Lumea ştiinţifică a acceptat ideea evoluţiei umane, supravieţuirea celor mai puternici şi selecţia naturală. Cercetătorii nu se pot decide însă dacă oamenii mai pot evolua ca specie.
Un specialist de la Harvard consideră că încă evoluăm. Cercetările sale prezintă modul în care corpul uman se schimbă constant.
Vezi aici de ce evoluţia umană nu s-a oprit şi ce a descoperit specialistul Harvard!
La doar 15 ani, Tom Wagg a descoperit ceea ce specialiştii căutau de mai bine de 20 de ani – o planetă situată în afara sistemului nostru solar.
Wagg este unul dintre cei mai tineri oameni care au descoperit planete, potrivit unui comunicat de presă emis de Universitatea Keele din Anglia. Mai exact, planeta descoperită de Wagg se aseanănă cu una dintre primele exoplanete descoperită în anii ’90.
Planeta este de tip Jupiter fierbinte, adică de dimensiuni asemănătoare cu Jupiter dar care orbitează aproape de soarele sistemului, astfel încât temperatura este extrem de ridicată (poate ajunge la 1.000 de grade Celsius).
Tom Wagg a folosit sistemul numit WASP (Wide Angle Search for Planets) pentru a descoperi această planetă. Metoda nu este una extrem de sigură, acesta fiind motivul pentru care confirmarea planetei a durat mai bine de doi ani.
Wagg are acum 17 ani şi vrea să urmeze cursurile unei facultăţi specializată în fizică.
Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.
Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.
Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.
Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.
În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.
“Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”
Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.
Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.
Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.
Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.
În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.
“Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”
Mircea Dumitru, propunerea premierului pentru ministerul Educaţiei, este profesor univeristar, rector al Universităţii din Bucureşti şi membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
Propus marţi pentru Ministerul Educaţiei, după demiterea lui Adrian Curaj, Mircea Dumitru ar urma să îşi preia mandatul după ce preşedintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire a sa în funcţie şi după depunerea jurământului, cel mai probabil miercuri.
A mai deţinut poziţia de rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Mulţi dintre colegii mei actuali şi-au dorit într‑adevăr dintotdeauna o carieră academică, într-o formă sau alta. Eu nu am fost atât de hotărât, poate şi pentru că ar fi fost dificil să îmi doresc ceva ce nu ştiam că există“, spune Alex Nichifor, care a absolvit în 2005 Cibernetica la ASE.
El mărturiseşte că a descoperit cercetarea, aşa cum este ea înţeleasă în universităţile de top din occident, destul de târziu. În primul an de master a obţinut o bursă în Franţa, pe vremea când era încă oarecum dificil să studiezi în străinătate. „Am avut şansa să ajung la Universitatea din Toulouse, unde Jean-Charles Rochet şi Jean Tirole (laureatul premiului Nobel pentru economie în 2014) puseseră bazele unui departament extraordinar.“ Concurenţa cu ceilalţi studenţi era acerbă, însă era foarte motivat să reuşească şi, în contrast cu viaţa sa de student din România, unde în paralel cu şcoala a fost fie angajat, fie a încercat antreprenoriatul, singura preocupare a fost studiul; în 2007 a obţinut diploma de master.
„La început a fost mai dificil şi am avut momente în care nu am fost convins că am făcut alegerea potrivită: noua mea ocupaţie nu doar că era neplătită, ci în plus se dovedea a fi şi surprinzător de dificilă. Ulterior însă, rezultatele s-au îmbunătăţit.“ A ajuns să îi cunoască mai bine pe unii profesori şi în paralel a început să aibă acces la proiectele lor de cercetare şi să predea seminarii studenţilor din anii mai mici. Mediul academic părea să i se potrivească, aşa că a decis să continue cu un doctorat, la Universitatea din Maastricht, în Olanda. „În timpul doctoratului am vizitat pentru trei luni Harvard Business School (HBS), unde am fost găzduit de Alvin Roth, colaureat al premiului Nobel pentru economie în 2012, împreună cu Lloyd Shapley.“ Specifice mediului academic sunt deopotrivă călătoriile, descoperirea de locuri noi şi oamenii extraordinar de inteligenţi, proiectele ambiţioase, discuţiile bazate pe argumente tehnice, dar şi programul de lucru flexibil. Aşa că după terminarea doctoratului a devenit profesor asistent la Universitatea din St. Andrews, Scoţia, în septembrie 2011.
După vizita la Harvard, în timpul doctoratului, Alex Nichifor a păstrat legătura cu Alvin E. Roth, care s-a mutat la Stanford şi l-a invitat să petreacă un an (2014-2015) în cadrul grupului de Market Design de acolo. „Academia la vârf este un mediu colaborativ şi inclusiv, însă de multe ori proiectele nu sunt predefinite. Deseori e pur şi simplu important ca un grup de oameni cu interese comune şi abilităţi complementare să fie în acelaşi loc, să aibă timpul necesar să schimbe idei, iar proiectele noi se nasc abia ulterior: să găseşti întrebări interesante şi relevante face parte din provocare.“
În timpul vizitei la Stanford, românul a reuşit să finalizeze primele versiuni ale unor proiecte începute cu mai bine de trei ani înainte. În ultima carte publicată de Alvin E. Roth, „Cine, ce primeşte şi de ce?“, acesta îi mulţumeşte românului. Despre această lucrare, Alex Nichifor spune că este prima adresată publicului larg, un proiect care prezintă cu umor şi la un nivel foarte accesibil un sumar al ultimilor aproximativ 40 de ani de cercetare în „matching theory“ prin prisma aplicaţiilor de succes din acest domeniu, bazele multora dintre aceste aplicaţii (cum ar fi piaţa admiterilor la şcoală, piaţa obţinerii primului loc de muncă după absolvire pentru unele specializări, ori pieţe neobişnuite, în care nu există preţuri, cum ar fi piaţa care facilitează schimbul de organe) fiind puse chiar de american împreună cu colaboratorii săi. „Lucrând în acelaşi domeniu şi fiind la Stanford, am avut şansa de a citi o primă versiune a manuscrisului acestei cărţi şi am avut o serie de discuţii pe marginea acestuia cu Al, în principal axate pe îmbunătăţirea clarităţii expunerii“, povesteşte românul. Tot el adaugă că, în postura de profesor asistent invitat la Stanford, a avut şansa să colaboreze cu cercetători remarcabili. „Pe de o parte, a fi profesor oriunde în occident presupune aceleaşi categorii de îndatoriri: trebuie să cercetezi, să predai şi să te achiţi de o serie de sarcini administrative. În sensul acesta, nu e o diferenţă foarte mare între a fi profesor la Stanford sau oriunde altundeva. Pe de altă parte, deşi categoriile de îndatoriri sunt aceleaşi, există o diferenţă calitativă substanţială între universităţile de top şi restul universităţilor, iar această diferenţă e vizibilă în pregătirea studenţilor, în calitatea intelectuală a colegilor, cât şi în eficienţa suportului administrativ disponibil.“
Alex Nichifor spune că nu are o carte favorită, deşi citeşte cu plăcere, în principal articole şi cărţi tehnice care îl ajută profesional; „este genul de lectură prin care rămân la curent cu ceea ce este nou şi relevant în domeniul meu de cercetare şi prin care continuu să învăţ zi de zi“. Ceea ce citeşte în timpul liber este destul de variat, însă în linii mari poate fi încadrat în două categorii, spune el. În domenii care i se par interesante şi despre care este curios să afle mai multe, citeşte cărţi scrise de cercetători de top pentru publicul larg, care oferă o prezentare accesibilă, lipsită de prea mulţi termeni tehnici. „Un alt tip de lectură este însă cea care nu are un scop în sine, altul decât plăcerea de a descoperi o poveste, un personaj, o emoţie, de a-ţi lăsa imaginaţia liberă.“ Alex Nichifor adaugă că, asemeni oricărei experienţe, cărţile au cu siguranţă rolul lor în formare şi în viaţa fiecăruia dintre noi. „Ştiu o persoană care a învăţat cum să se dea cu snowboardul învăţând dintr‑un manual şi care a devenit renumită pentru tehnică şi coborârile sale. Pe de altă parte, ştiu alte câteva persoane care au citit un număr impresionant de cărţi despre cum să devii milionar de ceva vreme şi care încă aşteaptă ca aceste cărţi să le definească viitorul.“
Acum, tânărul profesor român lucrează, spune el, la două tipuri de probleme. Pe de o parte, sunt cele tehnice care presupun foarte multă matematică. „Pentru cele mai multe proiecte de acest gen, pur teoretice, nu există o finalitate imediată, clară. Este un fel de ştiinţă fundamentală, în care încerci să împingi frontierele cunoaşterii fără a şti dinainte unde vei ajunge, ce va fi posibil, ori cum vei folosi răspunsul la care vei ajunge. În timp, multe descoperiri sunt uitate, altele devin însă relevante, uneori în domenii care nu au avut nicio legătură cu contextul iniţial.“ O altă categorie de probleme sunt proiectele mai aplicate, care folosesc unelte matematice pentru a informa decizii practice. „În aceste proiecte, contribuţia esenţială nu este dezvoltarea de noi modele ori metode matematice, ci capacitatea de a utiliza şi de a adapta modele şi metode existente pentru a studia probleme relevante pentru societate ori pentru companii. De exemplu, într-un proiect recent împreună cu Alexey Kushnir, profesor asistent la Carnergie Mellon University, am introdus un model relativ simplu cu ajutorul căruia studiem decizia optimă a proprietarilor de reţele sociale ca Facebook ori Google+ în ceea ce priveşte modul în care aceste reţele le permit utilizatorilor lor să partajeze informaţia în reţea.“
Drumul până la statutul de profesor la universităţi de peste hotare a fost lung; ca student la ASE, a testat şi postura antreprenoriatului, dar şi pe cea de angajat, lucrând pentru o vreme în cadrul Ensight Management Consulting, perioadă de care îşi aminteşte cu plăcere. Spune că în prima zi a primit responsabilităţi şi o anumită independenţă, „am înţeles imediat că munca mea avea valoare şi era apreciată, ceea ce m-a motivat şi mai mult“. Pe atunci, românul, care este acum profesor universitar în instutuţii de top la nivel mondial era „tânăr şi puteam fi uşor catalogat drept nonconformist. De exemplu, purtam un pierce între buza inferioară şi bărbie şi au fost perioade în care aveam părul lung, o combinaţie care era probabil în afara normelor social acceptabile. Ei bine, la Ensight tot ce a contat a fost abilitatea mea de a livra o muncă de calitate. Aş fi curios să aflu cât de tolerant este Ensight-ul de azi, însă… combinaţia actuală de ochelari şi chelie este probabil mult mai puţin controversată.“
Vlad Istrate(23 de ani) şi Denise Ionescu(25 de ani) sunt freelanceri: Vlad în domeniul financiar iar Denise în zona traducerilor. În prezent ambii urmează un master de consultanţă în afaceri la Universitatea Bucureşti, dar timpul liber şi-l petrec punând bazele Bolthaus, un business de tip escape the room.
“Ideea ne-a venit imediat după ce am auzit de acest concept de la nişte prieteni, iar după ce am jucat prima cameră deja am decis să pornim la drum cu propriul escape room. Conceptul ni s-a părut inedit şi datorită faptului că pe vremea aceea nu se găseau atât de multe escape-uri în Bucureşti; ni s-a părut o oportunitate bună de afacere. Am luat-o ca pe o provocare, dacă în alte ţări se poate, la noi de ce nu?”, povesteşte Denise Ionescu.
Au pornit businessul în vara anului 2015, însă “începutul a fost destul de lent, având o singură cameră pe vremea aceea (Tutankhamun’s Curse) iar publicitatea rezumându-se la <word of mouth> adică recomandarea prietenilor, aceştia fiind de altfel clienţii noştri din acea vară.” În toamnă au terminat şi a doua cameră, Mayan Maze, şi au început să investească în publicitate pe canalele populare de socializare precum Facebook, Google+, Instagram şi chiar pe motorul de căutare Google.
“Datorită faptului că Bolthaus operează în locaţie proprie, am avut posibilitatea de a construi totul pe placul nostru şi pe stilul imaginat de către noi. Renovarea şi amenajarea locului au costat în jur de 10.000 de euro, deoarece a necesitat un <facelift> considerabil, fiind un imobil vechi. Decorul, aparatura de logistică, site-ul, camerele de joc şi tot ce se mai poate adăuga până la produsul finit au mai costat încă 7.000 de euro”, spun cei doi.
Elementele de diferenţiere faţă de alte afaceri similare, crede Denise Ionescu, sunt cele fizice şi dinamice pe care le-au încorporat în camera Mayan Maze. “Camera nu este una clasică unde jocurile sunt rezolvate stând pe scaun sau pe jos – ci există posibilităţi de a te simţi în întregime într-o junglă veritabilă. Mai multe nu putem spune pentru a nu strica surpriza celor care nu au apucat să joace încă. De asemenea, considerăm ca locaţia este un avantaj, totul fiind nou cu un aspect modern.”
O serie de universităţi din Marea Britanie oferă, din acest an, elevilor români care iau Bacalaureatul posibilitatea să intre la facultate într-un an pregătitor, prin aşa numitul program “foundation”. Aceştia pot studia materii asemănătoare cu cei din anul I şi îşi vor putea perfecţiona limba engleză, având posibilitatea ca, după anul pregătitor în foundation, să poată accede în anul I, la facultatea dorită, doar la aceeaşi universitate, în condiţiile în care trec cu brio examenele de sfârşit de an.
“Acest sistem permite tinerilor români să studieze în Marea Britanie, chiar dacă nu au obţinut note foarte mari în Bacalaureat. În programele de foundation ale universităţilor din Marea Britanie sunt acceptaţi tineri care au luat minim nota 6 la Bacalaureat şi care au un nivel de engleză B2. În general, românii care aplică pentru studii în străinătate sunt foarte buni şi sunt imediat acceptaţi de universităţi. Însă, există şi foarte mulţi care, din diverse motive, nu au avut o performanţă deosebită în Bac, dar îşi doresc să studieze în străinătate şi au chiar potenţial pentru a se dezvolta într-un domeniu pe care nu îl pot accesa în ţara noastră. Ei bine, aceste universităţi oferă acum o şansă şi acestor tineri să se pregătească pentru cariera dorită, la un nivel foarte înalt”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.
Universităţile din Marea Britanie care oferă în acest an programe pregătitoare de studiu în sistem foundation sunt Anglia Ruskin University, Coventry University, Lancaster University, Leicester University, NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College).
Dintre acestea, Navitas are sistemul cel mai permisiv pentru cei care nu au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat.
Cum se accesează un program pregătitor la universităţile din Marea Britanie în doar 15 minute?
Accesul la un program pregătitor pentru o universitate din Marea Britanie se poate face în maxim 15 minute la târgul educaţional care are loc pe 18 iulie, la hotelul Sheraton din Bucureşti. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va pregăti dosarul, iar la eveniment, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează în acelaşi timp şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă pe ultima sută de metri să schimbe universitatea sau domeniul”, precizează Ana Maria Papp.
La evenimentul de pe 18 iulie pot avea acces şi tinerii din provincie prin Skype, după ce se înregistrează online la un consultant IntegralEdu, cu câteva zile înainte.
Apelarea la un consultant educaţional este folositoare pentru cei care doresc să îşi crească şansele să fie acceptaţi la o universitate din străinătate. Pe lângă întocmirea documentaţiei şi sprijinul în tot procesul de admitere, care sunt activităţi gratuite, un consultant educaţional ajută la alegerea facultăţii potrivite, în funcţie de profilul candidatului. “Mai mult decât atât, consultantul are relaţii privilegiate cu universităţile şi poate fi de ajutor în obţinerea burselor. Chiar zilele trecute am trimis aplicaţii de burse la Westminster pentru trei viitoare studente care vor să se specializeze în jurnalism, management-ul afacerilor şi afaceri internaţionale limba arabă. Toate aceste cereri de burse au fost acceptate de către Westminster datorită nivelului ridicat al aplicaţiilor. Astfel, comisia de admitere a universităţii britanice a acceptat toate cele trei aplicaţii, deşi iniţial erau doar două locuri eligibile”, explică Ana Maria Papp.
IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Grupul de firme are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA.
Universităţi care vor participa pe 18 iulie la târgul de la Sheraton:
Anglia Ruskin University. Situată în Cambridge, universitatea oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Studenţii pot primi o bursă anuală de 400 lire, pentru achiziţia de materiale pentru studiu şi o bursă sportivă de 1000 de lire, sub formă de reducere, din taxa de şcolarizare.
Coventry University. Universitatea din Coventry oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă o bursă de excelenţă în valoare de 1200 de lire/an. Special pentru elevii români care au obţinut o notă de peste 9,5 la Bacalaureat se acordă o bursă în valoare de 2000 de lire/an. Pentru studii postuniversitare studenţii români pot primi o bursă de 2000 de lire/an.
Lancaster University. Universitatea din Lancaster oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă burse în valoare de 1000 de lire pe an, pentru primul an de studiu.
Leicester University. Universitatea din Leicester oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Universitatea este recunoscută ca fiind instituţia cu cea mai bună strategie de pregătire a studenţilor pentru mediul profesional. În ultimii 8 ani universitatea a investit 145 milioane de lire în dezvoltarea facilităţilor campusului.
NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College). Universitatea cu cel mai permisiv sistem de foundation. În ultimii 5 ani universitatea a investit 81 milioane de lire în facilităţi şi intenţionează să investească încă 90 de milioane de lire, în următorii ani.
Pentru a uşura conservarea şi studiul sculpturilor antice din colecţia sa, Galeria Uffizi din Florenţa a pornit un proiect de digitizare a acestora în colaborare cu Universitatea din Indiana, scrie New York Times.
Reprezentanţi ai acesteia împreună cu studenţi înscrişi la studii doctorale de patrimoniu virtual de la Universitatea din Indiana vor fotografia colecţia de statui greceşti şi romane de la galerie, precum şi de la Palatul Pitti şi din Grădinile Boboli din Florenţa, după care vor crea modele tridimensionale de înaltă rezoluţie, care le vor permite să obţină date despre coloritul iniţial al statuilor şi despre restaurările anterioare efectuate.
Versiunile digitale ale sculpturilor vor fi disponibile online şi pentru public din anul 2020 şi ar putea fi folosite şi pentru a tipări copii pe imprimante 3D care să fie expuse în alte instituţii muzeale fără a mai fi nevoie să se împrumute originalele de la Uffizi.
Două persoane au murit şi alte opt au fost rănite marţi dimineaţa, după ce un vehicul al poliţiei a fost vizat de un atac cu bombă în centrul Istanbulului, informează postul de ştiri Haberturk, citat de Reuters online.
Explozia a avut loc în districul Vezneciler, potrivit presei locale.
Anterior, postul de televiziune a anunţat că este vorba despre un atentat cu bombă care viza un vehicul al poliţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro