BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Erdogan acaparează puterea în Turcia şi se autoproclamă la conducerea fondului suveran turc, după ce concediază tot managementul superior

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a autoproclamat preşedinte al fondului suveran turc şi a concediat întreg managementul superior care l-a condus timp de doi ani, invocând inactivitatea conducerii, potrivit Bloomberg.

    Zafer Sonmez, care conducea diviziile Turcia şi Africa ale structurii de investiţii deţinute de guvernul malezian – Khazanah Nasional Bhd – a fost numit manager general al fondului suveran turc.

    Ministrul finanţelor şi trezoreriei, Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, va fi de asemenea în noul board, potrivit unui decret prezidenţial.

    Schimbarea vine la doi ani după ce fondul a fost înfiinţat în încercarea de a capitaliza activele statului. În ultimii doi ani, totuşi, scopul şi strategia fondului nu au fost clar definite, iar haosul din instituţie a dus iniţial la concedierea executivului care conducea structura.  

    Decizia lui Erdogan îi oferă influenţă asupra încă unei instituţii financiare cheie în stat. Erdogan a promis în cadrul unui interviu din luna mai să exercite o putere şi mai mare asupra politicilor economice, după ce a fost investit cu puteri executive extinse în urma alegerilor din luna iulie.

    Preşedintele turc a livrat imediat pe această promisiune şi a concediat toată garda veche a politicilor economice din ţară, care au ghidat mecanismele financiare încă din 2002, şi s-a autoinvestit cu dreptul de a face numiri la şefia băncii centrale şi la şefia altor organizaţii din stat.

    Fondul suveran turc are active în Turkish Airlines, Turk Telekom, creditorii TC Ziraat Bankasi şi Turkiye Halk Bankasi, în companiile petroliere de stat, în serviciul poştal naţional, bursă, loteria naţională şi compania feroviară naţională.

     

  • Turcia a înregistrat în august cea mai mare inflaţie din ultimii aproape 15 ani – 17,9%

    Este totodată şi cea mai mare inflaţie lunară înregistrată de Turcia din decembrie 2003 încoace, atunci când inflaţia a fost de 18,36%.

    De altfel, luna trecută, creşterea inflaţiei a coincis şi foarte probabil că a şi fost cauzată de accelerarea procesului de devalorizare a lirei turceşti, care a culminat pe 13 august. Raportat la dolarul american, lira turcească a pierdut 40% din valoare pe parcursul acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcia a înregistrat în august cea mai mare inflaţie din ultimii aproape 15 ani – 17,9%

    Este totodată şi cea mai mare inflaţie lunară înregistrată de Turcia din decembrie 2003 încoace, atunci când inflaţia a fost de 18,36%.

    De altfel, luna trecută, creşterea inflaţiei a coincis şi foarte probabil că a şi fost cauzată de accelerarea procesului de devalorizare a lirei turceşti, care a culminat pe 13 august. Raportat la dolarul american, lira turcească a pierdut 40% din valoare pe parcursul acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea nominală a salariilor din România cu 12,7% a condus la creşterea inflaţiei la 5,4%

    Potrivit acestora, în majoritatea ţărilor europene creşterea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la acelaşi nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. Excepţie de la acest trend se observă în România şi Turcia, unde inflaţia devansează în prezent estimările.

    În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Această pondere a fost influenţată de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7%. Cea mai ridicată rată anulă a inflaţiei, de 12,1 %, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit şi o depreciere accentuată a monedei. Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 %, respectiv 2,6 %.

    De la începutul anului şi până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2 % faţă de USD şi
    -0,2% faţă de EUR.

    În ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă.

    La nivel global, este estimată o creştere economică de +3,3% în 2018, faţă de +3,2% în 2017. Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creşterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce priveşte China, se aşteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona Euro ar putea decelera în 2018 şi 2019, atingând praguri de +2.1%, respectiv 1.9%, după ce în 2017 au înregistrat printre cele mai mari creşteri economice, de 2.6%.

  • Cât de bolnavă este economia Turciei? Inflaţia riscă să depăşească 20%, datoria se propagă peste tot în economie, iar în 2019 poate veni recesiunea. Cum arată cifrele faţă de România

    Deşi din toate părţile vin avertismente – agenţiile de rating au trimis calificativele ţării în „junk”, categorie nerecomandată pentru investiţii, analiştii spun că activele turceşti au devenit netranzacţionabile sau că băncile nu vor mai rezista mult şocului valutar, iar costurile de finanţare ale guvernului cresc -, locotenenţii pe care-i are la  guvernare preşedintele Erdogan spun că ei nu văd niciun risc: economia stă pe fundaţii solide.
     
    Cât poate rezista în picioare o economie sau o naţiune cu o inflaţie de peste 15%? S&P, o agenţie de rating americană, apreciază că inflaţia va sări la 20% anul viitor, când economia se va contracta accentuat. Steve Hanke, un economist care a ajutat la reformarea sistemelor monetare din, printre altele, Bulgaria, Bosnia, Muntenegru, Estonia şi Rusia, oferă cifre şi mai dramatice pentru inflaţie. „În prezent, măsor inflaţia cu date de mare frecvenţă, iar pentru Turcia mi-a ieşit o inflaţie anuală de 101%. Niciodată n-a mai fost aşa de mare”, a explicat Hanke pentru CNBC.
     
    Lira turcească s-a devalorizat cu aproximativ 40% faţă de dolar de la începutul anului, împinsă în jos de presiunile create de sancţiuni comerciale aplicate reciproc de SUA şi Turcia, de tensiunile diplomatice dintre cele două state aliate în NATO, şi de retragerea investitorilor de pe o piaţă unde Erdogan încearcă să preia controlul politicii monetare, iar banca centrală nu-şi apără independenţa. Erdogan nu permite creşterea dobânzilor, de care investitorii ar avea nevoie pentru atenuarea efectelor inflaţiei, pentru că dobânzile mai mari ar pune în pericol creşterea economică bazată pe datorie promovată de guvern.
     
    „Prăbuşirea lirei care a început în mai, pare că va împinge sigur economia spre o criză bancară”, apreciază Jason Tuvey, analist la Capital Economics.
     
    S&Pa retrogradat calificativul datoriilor turceşti în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiţii, înainte de intensificarea crizei lirei de către sancţiunile americane, stârnind îngrijorări privind rezistenţa sistemului bancar al Turciei.
     

  • Turcia va prioritiza reformele sugerate de către Uniunea Europeană

    Turcia a decis că va accelera procesul reformelor politice şi judiciare, precum şi cele privind libertăţile şi drepturile fundamentale.

    Aderarea la Uniunea Europeană a devenit o prioritate pentru Turcia după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a preluat noul mandat în luna iulie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză la Marea Neagră. Gestul NEBUNESC al lui Erdogan, reaprinde un conflict MAJOR în interiorul NATO

    „În mod evident, suntem îngrijoraţi de faptul că Turcia vrea să aducă un sistem anti-aerian rusesc într-o ţară NATO- nu putem integra aşa ceva în NATO. Da, acest lucru ne îngrijorează şi nu recomandăm continuarea procesului”, a declarat Mattis.

    Statele Unite au ameninţat Turcia cu impunerea de sancţiuni dacă va continua procesul de achiziţionare.

    De asemenea, Administraţia de la Washington a anunţat că achiziţionarea unei aeronave de luptă Lockheed Martin nu va fi posibilă dacă autorităţile de la Ankara achiziţionează sistemul din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a petrecut concediul Alin Burcea, CEO, Paralela 45: “Niciodată cu avionul”

    Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea.

    Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.

  • Motivele pentru care construcţiile de centre comerciale europene scad cu 23%

    Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).

    Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.

    “Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.

    În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.

    În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.

    În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.

    Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.

    În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.

  • Turcia atacă noile taxe vamale americane la Organizaţia Mondială a Comerţului

    Potrivit unui comunicat transmis luni de Turcia către OMC, măsurile aplicate de Statele Unite la data de 10 august sunt incompatibile cu prevederile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT). În plus, însăşi justificarea noilor taxe prin intermediul prevederilor Secţiunii 232 a Actului de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) ar fi incompatibilă cu GATT.

    Litigiul se referă la taxele vamale impuse Turciei de către SUA pe 10 august şi intrate în vigoare pe 13 august. Acestea au vizat produsele turceşti din oţel şi au fost crescute de la 25% la 50%. Ulterior, preşedintele Donald Trump a ameninţat şi cu creşterea taxelor vamale şi pe produsele turceşti din aluminiu, de la 10% la 20%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro