Tag: TV

  • Peste doua milioane de spoturi au rulat anul trecut la televizor

    Cei mai prezenti pe televizor au fost jucatori din industria
    bunurilor de larg consum si cei din telecom. Astfel, potrivit
    raportului Media&Advertising 2010, realizat de Mediafax,
    operatorul de telefonie mobila Cosmote a fost advertiserul care
    si-a majorat cel mai mult investitiile in publicitate in primul
    semestru al anului trecut – cu 99% mai mult decat in primul semstru
    al lui 2008.

    Pe de alta parte, campinul istoric al investitiilor in
    publicitate, Procter&Gamble a avut, in 2009, prima diminiuare a
    bugetului de publicitate.

    Pe pozitiile urmatoare in functie de cresterea invetitiilor in
    promovare, in prima jumatate a anului trecut s-au clasat Reckitt
    Benckiser (+50%), European Foods & Drinks (+23%), Henkel (+14%)
    si Orange (+3%).

    L’Oreal Romania, Unilever si Procter & Gamble au fost
    companiile care, in aceeasi perioada de timp, si-au redus bugetele
    de publicitate.

  • Romtelecom va lansa serviciul de televiziune la cerere pana la finele acestui an

    Avem deja serviciul televiziune prin Internet (IPTV) si vrem sa
    ne completam portofoliul cu VoD”, a spus Ioannidis la o intalnire
    cu presa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Google si pe TV

    Serviciul, care ruleaza in cutiile set-top pentru televizor,
    contine software Google si permite utilizatorilor sa caute emisiuni
    prin serviciul de TV- satelit, precum si videoclipuri de pe site-ul
    de videosharing Youtube, potrivit WSJ.com. De asemena permite
    utilizatorilor sa personalizeze o linie de emisiuni.

    Prin aceasta incercare Google vrea sa intre pe un camp unde
    numeroase companii mici si mari au incercat sa patrunda de multi
    ani, de la Microsoft, Apple, pana la producatorii de televizoare si
    set-top boxuri, si anume, unirea internetului si a TV-ului.

  • RCS iese la atac dupa modelul UPC: trei luni gratuite pentru clientii noi

    Oricine achizitioneaza pachetul de 4 servicii sau doar unul
    dintre serviciile Digi ale RCS & RDS in perioada 16.11.2009 –
    31.01.2010, beneficiaza de 3 luni de gratuitate la plata
    abonamentului”, au spus reprezentantii RCS&RDS.

    Campania RCS vine la scurt timp dupa ce UPC, numarul doi pe
    cablul TV, a lansat o campanie de promovare bazata exact pe acest
    principiu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Piata de publicitate a scazut cu aproape 40%

    “Dupa cativa ani efervescenti, in 2008, piata romaneasca
    inregistreaza o crestere de doar 12% – cea mai timida evolutie din
    2003 pana astazi – pentru ca anul acesta Media Fact Book sa
    prezinte o piata definita invariabil de scadere”, Octavian Popescu,
    managing director Initiative Media.

    Chiar daca dintre toate mediile, televiziunile au continuat sa
    atraga cei mai multi bani, reprezentantii Initiative Media
    estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, si aici vom vedea scaderi
    de 33% fata de 2008. Tot in aceleasi marje se incadreaza si
    scaderile de pe radio si outodoor (35-40%). De asemenea, bugetele
    atrase de print vor fi, la sfarsitul anului, cu aproximativ 50% mai
    mici decat in 2008. Despre o relativa crestere putem vorbi si in
    ceea ce priveste Internetul, unde investitiile se cifreaza la 16
    milioane de euro, cu 3 milioane mai mult decat anul trecut.

    Chiar daca datele Media Fact Book arata ca printul a suferit
    cele mai mari scaderi, Octavian Popescu spune ca, pe acest segment,
    viitorul va fi al publicatiilor care vor veni cu editoriale foarte
    puternice. |n plus, tabloidele si revistele de business vor
    continua sa atraga investitori in publicitate pentru ca reprezinta
    cel mai bun mediu pentru categorii precum retailul sau serviciile
    financiare.

    Televiziunile grupului MediaPro – Pro Tv, Acasa, Pro Cinema,
    Sport.ro si MTV – au atras, in 2008, circa 54% din veniturile nete
    din publicitatea TV, in conditiile in care toate televiziunile din
    Romania au atras 62% din veniturile totale nete din publicitate,
    adica 337 de milioane de euro.

    Posturile TV din grupul MediaPro au fost urmate de televiziunile
    din trustul Intact, care au atras 20% din bugetele de publicitate
    TV; posturile SBS (Prima TV si Kiss TV) si televiziunile din
    portofoliul Societatii Romane de Televiziune au atras cate 6%, in
    timp ce Realitatea Media si Kanal D au avut cate 5, respectiv
    4%.

  • Flamingo: Am vandut de doua ori mai multe plasme in 2008

    Valoarea produselor din aceasta categorie vandute de companie a crescut cu 75%, de la 47 milioane de lei in 2007, la 84 de milioane in 2008.

    Factorii principali care au condus la cresterea vanzarilor pe acest segment de produse au fost preturile tot mai accesibile, reduse chiar si cu 30%, dar si promotiile la plasme si LCD-uri. Intreaga piata din Romania de televizoare LCD si plasme a fost estimata in 2008 la aproximativ 250 de milioane de euro.

    In 2009 insa, ritmul de crestere a segmentului de plasme si LCD-uri va ramane constant pe fondul schimbarilor produse pe piata telecomunicatiilor, potrivit reprezentantilor Flamingo.
     

  • Fara seriale online







    Comparativ cu seriile de televiziune, costurile necesare productiei unor astfel de episoade scurte, destinate exclusiv mediului online si in principal site-urilor video de genul YouTube sau al retelelor sociale, sunt de numai cateva mii de dolari. Numai ca profiturile asteptate au intarziat sa apara, cauza fiind lipsa unui model de business si a unui format de episod care sa atraga intr-adevar publicul.



     

    Pana in prezent, cu exceptia catorva exemple, episoadele online nu au reusit sa castige audienta. Seria Lonelygirl, spre exemplu, a fost urmarita in vara anului 2006, cand a fost lansata, de milioane de internauti, dar un an mai tarziu putini erau inca la curent cu subiectul. Lipsa atentiei, dar in special a incasarilor din publicitate ar putea fi un semnal de alarma pentru marile companii media interesate sa investeasca in crearea de continut online propriu. Insa tot mai multe companii continua sa-si incerce norocul in industria divertismentului digital, in speranta ca videoclipurile de pe web vor castiga intr-un final vizitatori si se vor diferentia de masa de clipuri postate de amatori. “Webisoadele sunt o industrie inca noua, cu care putine dintre companiile media sunt obisnuite”, observa Herb Scannell, fost presedinte in cadrul Nickelodeon, care acum conduce furnizorul de continut online Next New Networks.

     

    Dar pentru a ajunge in punctul in care consumatorii vor prefera o comedie de pe YouTube in locul serialelor deja cunoscute, precum “Two and Half Men”, “Sex and the City”, “Lost” sau “Prison Break”, industria are nevoie de un model bine definit de business, de un sistem de distributie mai rafinat si de sustinere financiara din partea investitorilor.




  • Pe-un buton de telecomanda

    In primele trei luni ale acestui an, romanii s-au uitat la televizor 291 de minute in medie pe zi, conform evaluarii audientelor dupa sistemul GfK, in timp ce in primul trimestru din 2007, conform sistemului TNS-AGB, consumul mediu de televiziune a fost de 264 de minute pe zi. Totodata, in timp ce consumul de televiziune a crescut cu 10%, numarul celor care au vizionat la nivel national un canal de televiziune cel putin un minut in medie pe zi a fost de 14,6 milioane, comparativ cu 14,7 milioane de telespectatori in perioada similara a anului trecut.

    De la 1 ianuarie s-a schimbat institutia care masoara audientele TV in Romania. Contractul de trei ani intre firma TNS-AGB si Asociatia Romana pentru Masurarea Audientelor (ARMA), organizatie care grupeaza posturi TV si agentii de publicitate, proprietarul cifrelor de audienta TV, a expirat la sfarsitul anului trecut, iar licitatia pentru noul contract a fost castigata de firma germana GfK.

    Printre schimbarile introduse de GfK se numara cresterea raportarii audientelor TV, de la 1.000 de gospodarii la 1.200, includerea localitatilor rurale din jurul oraselor la raportarile pentru mediul urban si masurarea audientelor televiziunilor prin satelit DTH (direct-to-home: Dolce, Digi TV).

    In primele trei luni din 2008, cele mai vizionate televiziuni din mediul urban au fost PRO TV, Antena 1 si Acasa TV, in timp ce podiumul audientelor era ocupat in aceeasi perioada a anului trecut de PRO TV, Antena 1 si TVR 1. Printre posturile care au inregistrat cresteri semnificative de audienta la nivel urban se afla Acasa TV, Realitatea TV si Antena 3, iar postul care a pierdut cel mai mult a fost TVR1.

    Marina Dumitrascu, research executive la Brand Connection, divizia de media a grupului de comunicare Lowe & Partners, considera ca audientele mai mari ale unor televiziuni se datoreaza in primul rand includerii in evaluare a localitatilor aflate pe o raza de cinci kilometri de orasele mari la categoria de audienta urban. “Atat televiziunile mari, cat si cele mici vor fi afectate insa in mod pozitiv, deoarece toata piata se raporteaza in prezent la urban”, conchide ea.

    Liviu Boitan, strategic planning director la MediaCom, divizia de media a grupului de comunicare Grey, adauga ca datorita consumului de televiziune mai mare decat anul trecut, nicio statie nu pierde rating in proportii semnificative. “Cotele de piata prezinta variatii importante, cu scaderi pentru statiile mari, in special TVR1, Antena 1, PRO TV, dar aceste statii nu vand cota de piata, ci puncte de rating, iar la acest capitol situatia lor nu este in niciun caz tragica. Doar TVR 1 are o scadere de rating care ar putea duce la o micsorare reala a veniturilor obtinute de acest post din publicitate pe anul 2008”, explica reprezentantul MediaCom. Chiar daca sistemul GfK a adus modificari, niciun reprezentant al companiilor de televiziune nu poate spune cu certitudine in ce masura acesta a influentat noile date de audienta.

    Ruxandra Ion, directorul executiv al postului Acasa TV, considera ca schimbarea furnizorului de date a influentat audientele canalului pe care il reprezinta, insa nu poate preciza cat de mult, din cauza diferentelor de caracteristici dintre sistemele TNS-AGB si GfK, dar si a grilei de programe diferite fata de cea de anul trecut. Pe de alta parte, Anca Budinschi, director executiv al PRO TV, spune ca este dificil de evaluat influenta noului furnizor asupra datelor de audienta, o apreciere corecta bazandu-se pe factori precum programele difuzate, actiunile de marketing, grila de programe a competitiei.

    MOMENTUL TELEVIZIUNILOR MICI
    Unul dintre canalele mici care au evoluat in audiente este Realitatea TV, care in primele trei luni din acest an a ajuns la o audienta maxima in mediul urban de 129.000 de telespectatori, in timp ce anul trecut maximul atins a fost de 93.000. Solange Albu, manager de cercetare Realitatea TV, precizeaza ca postul de stiri a fost influentat de schimbarea furnizorului de date la fel ca si celelalte televiziuni, trecerea de la TNS-AGB International la GfK neinsemnand, in opinia ei, si modificarea automata a audientelor.

    La randul sau, Iosif Kalauz, research manager la Kanal D, crede ca printre factorii care au dus la audientele mai mari ale postului din trustul Dogan se numara evolutia consumului de televiziune, dar si grila de programe a postului. In martie anul trecut, prima luna completa de transmisie a postului (canalul a fost lansat pe 18 februarie 2007), Kanal D era urmarit la nivel urban de aproximativ 29.000 de oameni in medie pe zi, in timp ce in acest an audienta in luna martie a crescut la 104.000 de telespectatori.

  • Povestea inventatorilor lui Dorel

    Au cautat “numai respect” – dupa cum suna una dintre reclamele pe care si-au pus semnatura. Asa ca au refuzat sa se afilieze vreunei agentii globale de publicitate si au preferat in schimb sa ramana o agentie locala mica, dar cu ambitii mari. Mai exact, sa fie cea mai creativa din industrie. Aflati de la Olivia Steer, prezentatoarea si realizatoarea emisiunii BUSINESS Magazin de la Pro TV, cum a ajuns agentia CAP Advertising celebra pentru campaniile Zaraza, ING sau Unirea si cum au fost create personaje faimoase in folclorul urban precum Dorel si Gogu. Detasarea de cei care isi iau amante adolescente, au masini scumpe si nu cunosc sensul termenului “fortuit” le-a adus nenumarate premii la cele mai prestigioase concursuri de publicitate si afaceri de 3 milioane de euro.

    90% dintre barbatii care se casatoresc nu mai poarta niciodata costumul folosit la ceremonia de nunta. Dar si ei, la fel ca restul de 10 procente, au pretentii mari de la tinuta din ziua cea mare. Pornind de la aceasta idee, Alexandru Ciucu, juniorul afacerii Tata si Fiul, a croit un business care sa se muleze exact pe cerintele barbatilor, oricat de avangardiste. Cu 100.000 de euro si o afacere care-i poarta numele, Alexandru Ciucu executa costume din cele mai fine materiale si dupa cele mai noi tendinte in design pentru sume care pornesc de la 1.000 de euro.

    Si pentru ca vorbim de lux, trebuie mentionat si faptul ca marochinaria romaneasca a dezvoltat branduri de produse de top. Daca pentru o doamna un accesoriu de lux facut din piele inseamna, poate, o pereche de pantofi din piele de sarpe sau o poseta unicat, pentru domni lucrurile stau putin altfel. Toti cei care tin la aparente si le cunosc bine importanta stiu ca servieta, portofelul sau portcardul sunt accesorii obligatorii. Din pielea cea mai fina si mai rara, cusute manual si prevazute cu incuietori din metale pretioase.

    Aflati duminica, 13 aprilie, la ora 12.15, din emisiunea BUSINESS Magazin de la PRO TV cat de mult investesc oamenii de afaceri in detaliile care conteaza.

  • In nisa cu clientul

    Babel Communication este o agentie specializata in comunicarea pentru domeniul constructiilor, infiintata in 1998. Dupa cum spune Calin Diaconu, directorul Babel Communication, ideea de a se axa pe o nisa a aparut datorita primului client al agentiei, producatorul de lacuri si vopseluri Policolor. Acum, afirma Diaconu, cel mai mult investesc in promovare “vopselarii”, “adezivii” si apoi comerciantii, dar “sunt si companii din constructii care inca nu au inceput investitiile in comunicare, cum sunt <caramizile>”.

    Ce avantaje are o agentie specializata fata de una care are clienti din domenii diverse? Diaconu spune ca prefera sa se pozitioneze prin nisa, deoarece astfel agentia devine mai credibila in fata clientilor, dar creste si increderea in interiorul firmei. “Nu vorbim despre acelasi tip de creativitate ca la telefoane, guma de mestecat sau bauturi. Ca agentie specializata pentru domeniul de constructii trebuie sa operezi o traducere a limbajului tehnic in limbaj creativ, ceea ce implica experienta in publicitate. E o provocare sa poti comunica pentru adezivi, fier-beton, vopseluri sau acoperisuri din tabla.”

    Diferentele dintre campaniile de promovare de pe piata constructiilor si cele din alte domenii constau in alegerea mediilor de promovare (reviste specializate de constructii sau arhitectura) si a mesajelor care trebuie adaptate publicului-tinta. In acest domeniu, bugetul unei campanii “ vizibile” incepe de la 200.000-250.000 de euro, in functie de obiectivele campaniei si de frecventa cu care mesajele vor fi receptionate. Printre cele mai importante campanii realizate de Babel, Diaconu enumera lansarea vopselei Spor din 1999 si proiectele pentru Ceresit dintre 2000 si 2008. Pentru acest an, agentia estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro. Babel si-a lansat in 2005 o sucursala in Bulgaria, iar acum ar urma deschiderea uneia in Serbia. Un element important pentru business-ul agentiei este “Misiunea Casa”, un proiect de informare multi-channel in domeniul amenajarilor, al carui buget de comunicare in 2008 este de 200.000 de euro. Proiectul, lansat in 2003, cuprinde o emisiune tv si una de radio, revista, un portal de internet si un serviciu de videosharing, iar comunitatea online este de aproximativ 20.000 de utilizatori inregistrati si in jur de 200.000 de afisari pe saptamana.

    Un domeniu ce pare mult mai simplu decat comunicarea pentru anumite sectoare industriale este comunicarea politica, in special pentru ca diferentele fata de o agentie de comunicare nespecializata sunt in acest caz mai mici. “De fapt te adresezi acelorasi emotii”, spune Dan Andronic, directorul firmei Multimedia Political Communication (MPC), ai carei actionari majoritari sunt Dan Andronic si Tal Silberstein, cei ce se ocupa de aproximativ doi ani si de imaginea premierului Calin Popescu-Tariceanu. “Exista desigur diferente, in sensul ca reclama comerciala este mult mai libera decat cea politica; reclama comerciala te poate face sa visezi, poate sa-ti infatiseze o lume de basm. Intr-un fel, acelasi lucru il fac si politicienii prin imaginea pe care si-o promoveaza, dar exista o doza mai mare de realism”, adauga Andronic. Faptul ca nu isi mai dorea sa fie jurnalist l-a determinat sa deschida agentia in 2002. Experienta din presa a fost un avantaj pentru agentie, in virtutea relatiilor capatate in mediul politic. Acelasi avantaj l-a avut si Capital Promotion, o alta firma importanta de consultanta politica, unde ambii proprietari, sotii Claudiu si Adriana Saftoiu, au fost ziaristi inainte de a ocupa functii in administratia Basescu.

    Un alt punct de plecare util a fost pentru MPC faptul ca partenerii lui Dan Andronic, Bogdan Teodorescu si Radu Enache, erau profesori la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA), avand astfel o anumita autoritate in fata clientilor, care nu rareori au impresia ca stiu cel mai bine situatia si ce gen de promovare anume li se potriveste. “Cea mai mare greseala pe care o poate face un om politic sau un consultant politic este sa spuna ca stie. Poti avea impresii, dar impresiile acestea trebuie testate in sondaje, focus grupuri, pentru ca s-ar putea ca intr-un focus grup ceva care tie iti place enorm si sa ti se para o chestie geniala sa fie pe locul al patrulea”, sustine Dan Andronic.

    Uneori pe parcursul dezvoltarii strategiei pentru o campanie li s-a intamplat sa-si dea seama ca acea campanie nu va merge; de aceea o mare parte a bugetului de marketing, aproximativ 30%, este dedicat cercetarii, in timp ce segmentelor de creatie si de productie le revin aproximativ 20%, respectiv 50%. Cel mai mare buget de campanie administrat pana acum de MPC a fost cel al PSD din 2004, intre trei si cinci milioane de euro. Andronic spune ca dificultatile cele mai mari intr-o campanie constau in gasirea mesajului potrivit, posibilitatea testarii acestuia si distribuirea lui. Realizarea unei campanii poate sa dureze “cinci luni sau poate cinci ani – o idee buna poate sa-ti vina imediat sau poti sa nu o ai deloc”. Asa incat, dincolo de campania electorala propriu-zisa, exista strategie pe termen lung, iar clientii de obicei contacteaza agentia cu aproximativ un an, un an si jumatate inainte de inceputul unei campanii electorale.