Tag: turism

  • Dubaiul devine o destinaţie tot mai preferată de români: Cât costă o vacanţă de o săptămână în emirat

    Dubai, o destinaţie numai bună pentru acest moment al anului! Chiar dacă mulţi turişti îşi fac griji că vacanţa nu va fi atât de reuşită din cauza pandemiei, Octavian Costache a mers în vacanţă şi spune că nu sunt probleme.

    Este chiar acum acolo şi spune că au trebuit să facă test PCR atât înainte de plecarea din România, cât şi când au ajuns pe aeroportul din Dubai, iar acest lucru i-a dat un plus de încredere că nu se va îmbolnăvi cât va fi acolo.

    „E foarte frumos, e foarte cald, e foarte relaxant, briza mării, e superb. Una dintre atracţiile mele preferate a fost Jeep Safari-ul”, spune Octavian Costache.

    Cosmin Vasile este mangerul unei agenţii de turism şi este şi el în Dubai cu grupul de turişti.

    „Suntem în continuare în pandemie, astfel că nu sunt totuşi atât de mulţi turişti pe cât erau înainte. Dar acest lucru a fost benefic pentru mine şi pentru grupul meu de turişti pentru că am putut să vizităm obiectivele fără să fie aglomerat. Aici, în Dubai, pe plajă, nu trebuie să purtăm mască, dar de îndată ce ieşim de pe plajă şi mergem în spaţiile publice, atât interioare, cât şi exterioare, trebuie să purtăm mască”, a spus Cosmin Vasile.

    O vacanţă de o săptămână în Dubai costă în jur de 600-700 de euro, potrivit managerului agenţiei de turism.

  • Cine vrea o „vaccicanţă”? Una dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale românilor a anunţat că vrea să îşi vaccineze turiştii la sosire

    Insulele Maldive au fost prima destinaţie turistică ce şi-au redeschis larg porţile pentru cetăţenii lumii în vremuri de COVID, iar acum încearcă să „ia faţa” celorlalte destinaţii când vine vorba de turismul în scopuri de vaccinare. 

    Autorităţi care reprezintă arhipelagul din Oceanul Indian şi-au anunţat planurile de a oferi vaccinarea turiştilor la sosire în ideea de a atrage şi mai mulţi turişti, potrivit CNN. 

     

    Dr. Abdulla Mausoom, ministrul turismului din Insulele Maldive a confirmat pentru CNN că vor dezvolta schema de turism „3V”: „Vizită, Vaccin şi Vacanţe”. 

     

    Potrivit lui Mausoom, ţara plănuieşte să ofere două doze de vaccin vizitatorilor, ceea ce înseamnă că cei care vin acolo în acest scop, va trebui să stea câteva săptămâni pentru a-şi face şi rapelul. 

     

    El speră că acest program va ajuta la revenirea turismului la nivelurile pre-pandemie, când media anuală a vizitatorilor ajunsese la 1,7 milioane de persoane. 

     

    Potrivit ministrului citat de CNN, ţara a primit donaţii de vaccin din India, China, precum şi prin intermediul schemei de vaccinare Covax a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; aşteaptă acum o comandă suplimentară dn Singapore. El nu a specificat însă dacă turiştii vor fi nevoiţi să plătească vaccinul. 

     

    În prezent, cel puţin 500 de complexuri turistice şi case de oaspeţi sunt disponibile în Maldive pentru turişti; capitala, Male, nu poate fi însă vizitată. Insulele şi-au închis graniţele în martie, dar autorităţile de aici speră să le redeschidă fără restricţii tuturor turiştilor internaţionali, în luna iulie. 

     
  • Europenii se pregătesc să primească turiştii străini, dar România încă lucrează la un plan de relansare a turismului local

    „Soluţii există, dar dacă nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“.

    Ţările europene precum Bulgaria şi Grecia se pregătesc să primească turiştii străini, pe când autorităţile române încă lucrează la un plan de relansare a turismului local. Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) şi director general al Ana Hotels Europa Eforie Nord, este de părere că întârzierea prezentării unui astfel de plan va afecta semnificativ incomingul anul acesta.

    „Lucrăm la un calendar clar de relansare a turismului, faptul că nu avem un calendar clar va fi o problemă pentru turiştii străini care vor să vină în România, pentru că nu ştiu dacă pot accesa serviciile de aici. Suntem singura ţară care are turism din Europa, dar care nu prezintă un plan, cum au făcut Bulgaria, Grecia, Turcia, de cum văd ei activitatea turistică în condiţiile vaccinări. Am avut un summit pe domeniul turismului, am cerut sprijinul autorităţilor locale, dar nu ne-au răspuns la invitaţie, ci doar secretarul de stat responsabil cu turismul, Paul Ene, a fost prezent“, spune Iuliana Tasie.

    Pandemia a avut un impact puternic asupra turismului local, care nu a putut funcţio­na la capacităţi maxime. Totodată, numărul turişti­lor străini veniţi în România în 2020 a fost unul consi­derabil mai mic faţă de anul anterior. În 2020, nu­mă­rul străinilor veniţi în Ro­mânia a fost de 453.000, faţă de 2,6 mi­lioane în 2019. De asemenea, Iuliana Tasie spune că este nevoie de un format clar în ceea ce priveşte funcţionarea turismului, care să ţină cont atât de incidenţa cazurilor de COVID-19, dar şi de procentul populaţiei vaccinate, dar deşi există soluţii este nevoie şi de implicarea şi sprijinul autorităţilor.

    „Următoarele priorităţi este să găsim un mesaj coerent al României ca şi destinaţie pentru turiştii străini faţă de condiţiile în care ei vor putea călători la noi. În turismul balnear ne interesează pentru că sunt mulţi oameni care vor să îşi facă tratamentul în România, unde este şi cazul hotelului pe care îl reprezent. Acum îşi fac oamenii rezervări şi ne întreabă cum pot face acest lucru, care sunt condiţiile, am turişti din Franţa care m-au întrebat dacă pot să le organizez aici şi testarea ca să evite carantinarea. Soluţii există, dar dacă nu ne batem capul, nu le promovăm, atunci nu vom avea nici turişti“, precizează Iuliana Tasie.

    Iuliana Tasie spune că una dintre reuşitele sectorului balnear a fost includerea sa în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    „Noi am venit cu solicitări să ne aloce mai mulţi bani în PNRR pentru că mai sunt şi alţii, suma nu este foarte mare faţă de ceea ce ne-am dorit. În balnear, dorinţa cea mai mare a fost să apărem în această listă, cine apare în această listă este inclus în principalele obiective pentru următorii 6-7 ani la nivel european“, adaugă ea.

    În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, turismul are alocată o sumă de 400 mil. euro, iar reprezentanţii industriei au propus iniţial o sumă de circa 1 mld. euro. Cu toate acestea, liniile de investiţii se referă la turismul verde, turismul balnear, Delta Dunării, cât şi turismul cultural.

     

     

  • Locul care promite să îi facă să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea ei

    Managerii de hoteluri din Sharm el Sheikh au promis că nu vor ezita să facă loc drapelului României printre cele expuse ale Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în această destinaţie.
    Ce i-ar putea atrage pe români aici?

    Pandemia nu doar că ne-a închis în case, dar pe mine m-a făcut să îmi fie dor de mare cum nu mi-a fost niciodată. Am redescoperit marea, dar nu Marea Neagră, ci Marea Roşie, într-o staţiune egipteană numită Sharm El Sheikh, care pe vremuri era un loc exclusivist, unde mergeau doar cei cu mulţi şi foarte mulţi bani. Acesta este pentru mine locul unde m-am reîndrăgostit de mare, nu doar de culoarea turcoaz a sa, ci şi de minunile ce se ascund în ea.

    Sharm El Sheikh este un oraş situat în partea de sud a peninsulei Sinai, pe fâşia de coastă între Marea Roşie şi Muntele Sinai, locul unde până acum câţiva ani îşi dădeau întâlnire diferite vedete, oameni politici şi oameni de afaceri.

    De ceva vreme, Sharmul a devenit mult mai accesibil turiştilor, astfel că, cei care ajung acolo au o paletă diversă de hoteluri din care să aleagă, cu preţuri pentru toate buzunarele. Şarmul oraşului egiptean este că te plimbă prin frumuseţea mării, fiind al doilea cel mai frumos loc din lume unde merită să faci scufundări, dar îţi oferă şi ocazia de a cunoaşte din cultura egipteană.

    „Şarmul Sharmului” e că îi face să se îndrăgostească de mare chiar şi pe cei care nu au văzut sau nu au înţeles niciodată frumuseţea mării. Este locul unde vietăţile subacvatice nu se simt deranjate atunci când omul le invadează mediul. Egiptul trăieşte din turism, iar ospitalitatea a fost ridicată de egipteni la rang de artă. Mulţi dintre cei care lucrează în turism vorbesc rusa pentru că mulţi turişti care ajung acolo sunt ruşi, iar pentru a-i face să se simtă cât mai «acasă» le-au învăţat limba.

    La intrarea în complexurile turistice, flutură în vânt drapelurile Ucrainei, Rusiei, Marii Britanii şi Germaniei, fiind ţările care oferă Sharmului cei mai mulţi turişti. M-am întrebat când vom vedea şi drapelul României, iar managerii de hoteluri au promis că nu vor ezita să facă loc României printre cele expuse, atunci când turiştii români vor fi în număr mai mare în Sharm. Dacă Sharmul va fi în topul preferinţelor românilor, poate va fi şi locul unde vom auzi limba română. Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat acolo este faptul că turiştii nu vor să audă cuvântul problemă, astfel că toţi cei care lucrează în acest sector economic au învăţat că „nu există probleme”, există doar lucruri de rezolvat. Sharmul m-a făcut să uit de răul pandemiei, mi-a dat ocazia să mă bucur iar de ceea ce are să ne ofere această lume.

    Soarele, plaja şi marea fac din Sharm un loc în care să vrei să te mai întorci sau chiar să rămâi. Ana Maria Răduică, ghidul local care se ocupă de turiştii românii care ajung în Sharm el Sheikh, trăieşte de 18 ani acolo şi spune că atunci când a ajuns în oraşul egiptean s-a simţit ca acasă şi acela a fost momentul când a decis să lase Bucureştiul pentru oraşul de la Marea Roşie. Ea spune că egiptenii nu sunt foarte diferiţi de români, iar cele două popoare se aseamănă destul de mult în modul în care abordează lucrurile. Tot ea îmi explică, că în ciuda ideilor preconcepute, Egiptul nu este o ţară în care femeile ocupă un loc inferior in societate faţă de bărbaţi, ba chiar mâna dreaptă a guvernatorului Sinaiului de Sud, Khaled Fouda, este o femeie. Deşi în alţi ani Sharmul era supraaglomerat de turişti, acum m-am bucurat de multe lucruri pe care acest oraş turistic a avut să mi le ofere. Centrul vechi al oraşului, unde se află moscheea Al Sahaba, nu mai este atât de plin de turişti cum era cândva.

    Pandemia şi-a lăsat amprenta într-un mod dur asupra Sharmului, din cele 380 de hoteluri, circa 70% dintre acestea sunt închise, dar oamenii nu şi-au pierdut speranţa şi se bucură la fiecare turist nou venit. Cu toate acestea, pentru cei cărora nu le place aglomeraţia, este momentul potrivit să ajungă în Sharm, nefiind foarte mulţi turişti. Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religios, sportiv, dar şi de leisure. Cei care vin în scop religios pot merge pe Muntele Sinai, unde pot vizita şi Mănăstirea Sf. Ecaterina, un lăcaş de cult  greco-ortodox, fiind cea mai veche mănăstire creştină locuită, dar pot ateriza şi în Sharm ca mai apoi să pornească către Ierusalim. Sharmul este cunoscut şi pentru varietatea acitvităţilor sportive, aici venind mulţi profesionişti de scufundări pentru a practica acest sport, dar este şi locul unde se află cea mai mare competiţie de cămile.

    Orice turist care ajunge în Sharm El Sheikh ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, o imagine care se întipăreşte pe retină.

    Am avut onoarea să îl cunosc pe Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud, care zicea că România se află pe lista sa de destinaţii în care doreşte să ajungă şi speră că de la două zboruri charter, în prezent, din şi spre România să se ajungă la circa 15-20.

    În staţiunea de la Marea Roşie, am dat şi de trei români, Laura şi Lucian, care au venit din Iaşi, şi de Remus, din Bucureşti. Pentru Laura era a treia oară în Sharm, la fel şi pentru Lucian, pe când Remus era pentru prima dată în Egipt. I-am întrebat de ce au ales să vină în Egipt, în loc să meargă într-o vacanţă în ţară. Motivele pentru care au ales Sharmul în locul staţiunilor de pe Valea Prahovei a fost că îşi doreau un loc cu soare şi căldură, iar faptul că Egiptul se află la trei ore de zbor reprezintă un avantaj în alegerea vacanţei. „Ce m-a impresionat aici este că oamenii sunt mult mai prietenoşi, te ajută cu tot ce ai nevoie, pe când în ţară atunci când ai plătit nu îi mai interesează de cum te simţi. Aici, pentru ei feedbackul este foarte important, să te facă să te simţi cât mai bine ca să te întorci, dar şi să recomanzi altor oameni”, spune Lucian, care lucrează în domeniul asigurărilor. 

    Sharmul a fost mica mea escapadă în lume de la izbucnirea pandemiei, dar m-a făcut să vreau să mă întorc acolo, iar data viitoare, pe lângă scufundări, voi merge să văd şi răsăritul soarelui de pe Muntele Sinai, dar şi la piramidele din Giza.

    Sharm El Sheikh atrage atât turişti care vin pentru turism religiost, sportiv, dar şi de leisure. Orice turist care ajunge în oraşul egiptean ar trebui să meargă şi în Parcul Naţional Ras Mohamed, unde se află Laguna Albă, un petic de pământ în mijlocul mării, dar şi locul cel mai potrivit din zonă pentru a face scufundări.

  • Unde se află noile locuri unde bogaţii lumii fug pentru a se ascunde de pandemia de COVID. Deja foarte multi şi-au cumpărat case acolo sau încep să construiască

    Pe lângă locuri de relaxare selecte, unele staţiuni de schi se dovedesc a fi locuri numai bune să te ascunzi de pandemie, bogaţii planetei fugind la munte pentru a se simţi în siguranţă.

    Aceştia aleg locuri în care obişnuiau să vină în vacanţă la schi, din Elveţia sau Franţa, unde cumpără proprietăţi imobiliare, scrie The Telegraph. Dacă nu pot călători până acolo din diverse motive, preferă să ţină legătura cu dezvoltatorii de complexuri de cabane şi apartamente, care, pentru o sumă în plus la preţul proprietăţii le permit să se implice în proiectarea şi amenajarea locuinţelor de vacanţă, discutând online cu arhitecţii, meseriaşii sau designerii.

    O condiţie importantă este să respecte regulile locale legate de asemenea clădiri.  Printre proiectele căutate se numără Les Chalets d’Adelaide din Grimentz, Elveţia, unde preţurile pornesc de la peste 760.000 de euro pentru cel mai mic apartament ori Falcon Lodge Chalets sau Les Chalets de Piste, din localitatea franceză Meribel.

    Preţurile în acest caz încep de la 7,5 milioane de euro şi 6,4 milioane de euro pentru o cabană cu cinci dormitoare. Se caută chiar şi staţiuni de schi pe alte continente, cum ar fi Niseko din Japonia, unde, printre dotările obligatorii ale unei cabane se numără garajul dublu cu alee de acces încălzită, cameră pentru jocuri, facilităţi de karaoke ori bucătării unde gătesc maeştri bucătari personali.

  • Tichetele de masă, cadourile, turismul, serviciile medicale şi pensiile private, în topul celor mai dorite beneficiii extrasalariale în 2020

    Tichetele de masă, turismul intern, accesat prin intermediul voucherelor de vacanţă, serviciile medicale pentru angajaţi şi aparţinători şi pensiile private (pilonul III) sunt principalele cinci beneficii flexibile alese de angajaţi, în 2020, potrivit analizei anuale asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, realizată de Benefit, o companie Edenred.

    Analiza ia în calcul date de la peste 215.000 de angajaţi la nivel naţional, din industrii precum call-center & BPO, IT & Software, producţie, retail, servicii, servicii financiare, care utilizau soluţia de beneficii flexibile Benefit la finalul lui 2020.

    Bugetele alocate de companii, în 2020, pentru beneficiile angajaţilor au crescut uşor, conform analizei citate. Astfel, dacă în 2019 bugetul lunar brut oferit fiecărui angajat pentru beneficii flexibile era de aproximativ 390 de lei, anul trecut media lunară a  trecut de 400 de lei. Angajaţii au direcţionat 75% din bugetele lor înspre beneficii scutite total sau parţial de taxe.

    „În ultimul an, în România a crescut interesul pentru beneficii digitale în rândul tuturor categoriilor de angajaţi, aceştia alegând produse şi soluţii pe care le pot accesa imediat şi care le oferă un plus de siguranţă. Astfel, au luat avans beneficiile care au legătură cu achiziţiile în mediul online, serviciile medicale pentru angajaţi şi familiile lor, dar şi vacanţele în România”, spune Stelian Bogza, cofondator Benefit.

    În medie, angajaţii au cheltuit 200 de lei pentru achiziţia unui beneficiu din categoria celor flexibile în platforma Benefit. Cel mai frecvent cumpărat beneficiu nedeductibil a fost cardul cadou la magazine din diverse industrii.

    Beneficiile fixe au rămas şi în 2020 prima alegere pentru majoritatea angajatorilor. Aceştia au oferit în pachetele pentru angajaţi beneficii deductibile precum tichete de masă, în limita unui tichet de masă/ zi lucrătoare, tichete cadou oferite la ocazii speciale, vouchere de vacanţă acordate în limita a 6 salarii minime brute/ an/angajat, oferite exclusiv în format digital şi tichete culturale. 

    În 2020, abonamentele la sport, transportul, cursurile profesionale au înregistrat cele mai mari scăderi în topul preferinţelor din platformă, ca o consecinţă directă a măsurilor de prevenţie impuse de autorităţi în pandemia de COVID-19.

  • Pierderi de 15,5 miliarde de euro în Paris, din cauza diminuării numărului turiştilor străini

    “Este vorba de o scădere istorică a vizitelor turiştilor străini”, anunţă Comitetul Regional pentru Turism (CRT) din capitala Franţei, precizând că numărul străinilor veniţi în vizită la Paris a scăzut cu 33,1 milioane de persoane în 2020 comparativ cu anul 2019.

    “Este vorba de o prăbuşire a cererii în domeniul turismului, în contextul restricţiilor de călătorie generalizate”, precizează Comitetul Regional pentru Turism din Paris.

    În 2020, în Paris şi în regiunea Île-de-France, au fost doar 17,5 milioane de turişti, dintre care 12,6 milioane francezi. “Este o degradare fără precedent a activităţilor turistice”, atrage atenţia Comitetul Regional pentru Turism din Paris.

  • Topul statelor cu turism sustenabil, în care România depăşeşte ţări precum Italia, SUA sau Regatul Unit

    România se află pe locul 28 din 99 în topul statelor cu turism sustenabil realizat de Euromonitor International. Suedia se află pe primul loc, urmată de Finlanda şi Austria.

    Top 10 este completat de Etonia, Norvegia, Slovacia, Islanda, Letonia, Franţa şi Slovenia.

    În clasament, România se situează după Cehia (14), Polonia (21), Spania (25) şi Ungaria (27), dar înaintea Greciei (32), Italiei (34), SUA (35), Bulgariei (39) sau Regatului Unit (40).

    Pe ultimele locuri se află Mauritius, India şi Pakistan.

    Clasamentul este realizat în baza a 57 de indicatori care ţin de mediu, societate, stabilitate economică, transport sau condiţii de locuit.

    Autorii spun că Peninsula Scandinavă este exemplară în angajamentul şi conştientizarea durabilităţii, şi 65% din afacerile de turism din zonă au implementat deja o strategie de sustenabilitate. Uniunea Europeană conduce o agendă durabilă de sustenabilitate prin intermediul Acordului verde european. Regiunea îşi propune să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 şi să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris până în 2030.

    66,4% din consumatorii din întreaga lume doresc să aibă un impact pozitiv asupra mediului prin acţiunile lor zilnice în 2021, mai arată Euromonitor.