BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Rusia a atacat sudul Ucrainei cu zeci de drone şi rachete

    Rusia a lansat 42 de drone şi 6 rachete asupra regiunilor sudice ale Ucrainei în cursul nopţii de miercuri spre joi. Apărarea aeriană a distrus 41 de drone, dar rachetele au ucis un civil, a anunţat armata ucraineană, potrivit Reuters.

    „Apărătorii cerului au reuşit să doboare 41 din cele 42 de drone de atac Shahed-136/131. Marea majoritate au fost doborâte în regiunea Odesa”, au explicat reprezentanţii Forţelor aeriene ucrainene pe Telegram.

    Armata ucraineană a mai transmis că resturile dronelor doborâte au avariat mai multe clădiri din oraşul Odesa, iar 11 civili, inclusiv trei copii, au fost răniţi.

    Serviciile de urgenţă au anunţat că, în timpul unui atac cu rachete efectuat în timpul nopţii în regiunea vecină Herson, o persoană a fost ucisă, iar o unitate medicală, o casă privată şi un garaj au fost distruse.

    Armata a precizat că ruşii au atacat infrastructura portuară din regiunea Dunării şi că resturile dronelor au avariat depozitele de la două instalaţii de depozitare a cerealelor.

  • „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Agricultorii/fermierii români, şi cei mari şi cei mici, sunt extrem de revoltaţi şi furioşi pe guvern, pe autorităţile române, pe stat, pe oricine reprezintă statul, pentru că sunt “falimentaţi” chiar la ei acasă de către cei care sunt în fruntea statului prin politicile legate de favorizarea cerealelor din Ucraina în defavoarea cerealelor româneşti.

    Totul vine de la invazia produselor agricole, a cerealelor venite din Ucraina, care ar fi trebuit doar să tranziteze România, dar în realitate milioane de tone de cereale rămân pe aici, ceea ce a dus la prăbuşirea preţurilor şi la imposibilitatea agricultorilor români de a-şi vinde propriile cereale.

    Portul Constanţa este controlat de către alţii care, spun agricultorii români, “preferă să ia cerealele din Ucraina şi pe noi să ne lase deoparte”.

    Ucrainenii, sau cine controlează cerealele lor, au atât de multă marfă încât nu contează preţul de vânzare, ci să îşi vândă marfa la orice preţ.

    În aceste condiţii, agricultorii/fermierii români au fost loviţi în plin de preţurile mari la inputuri de anul trecut, de secetă, de creşterea costurilor de finanţare pentru că au crescut dobânzile foarte mult, de scăderea preţurilor la vânzare pentru grâu, cereale etc. cu mult sub preţul de producţie şi, în final, de lipsa cumpărătorilor, pentru că piaţa este invadată de foarte multă marfă.

    Pentru că îşi vând foarte greu marfa sau chiar nu pot, fermierii nu au de unde să plătească inputurile luate anul trecut, nu au cum să rambursesze liniile de finanţare de la bancă, nu au cum să plătească utilajele agricole luate cu plata la recoltare, nu au de unde să plătească taxele şi impozitele cerute de stat.

    Având în vedere această situaţie, cei care vând inputuri tot reeşalonează plăţile pentru fermieri, în speranţa că îşi vor lua măcar o parte din bani. Băncile cu expunere pe agricultură au început şi ele să reeşaloneze împrumuturile, în speranţa că piaţa se va îmbunătăţi cumva iar fermierii vor reuşi să mai vândă din marfă, chiar şi în pierdere şi să mai plătească o parte din rate.

    Problema este că dacă fermierii nu vând marfa nu au bani să reia ciclul de producţie pentru anul viitor, nu au bani de inputuri, nu au bani să plătească serviciile pentru agricultură, nu au de unde să ia capital de lucru, pentru că nimeni nu vrea să le mai dea bani atâta timp cât nu-şi recuperează banii anteriori.

    Atât la Conferinţa ZF România irigabilă, organizată împreună cu Banca Transilvania la Craiova, cât şi la Conferinţa ZF Investiţi în România organizată cu CEC Bank la Brăila, tema situaţiei complicate din agricultură a fost în topul subiectelor de discuţie.

    Iar toată lumea este foarte nervoasă şi arată cu pumnul către guvern.

    “Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia românească”, a spus Cătălin Miron, de la compania Transemnal. 

