost afectaţi direct sau indirect de virusul SARS-CoV-2.

    Vaccinul creat de Pfizer şi BioNTech trebuie administrat de două ori pentru a obţine nivelul actual de eficienţă şi, conform ultimelor estimări, vor fi vaccinaţi doar 25 de milioane de oameni până la sfârşitul anului. Companiile au declarat că vor produce până la 50 de milioane de doze în 2020 şi 1,3 miliarde de doze în 2021.

    Populaţia planetei este de circa 7,5 milioane de oameni şi există o şansă destul de mare să se genereze controverse asupra primelor ţări care vor primi vaccinul, de vreme ce guvernele din Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Statele Unite au cumpărat deja câteva sute de milioane de doze.

     

  • Cât valorează vaccinul care ar pune capăt pandemiei

    Producătorul american de medicamente Pfizer şi firma germană de biotehnologie BioNTech pot câştiga 13 miliarde de dolari în urma vânzărilor de anul viitor, care ar fi împărţite între cele două companii, conform analiştilor din cadrul băncii de investiţii Morgan Stanley.

    Jumătatea grupului Pfizer ar depăşi cel mai bine vândut produs al companiei, un vaccin pentru pneumonie care a generat anul trecut 5,8 miliarde de dolari din vânzări. Grupul american a declarat că va furniza 100 de milioane de doze în SUA, cu un preţ de 39 de dolari pentru două doze, scrie The Guardian.

    Uniunea Europeană a rezervat deja 200 de milioane de doze, iar Marea Britanie a comandat până acum 40 de milioane de doze.

    În timp ce alte companii au anunţat că nu vor profita de pe urma vaccinului anti-COVID-19, Pfizer a abordat o mişcare diferită. Producătorul a refuzat fondurile de cercetare ale guvernului Statelor Unite sub actualul program de vaccinare – Operation Warp Speed – şi a folosit 2 miliarde de dolari din propriile fonduri pentru a dezvolta un vaccin de imunizare cu BioNTech.

    Însă firma de biotehnologie a primit 375 de milioane de euro din partea guvernului german şi un împrumut de 100 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii. Prin comparaţie cu Pfizer, care a raportat venituri de 52 de miliarde de dolari anul trecut, BioNTech a înregistrat în 2019 doar 109 milioane de euro.

     

  • Cine este cuplul din spatele gigantului german BioNTech, care a dezvoltat împreună cu americanii de la Pfizer un vaccin anit-COVID. Valoarea companiei a urcat de la 4 mld. dolari la $25 de mld.

    Ultimele rezultate ale vaccinului dezvoltat de BioNTech şi firma americană Pfizer reprezintă un succes nebănuit pentru cuplul din spatele firmei germane de biotehnologie, scrie Reuters.

    Pfizer a declarat luni că vaccinul oferă o eficienţă de 90% în rândul persoanelor care nu au fost infectate până acum cu virusul SARS-CoV-2, companiile caracterizând anunţul drept „o zi grozavă pentru ştiinţă şi umanitate”.

    Ugur Şahin, directorul general din cadrul BioNTech în vârstă de 55 de ani, este fiul unui emigrant turc care a lucrat în cadrul fabricii Ford din Köln, devenind în ultimii ani unul dintre cei mai bogaţii 100 de oameni din Germania, împreună cu soţia sa – Oezlem Tuereci.

    Valoarea de piaţă a BioNTech, companie fondată de cei doi în 2008, a crescut de la 4,6 miliarde de dolari anul trecut la 25 de miliarde în prezent, firma urmând să joace un rol extrem de important în combaterea coronavirusului.

    Şahin a lucrat în cadrul mai multor spitale din Köln şi Homburg, unde avea să o întâlnească pe Tuereci în primii ani ai carierei sale academice. Tuereci, fiica unui doctor turc care a emigrat în Germania, a declarat că până şi în ziua nunţii şi-au făcut timp pentru a-şi continua munca din laborator.

    Viaţa de antreprenori a început în 2001 când au lansat Ganymed Pharmaceuticals, firmă creată pentru a dezvolta anticorpi de combatere a cancerului. Ulterior, rundele de finanţare au venit din partea firmei MIG AG şi omului de afaceri Andreas Struengmann, care le-a vândut divizia de medicamente Hexal către gigantul elveţian Novartis în 2006.

    Doi ani mai târziu, cuplul fonda deja BioNTech, companie care a angajat în ianuarie 2020 peste 500 de oameni în ideea de a lucra asupra unui vaccin de combatere a virusului SARS-CoV-2, încheind parteneriate cu Pfizer şi grupul farmaceutic chinez Fosun în luna martie.

    Acţiunile BioNTech au crescut astăzi cu 13,91%, în timp ce capitalizarea bursieră a ajuns la 25,07 de miliarde de dolari.

    Şahin a declarat pentru Reuters că vaccinul oferă o „rată extraordinară de succes” şi, în ciuda faptului că „nu este o declaraţie uşoară din punct de vedere ştiinţific, vaccinul reprezenta încă de la început o posibilitate”.

    Ştirea vine pe măsură ce companiile farmaceutice şi centrele de cercetare se întrec să creeze un vaccin sigur şi eficient în ideea de a combate pandemia de coronavirus, care a curmat până acum 1,25 de milioane de vieţi la nivel mondial.

    Oamenii de ştiinţă speră să dezvolte un vaccin eficient în proporţie de 75%, în timp ce principalul epidemiolog al Casei Albe, Dr. Anthony Fauci, a declarat că ar accepta şi un vaccin cu o eficacitate de circa 50-60%.

    Rezultatele se bazează pe o analiză în care au fost conformaţi cu coronavirus 94 de persoane dintr-un total de 43.538 de participanţi. Pfizer şi gigantul german BioNTech au declarat că rata de eficienţă depăşeşte pragul de 90% la şapte zile după administrarea celei de-a doua doze, ceea ce înseamnă că nivelul de protecţie este atins la 28 de zile de la prima vaccinare.

    Rezultatele nu sunt finale, dar – cel mai probabil – companiile vor depune o cerere de autorizare către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) în a treia săptămână a lunii noiembrie. Potrivit ultimelor estimări, Pfizer şi BioNTech vor produce 50 de milioane de doze în 2020 şi până la 1,3 miliarde de doze în 2021, însă companiile se vor confrunta cu o serie de probleme logistice, având în vedere distanţele şi condiţiile de transport.

     

  • Veşti bune. Vaccinul anti-COVID dezvoltat de Pfizer este eficient în 90% din cazuri

    Pfizer Inc a anunţat luni că vaccinul său experimental împotriva COVID-19 are o eficienţă de peste 90%, o victorie majoră în lupta împotriva unei pandemii care a ucis peste un milion de oameni şi a afectat economia lumii, relatează Reuters. 

    Pfizer şi partenerul german BioNTech SE sunt primii producători de medicamente care anunţă un succes dintr-un studiu clinic la scară largă al unui vaccin coronavirus. Companiile au declarat că nu au găsit până acum probleme serioase de securitate şi se aşteaptă să solicite autorizaţia SUA luna aceasta pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului.

    Dacă vaccinul este autorizat, numărul de doze va fi iniţial limitat şi rămân multe întrebări, inclusiv pentru cât timp va oferi protecţie.

    Cu toate acestea, anunţul oferă speranţă că şi alte vaccinuri COVID-19 în curs de dezvoltare se pot dovedi eficiente.

    Pfizer va solicita o autorizaţie din partea autorităţilor americane pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului pentru persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 85 de ani. Pentru a face acest lucru, va avea nevoie de două luni de date privind securitatea de la aproximativ jumătate din cei 44.000 de participanţi la studiu.

    Acţiunile Pfizer au crescut cu 6% mai mari în New York, în timp ce acţiunile BioNTech au crescut cu 18%.

    Şi acţiunile altor dezvoltatori de vaccinuri COVID-19 care se află în etapa finală a testării au reacţionat, de asemenea, cu AstraZeneca în creştere cu 0,5% în Londra, în timp ce Johnson & Johnson a câştigat 2,6% iar Moderna a scăzut cu 1,8% înaintea deschiderii pieţei americane.

    Pfizer şi BioNTech au un contract în valoare de 1,95 miliarde de dolari cu guvernul SUA pentru livrarea a 100 de milioane de doze de vaccin începând din acest an. De asemenea, companiile au ajuns la acorduri de aprovizionare cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada şi Japonia.

    Pentru a economisi timp, companiile au început să producă vaccinul înainte de a şti dacă va fi eficient. Acum se aşteaptă să producă până la 50 de milioane de doze, suficient pentru a proteja 25 de milioane de oameni în acest an.

    Pfizer a declarat că se aşteaptă să producă până la 1,3 miliarde de doze de vaccin în 2021.

  • Nelu Tătaru: Armata va fi implicată în vaccinarea populaţiei

    Întrebat, miercuri, la Sibiu, de corespondentul MEDIAFAX, despre planul de vaccinare, Nelu Tătaru a răspuns că strategia este în lucru.

    „În această strategie de vaccinare, noi îl avem în pregătire, lucrăm continuu, ca să spun aşa, avem oameni care stabilesc strategia de vaccinare. La începutul anului va veni (vaccinul – n.r.), pentru personalul medical, vor fi mai multe tranşe, fiecare tranşă va fi distribuită cu ajutorul unor anumite structuri”, a declarat ministrul.

    Întrebat dacă strategia inclus Armata, Tătaru a spus: „Va fi invitată şi Armata, şi DSU, şi spitalele judeţene, şi medicii de familie”.

    Preşedintele Klaus Iohannis anunţa, marţi, că România va primi peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranşă, iar primii care vor fi vaccinaţi vor fi angajaţii din sănătate şi persoanele aflate în situaţie de risc. Întreaga populaţie se va putea imuniza în primăvară, a spus Iohannis.