    Atacarea Ucrainei de către Rusia şi războiul care, peste trei luni, ajunge la doi ani, au schimbat multe lucruri şi într-un sens pozitiv, dar şi într-un sens negativ.

    Din punct de vedere al securităţii militare (NATO şi-a întărit prezenţa în România, ceea ce face ca ţara să fie mai bine apărată) şi securităţii politice, România a câştigat. A câştigat la început din punct de vedere economic, pentru că ucrainenii care au tranzitat România fugind de război şi cei care au rămas aici au contribuit la creşterea consumului. Dar anumite sectoare au fost lovite în plin – industria oţelului, vezi cazul de la Liberty/Sidex Galaţi, plus situaţia din agricultură.

    Şi cum remarca un femier, dacă preţul la grâu a scăzut, de ce preţul la pâine a crescut, nu trebuia şi el să scadă?

    Problema este că această nemulţumire a fermierilor erodează din ce în ce mai mult la baza încrederii în cei care conduc România.

    Fermierii, dar nu numai ei, se tot întreabă ce câştigă România din războiul din Ucraina, pentru că mai mult par să câştige ucrainenii decât fermierii români. Toată lumea înţelege că sunt raţiuni strategice la cel mai înalt nivel care au dus la această situaţie, dar nu trebuie falimentaţi prin asta fermierii şi companiile româneşti.

    În aceste condiţii este foarte uşor ca privirea fermierilor să se îndrepte către alte partide, care au un discurs pe limba lor, şi aici AUR câştigă teren. Ca să nu mai vorbim că şi Şoşoacă începe să fie din ce în ce mai prezentă în discuţie.  

    Poate preţurile la cereale îşi vor mai reveni, poate guvernul Ciolacu va găsi o soluţie pentru a-i ajuta din punct de vedere fiananciar pe fermieri astfel încât să poată să reia ciclul agricol, dar ce facem cu partea politică?

    Agricultura primară nu are o pondere atât de mare în PIB, numai 2% (partea de prelucrare intră la industrie, care are o pondere de 21% în PIB), dar angajează într-un fel sau altul cei mai mulţi oameni din economie. Şi oficial, şi neoficial. Iar aceşti oameni încep din ce în ce mai mult să-şi îndrepte privirea către cei care vorbesc pe limba lor. Adică ce treabă avem noi cu războiul din Ucraina, ce treabă avem noi cu disputa dintre ruşi şi ucraineni, că oricum Crimeea este a Rusiei şi aşa a fost dintotdeauna, de ce trebuie să-i susţinem noi pe ucraineni în detrimentul nostru, etc.?

    Să nu avem mari surprize din acest punct de vedere.

    Pentru preşedintele Iohannis, pentru cei de la guvern, este uşor să dea asigurări, să vorbească despre securitate militară, politică, dar ce te faci când ajungi la fermă, iar fermierul român nu are unde să-şi vândă marfa, iar dacă o vinde preţul este sub cât a băgat şi este la un pas de a ajunge în situaţia de a i se  lua ferma de către creditori.

  • Cine a fost Henry Kissinger, omul care a avut una dintre cele mai importante influenţe în evoluţia politică a lumii fără să fie împărat, rege sau preşedinte

    Rari sunt oamenii care să fi influenţat evoluţia politică a lumii fără să fie împăraţi, regi sau preşedinţi de ţară. Henry Kissinger, care a decedat astăzi, la vârsta de 100 de ani, a fost una din rarele şi bizarele apariţii în această lume a politicii plină de contradicţii, care nu a dispărut din peisaj nici atunci când şi-a încheiat cariera publică.

    Secretar de stat al Statelor Unite şi consilier pe probleme de securitate naţională în vremea preşedinţilor Nixon şi Ford, între 1968 şi 1977, Kissinger şi-a câştigat o aşa faimă încât se spunea că nici diavolul coborât pe pământ nu ar fi avut îndrăzneala să-l contrazică. Desigur că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-ar fi dat bucuros cu capul de pereţi pe Kissinger când acesta a spus că Occidentul nu trebuie să ajute Ucraina. Doar că, aşa cum este văzut Kissinger, căruia, la 100 de ani împliniţi, i se cere încă părerea despre soarta lumii, Zelenski ar prefera să se ia la trântă cu Satan, decât cu el. Sunt rari oamenii care să fi influenţat evoluţia politică a lumii fără să fie împăraţi, regi sau preşedinţi de ţară. Cu sute de ani în urmă, cardinalul Richelieu, prim-ministrul regelui Ludovic al XIII-lea al Franţei (anii 1600), a fost unul dintre ei, deşi nu venea dintr-o familie care l-ar fi îndreptăţit pentru aşa poziţii înalte.

    Henry Kissinger a fost un Richelieu modern. Richelieu a trăit însă 57 de ani. Kissinger a ajuns la 100 de ani şi la această vârstă încă vorbea şi-i scotea pe unii din minţi prin ce spunea. La fel ca Richelieu, Kissinger era fie puternic contestat, fie considerat un guru. La ultimul forum de la Davos, staţiunea de lux din Elveţia unde se întâlnesc, anual, bogaţii lumii şi presupuşii lideri influenţi din politică şi pun la cale viitorul planetei, Henry Kissinger a vorbit, printr-un sistem de videoconferinţă. Şi, desigur, graţie statutului său de guru al politicii, nu putea rata o analiză a războiului din Ucraina. „Înainte de război m-am opus (aderării Ucrainei la NATO – n. red.), dar acum o Ucraină neutră nu ar avea sens”, a spus el. Ei bine, înainte el spunea taman invers, spunea că Occidentul nu trebuie să ajute Ucraina cu arme, iar  când venea vorba despre aderarea la NATO, Ucraina să-şi ia la revedere pentru multe secole de aici înainte.

    Il Tempo, cotidian italian, îl numea pe Kissinger „Deus ex machina”, adică „Dumnezeul din maşină”. În tragediile greceşti „deus ex machina” era un zeu care, în momentul în care intriga de pe scenă era atât de complicată întât nimeni nu-i mai dădea de capăt, cobora pe o sfoară şi rezolva problema.

    Desigur că spusele sale au provocat furie la Kiev, dar, când eşti un Socrate al timpurilor moderne, toată lumea se uită în gura ta, chiar dacă ai 100 de ani, fie că spusele tale sunt drepte sau aiureli. „Un mare strateg”, îl alintă Wall Street Jurnal, principalul cotidian de busines al Americii, într-un mare articol ce-i este dedicat la împlinirea a 100 de ani şi, desigur, îi trece în revistă previziunile, aşa cum le trece, frecvent, pe cele ale lui Warren Buffett când e vorba de burse. „Lumea va fi un glob spart de competiţia SUA-China şi ameninţată de noi arme îngrozitoare”, spune azi gurul veteran al politicii americane. Nu e de râs? Păi este, pentru că chiar el este strategul apropierii SUA de China. Politica apropierii SUA de China este a lui Kissinger şi, cu siguranţă, aceasta i-a adus faima. Acum, el spune cu totul altceva, la 50 de ani distanţă. Dacă priveşti viaţa de la 100 de ani, 50 de ani, cât aveai atunci când puneai bazele apropierii SUA de China, ţi se pare o vârstă de copil.

    Dar nu este pentru prima dată când aceşti monştri sacri ai politicii se înşală. În 1992, Francis Fukuyama, un sociolog şi politolog american, publica un eseu ce l-a făcut celebru, pe care l-a numit: „Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, eseu care a avut o carieră uluitoare. Comunismul în estul Europei căzuse, iar Fukuyama credea că liberalismul de tip occidental va triumfa pe toată planeta. Conflictele ideologice s-au sfârşit şi cum istoria este o suită de conflicte, nemaiexistând conflixte, asta înseamnă sfârşitul istoriei, credea el. Pentru că suntem cu un război la graniţă ce ne loveşte direct, pentru că Kissinger a stârnit atâta patimă cu opiniile sale despre Ucraina, îl amintesc aici pe Zbigniew Brzezinski, un alt renumit politolog american, care vorbeşte în cartea sa „Marea tablă de şah” despre Ucraina ca despre o viitoare putere regională şi despre Rusia ca despre o ţară care nu are perspective în afara concertului european. Or, vedem clar că Rusia se îndepărtează azi de Europa. Pare că puţin îi mai pasă de Europa, deşi tânjeşte după ea încă din istorie. Foştii ţari şi prinţi ai Rusiei şi-au căutat mereu soţii din dinastiile europene, nu din cele ale Chinei.

    Ţarina Ecaterina cea Mare, marea admiraţie a ruşilor de azi, era nemţoaică 100%, nu rusoaică, nici chinezoaică. Il Tempo, cotidian italian, îl numeşte pe Kissinger „Deus ex machina”, adică „Dumnezeul din maşină”. În tragediile greceşti „deus ex machina” era un zeu care, în momentul  în care intriga de pe scenă era atât de complicată întât nimeni nu-i mai dădea de capăt, cobora pe o sfoară şi rezolva problema. Aşa să fie? Kissinger este cel care a organizat întâlnirea dintre preşedintele SUA Richard Nixon şi preşedintele Chinei Mao Tse Dong, întâlnire care a normalizat relaţiile între cele două ţări, după 20 de ani de îngheţ. Se întâmpla în 1972. Această înţelegere a permis Chinei să-şi înceapă parcursul de principală putere mondială spre care tinde azi. După ani de zile, Kissinger şi-a dat cu pumnii în cap: „Este cel mai prostesc lucru pe care l-am făcut în viaţa mea”. Dar, între timp, câştigase Nobelul pentru pace pentru contribuţia lui la încheierea războiului din Vietnam, ajunsese o vedetă  pe care nimeni nu o putea contesta, aşa cum nimeni nu ar îndrăzni să spună că Richard Gere joacă prost într-un film prost.

    La 100 de ani împliniţi, Kissinger a vorbit la Forumul de la Davos, şi-a exprimat opiniile despre mersul lumii, pentru că i se cereau, demonstrând că el a însemnat ceva pentru lumea asta, oricât de controversate ar fi fost opiniile sale.    

  • Viktor Orban ameninţă că va arunca în aer politica Uniunii Europene privind Ucraina

    Premierul Ungariei, Viktor Orbán, ameninţă că va bloca toate ajutoarele Uniunii Europene pentru Ucraina, precum şi viitoarea aderare a ţării la blocul comunitar, dacă liderii UE nu vor accepta să îşi revizuiască întreaga strategie de sprijin pentru Kiev.

    Într-o scrisoare adresată şefului Consiliului European, Charles Michel, liderul Ungariei spune că nicio decizie privind finanţarea Ucrainei, deschiderea negocierilor de aderare la UE sau noi sancţiuni împotriva Rusiei nu poate fi luată până când această “discuţie strategică” nu va avea loc atunci când liderii se vor reuni la Bruxelles, la mijlocul lunii decembrie, relatează Politico.
    “Consiliul European ar trebui să facă un bilanţ al implementării şi eficacităţii politicilor noastre actuale faţă de Ucraina, inclusiv a diferitelor programe de asistenţă”, scrie Orban în scrisoare, care nu este datată, dar poartă ştampila biroului său.
    El întreabă, de asemenea, de ce ar trebui ca Europa să continue să sprijine Ucraina într-un moment în care Statele Unite, care au furnizat cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Kiev, ar putea să nu mai continue finanţarea din cauza unui blocaj în Congres în ceea ce priveşte sprijinul.
    “Consiliul European trebuie să aibă o discuţie sinceră şi deschisă cu privire la fezabilitatea obiectivelor strategice ale UE în Ucraina”, se arată în scrisoare.
    “Mai considerăm aceste obiective realizabile în mod realist? Este această strategie sustenabilă fără un sprijin solid din partea Statelor Unite? Putem lua drept garantat un sprijin continuu din partea Statelor Unite? Cum concepem arhitectura de securitate a Europei după război?”, continuă scrisoarea.
    “Consiliul European nu este în măsură să ia decizii-cheie cu privire la garanţiile de securitate propuse sau la sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina, să aprobe consolidarea în continuare a regimului de sancţiuni al UE sau să convină asupra viitorului procesului de extindere decât dacă se ajunge la un consens cu privire la viitoarea noastră strategie faţă de Ucraina”, adaugă Orban în scrisoare.
    Conflictul dintre Bruxelles şi Budapesta
    Scrisoarea lui Orbán ridică miza unui conflict de lungă durată între Budapesta şi Bruxelles, care reţine 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria din cauza îngrijorării că ţara nu respectă standardele UE privind statul de drept.
    Fără a spune acest lucru în mod direct, scrisoarea sugerează că Budapesta şi-ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca plata unui ajutor planificat de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, bani necesari pentru a finanţa guvernul ucrainean în timp ce forţele sale armate luptă împotriva armatei lui Putin.
    Pe lângă cele 50 de miliarde de euro, Orban ameninţă să blocheze un ajutor militar planificat de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, precum şi deschiderea negocierilor oficiale pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană, pe care liderii sperau să le aprobe la următoarea reuniune a Consiliului European din 14 şi 15 decembrie.
    Potrivit unui diplomat UE anonim, Orbán a “pus capcane” în întregul proces decizional al UE privind Ucraina, ca parte a unei strategii de a creşte presiunea asupra Comisiei Europene pentru a elibera cele 13 miliarde de euro pentru Ungaria.
    Diplomatul a continuat spunând că, în timp ce în alte ocazii, Budapesta s-a abţinut la voturi cheie şi a permis UE să aplice sancţiuni Rusiei, cu această ocazie, “nu văd ca acest lucru să se întâmple”.
    “Nu este o chestiune de neutralitate pentru Ungaria”, a spus diplomatul. “Este vorba despre o pârghie”.

  • Date din Rusia sugerează că sancţiunile petroliere occidentale nu funcţionează

    Sancţiunile Vestului împotriva exporturilor petroliere ale Rusiei nu reuşesc să priveze Kremlinul de venituri pentru finanţarea războiului din Ucraina, relatează Bloomberg. Fie în dolari sau ruble, net sau brut, datele ministerului rus de finanţe arată că veniturile ce intră în vistieria guvernului rus sunt în creştere de luni întregi.

  • Un atac cu drone ruseşti loveşte infrastructura Ucrainei provocând întreruperi de energie electrică

    Rusia a efectuat un atac major cu drone asupra Ucrainei în cursul nopţii, lovind facilităţi de infrastructură şi provocând întreruperi de energie electrică în peste 400 de oraşe şi sate din sudul, sud-estul şi nordul ţării, au declarat sâmbătă oficiali ucraineni, citaţi de Reuters.

    Apărarea aeriană ucraineană a doborât 29 din cele 38 de drone Shahed de fabricaţie iraniană lansate de pe teritoriul rus, a precizat forţele aeriene.

    Forţele aeriene au precizat într-un comunicat că atacul asupra mai multor regiuni ucrainene a durat de la ora 20.00 (18.00 GMT), vineri, până la ora 4.00 sâmbătă dimineaţa.

    Ministerul Energiei a precizat că 416 localităţi din regiunea Odesa, în sud, şi din regiunea Zaporizhzhia, în sud-est, au fost deconectate de la electricitate după ce reţelele au fost avariate în timpul atacurilor.

    Iarna trecută, Rusia a bombardat Ucraina cu sute de rachete şi drone, lăsând milioane de oameni fără electricitate, încălzire şi apă în timpul celor mai friguroase luni.

    Anul acesta, Ucraina a avut o toamnă neobişnuit de caldă. Dar, pe măsură ce temperaturile încep să scadă, oficialii au îndemnat locuitorii şi întreprinderile să se pregătească pentru noi atacuri ruseşti.

    „Nu avem dreptul să ne relaxăm”, a declarat Volodimir Kudrytskiy, şeful operatorului reţelei electrice Ukrenergo, pentru televiziunea ucraineană.

    „Cu siguranţă, noi toţi, lucrătorii din domeniul energiei şi forţele de apărare, ne pregătim să respingem posibilele atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice în această iarnă”.

    Ministerul Energiei a mai spus că o rafinărie de petrol a fost lovită în regiunea Odesa. O clădire administrativă a fost, de asemenea, avariată, iar un civil a fost rănit în urma atacului, a precizat comandamentul militar din sudul ţării într-o declaraţie pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

    În nordul Ucrainei, în regiunea Cernihiv, la graniţa cu Rusia şi Belarus, două clădiri de infrastructură au fost avariate în timpul atacului de peste noapte, a precizat armata.

    Ministerul Energiei a declarat că şase localităţi au rămas fără energie electrică în regiunea Cernihiv.

    Dronele au vizat, de asemenea, Kievul, în al doilea atac de până acum în această lună, au declarat oficialii, adăugând că toate dronele care se îndreptau spre capitală au fost doborâte în timp ce se apropiau.

  • Povestea miliardarului cu trecut controversat, care a devenit cunoscut în toată Europa după ce a investit într-o echipă de fotbal. Ce planuri are pentru România

    Un trecut cel puţin controversat şi succesul adus echipei de fotbal Şahtior Doneţk l-au transformat pe Rinat Ahmetov într-unul dintre cele mai cunoscute personaje din mediul de afaceri din Europa de Est. Cum a reuşit să îşi strângă averea şi ce planuri are în România?

    La începutul anilor 2000, înainte de a împlini 40 de ani, Rinat Ahmetov a devenit cel mai bogat om din Ucraina, construindu-şi averea prin businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.  De 23 de ani este preşedinte al System Capital Management, un holding din sectoarele financiar şi industrial, fondat tot de el. Grupul controlează peste 100 de companii în domenii precum mineritul, producţia de energie, banking, asigurări, telecomunicaţii şi numără circa 150.000 de angajaţi.

    Într-o formă sau alta, se pare că Ahmetov a avut de-a face cu mineritul încă din copilărie. Actualul miliardar, tătar şi musulman sunnit practicant, s-a născut în 1966, la Doneţk, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, într-o familie de muncitori. Tatăl său a lucrat într-o mină de cărbune, iar mama sa era vânzătoare, conform publicaţiei internaţionale Forbes.

    Detaliile privind trecutul lui Ahmetov sunt însă puţine. Astfel, modul în care şi-a obţinut averea după căderea comunismului în Ucraina şi activităţile sale dintre 1985 şi 1995 rămân şi acum sub semnul controversei, scrie Kyiv Post.

    La începutul anilor 1990, după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea URSS, Ahmetov a declarat că a înfiinţat alături de doi parteneri o companie numită ARS, care procesa cărbunele în cocs, un material esenţial în producţia de oţel. Două decenii mai târziu, susţinea că a făcut primul milion din comerţul cu cărbune şi cocs.

    Din 1996, deţine funcţia de preşedinte al Şahtior Doneţk, unul dintre cele mai mari cluburi ucrainene de fotbal şi singura echipa din Ucraina independentă care a câştigat un titlu european, Cupa UEFA, în 2009. Clubul a fost antrenat de românul Mircea Lucescu între 2004 şi 2016.

    De altfel, de anul trecut, miliardarul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra României. Compania sa DTEK Renewables International a devenit din 2022 partener al Final Group, firmă clujeană care operează pe piaţa de energie verde. Cele două entităţi plănuiesc să dezvolte proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro.  

     

    Carte de vizită Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

    1. S-a născut pe 21 septembrie 1966 la Doneţk, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina;

    2. A obţinut o diplomă de licenţă în economie la Universitatea Naţională din Doneţk în 2001. Anterior, şi-a făcut primul milion de dolari, conform spuselor lui, prin comerţul cu cărbune şi cocs;

    3. În 2009, la iniţiativa lui Ahmetov, a fost construit Donbas Arena, primul stadion din Europa de Est proiectat după standardele UEFA. A fost numit „cel mai bun stadion” la EURO 2012;

    4. Din 2006, s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai mari filantropi din Ucraina. Anul trecut, după ce a vândut în Premier League un jucător de 76 de milioane de dolari, a declarat că va dona 25 de milioane de dolari soldaţilor ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi;

    5. În prezent are o avere de 5,7 miliarde de dolari.

  • UE are un „Plan B” dacă Ungaria se opune ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

    În cadrul uniunii a fost propusă extinderea sprijinului bugetar pentru a ajuta Ucraina să plătească salariile şi să facă faţă altor cheltuieli, în timp ce conflictul se prelungeşte, iar cele 27 de state membre ale UE urmează să voteze pachetul de măsuri la summitul din 14-15 decembrie de la Bruxelles.

    În cazul în care Budapesta îşi exercită dreptul de veto, doi oficiali UE au declarat că blocul are o modalitate de a-l ocoli, cerând fiecăruia dintre celelalte guverne ale UE să stabilească propriul pachet de ajutor cu Kievul.

    Pachetele bilaterale ar ajunge la suma de 50 de miliarde de euro.

    „Ungaria îşi încearcă prea mult norocul. Am prefera să îi avem la bord, dar vine un moment în care oamenii se satură ca Budapesta să îi ţină pe toţi ostatici. Soluţia de avarie este solicitantă, dar o avem dacă este nevoie”, a spus un oficial UE.

  • Viktor Orban: UE nu trebuie să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina

    Liderii ţărilor UE urmează să decidă la jumătatea lunii decembrie dacă acceptă recomandarea Comisiei de a invita Kievul să înceapă negocierile de aderare imediat ce îndeplineşte condiţiile finale, potrivit Reuters.

    O astfel de decizie necesită unanimitatea celor 27 de membri ai Uniunii Europene, Ungaria fiind considerată principalul obstacol potenţial.

    Viktor Orban declară că opoziţia faţă de negocierile Ucrainei de aderare la UE nu are legătură cu disputa pe care Budapesta o are cu Bruxelles, în care Ungaria susţine că „îi datorează bani”.

    „Negocierile de aderare nu trebuie începute, aceasta este poziţia clară a Ungariei”, a declarat Orban, adăugând că Bruxelles-ul „datorează bani Ungariei”.

    „Aş dori să precizez foarte clar că respingerea de către Ungaria a începerii discuţiilor cu Ucraina cu privire la aderarea la UE nu face obiectul unei înţelegeri comerciale… Nu poate fi legată de problema fondurilor pe care Ungaria este îndreptăţită să le primească”, încheie Orban.

  • Adrian Sârbu: Au aprobare Ursula von der Leyen şi Josep Borrell de la Putin pentru aderarea Ucrainei şi R. Moldova la UE?

    Nemo: R. Moldova şi Ucraina au calea deschisă la aderarea la UE. La mai bine de un an după ce au primit statut de candidat la aderare, Ucraina şi R. Moldova au primit invitaţii să înceapă negocierile. Moldova trebuie să se axeze pe reglementările financiare, dar la fel ca şi Ucraina, şi pe combaterea corupţiei. Ursula von der Leyen i-a promis Moldovei că va fi membră a familiei europene.

    Adrian Sârbu:  De ce azi R. Moldova şi Ucraina sunt în faţă, în condiţiile în care Ucraina e în război cu Rusia? Moldova, cum o vezi tu intrată în UE când Transnistria e a ruşilor? Păi cum intră Moldova în UE altfel decât cu aprobarea lui Putin?

    Nemo: Păi, s-a mai întâmplat asta.

    Hofi: Borrell a şi zis că nu e o problemă.

    Adrian Sârbu: Nu e o problemă, nu? Deci, doamna von der Leyen şi dl. Borell au aprobare de la Putin. Că dacă nu au aprobare, nu cumva i-au dat prin băţul prin gard şi Putin are un prilej să explodeze Transnistria şi să ne vină bombardeaua rusească la 200 de km de România?

    Hofi: Haideţi, vine bombardeaua…

    Adrian Sârbu: Nu vine, nu? Acum e nord-coreeană, că au muniţie nord-coreeană şi au şi drone din Iran pe care le-au descoperit şi prin România

    Hofi: Unde?

    Adrian Sârbu: Din greşeală le-au descoperit nişte ţărani pe câmp şi nu ştiau ce sunt şi cu ocazia asta a aflat şi Armata Română că sunt drone. Dar eu te întreb: de ce această invitaţie nu a venit acum 15 ani, în 2008, când Ucrainei i-a fost refuzat la Bucureşti, prin cârdăşia Merkel, Sarkozy, Putin, Berlusconi, mari oameni de stat, i-a fost refuzat accesul în UE şi accesul în NATO? Că NATO aduce UE, UE n-aduce NATO.

    Hofi: Pentru că atunci UE reprezenta o anumită elită

    Adrian Sârbu: Şi de ce atunci României… chemaţi-l pe Traian Băsescu să vă spună ce i-a spus Merkel: „Nu te mai ocupa tu de Moldova, lasă că ne ocupăm noi. Adică le-o livrăm ruşilor înapoi. Vedem noi care e trade-off-ul”, da? Acum 15 ani trebuia să avem această veste de la UE, aderarea Moldovei, o avem astăzi şi eu vă spun că sunt îngrijorat. Nu vă supăraţi pe mine. Nu atât de îngrijorat cât ar putea să fie dl. Iohannis. Că a fost la un moment dat foarte îngrijorat.

    Nemo: Priveşte cu îngrijorare.

    Adrian Sârbu: Privea, nu era şi îngrijorat, nu?

    Nemo: Doar priveşte cu atenţie şi îngrijorare-.

    Adrian Sârbu: Eu în locul domnului Iohannis…. A dat vreun comunicat în legătură cu chestia asta, aderarea Moldovei?

    Nemo: E la Bruxelles acum

    Adrian Sârbu: Nu trebuia preşedintele României, care e atât de pro Moldova, să dea un comunicat, sau dl. Ciolacu din Egipt, în care să spună: „Salut intrarea Moldovei în UE, pentru care noi, românii, ne-am luptat DELOC de 30 de ani”.