BusinessMagazin

Tag: sua

  • Porturile Americii se golesc, transportatorii intră în panicã: Cum războiul tarifelor cu China ameninţă să îngenuncheze economia SUA

    Războiul comercial dintre Donald Trump şi China începe să afecteze grav economia Statelor Unite, întrucât operatorii de porturi şi transportatori aerieni de marfă raportează scăderi semnificative ale volumului de mărfuri din China, notează The Irish Times. Grupurile de logistică au anunţat că rezervările de containere către SUA au scăzut considerabil de la introducerea tarifelor de 145% asupra importurilor chineze.

    Portul Los Angeles, principalul punct de intrare al mărfurilor chineze, estimează că sosirile programate pentru săptămâna care începe pe 4 mai vor fi cu o treime mai mici comparativ cu anul trecut. De asemenea, transportatorii aerieni de marfă raportează reduceri semnificative ale rezervărilor, potrivit datelor Vizion, unde rezervările pentru containerele de dimensiuni standard din China către SUA erau cu 45% mai mici la jumătatea lunii aprilie.

    John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ, a explicat că tulburările din fluxurile comerciale sunt cauzate de comercianţi care îşi amână deciziile, aşteptând să vadă dacă Washingtonul şi Beijingul ajung la un acord. Un sondaj realizat de ICC în peste 60 de ţări a indicat că impactul asupra comerţului va fi probabil permanent, indiferent de rezultatul negocierilor.

    Costurile de acces pe piaţa americană sunt cele mai ridicate de la criza anilor 1930, afirmă Denton, precizând că taxa minimă de acces, indiferent de context, va fi de aproximativ 10%. Aceste realităţi afectează grav dinamica schimburilor comerciale globale şi creează un climat generalizat de incertitudine.

    Atât SUA, cât şi China au început să resimtă presiunea: ambele ţări au anunţat recent excepţii de la taxe pentru anumite produse importante. Deşi Trump a prezis o reducere a tarifelor de 145%, China a declarat că nu poartă în prezent negocieri cu SUA, sporind tensiunile comerciale.

    Primele containere vizate de noile tarife vor ajunge în SUA în săptămâna următoare. Operatorii logistici confirmă că lanţurile de aprovizionare au fost perturbate, companiile amânând transporturile sau depozitând mărfurile în zone vamale pentru a evita plata taxelor până la momentul retragerii.

    Importatorii americani folosesc rezervele existente şi preferă să redirecţioneze transporturile către ţări apropiate, cum ar fi Canada, pentru a reduce impactul tarifelor. Nathan Strang, director în cadrul Flexport, avertizează că, dacă se va încheia un acord, tarifele de transport ar putea exploda din cauza cererii acumulate.

    Hapag-Lloyd, una dintre cele mai mari companii maritime, a raportat anularea a 30% dintre rezervările sale din China. TS Lines, companie taiwaneză de transport, a suspendat recent una dintre rutele sale către coasta de vest a SUA, invocând lipsa cererii.

    Scăderea volumului de comenzi s-a reflectat în numărul debarcărilor în Portul Los Angeles, iar analiza Sea-Intelligence indică o creştere a numărului de „navigaţii în alb”, unde navele programate nu mai sunt trimise la destinaţie. 

    În mai, doar Portul Los Angeles se aşteaptă la 20 de curse anulate, însumând peste 250.000 de containere – de patru ori mai mult faţă de luna aprilie. Creşterea livrărilor din alte regiuni, precum Vietnam şi Cambodgia, explică o parte din compensarea pe termen scurt, însă impactul global rămâne sever.

  • Beijingul nu cedează în faţa lui Trump. China spune că se poate descurca şi fără produse agricole sau produse energetice din SUA

    Oficialii chinezi au anunţat că Beijingul se poate descurca şi fără importurile de produse agricole sau produse energetice din SUA, în contextul în care China ţinteşte o creştere economică de 5% în 2025, potrivit FT.

    Zhao Chenxin, vicepreşedintele comisiei de dezvoltare şi reformă din China, a declarat că producţia internă de produse agricole şi produse energetice, împreună cu importuri din surse non-SUA, vor acoperi necesarul.

    „Chiar dacă nu cumpărăm cereale furajere şi rapiţă din SUA, nu va avea un impact prea mare asupra rezervelor de cereale”, a declarat Zhao.

    Comentariile oficialului chinez au venit luni într-o conferinţă de presă în care autorităţile au încercat să liniştească opinia publică cu privire la starea economiei şi au promis că vor face eforturi pentru a diminua efectele războiului comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump.

    Oficialul a subliniat că importurile de produse agricole din SUA înseamnă „în principal cereale furajere, care sunt uşor de înlocuit”. Totodată, el a spus că oprirea importurilor de petrol, gaze naturale şi cărbune din SUA ar avea doar un impact limitat asupra pieţei din China.

    În cazul în care China nu mai importă produse agricole din SUA, fermierii americani vor fi loviţi puternic, în contextul în care americanii au avut exporturi de bunuri agricole în valoare de 33 de miliarde de dolari către China în 2023. În acelaşi timp, SUA a exportat petrol, gaze naturale şi cărbune în valoare de 15 miliarde de dolari către China.

    Brazilia şi Argentina sunt printre ţările care ar putea exporta mai mult către China pentru a-i înlocui pe americani. SUA reprezenta 13,5% din importurile de produse agroalimentare ale Chinei în 2023, în scădere de la 20,7% în 2016. În aceeaşi perioadă, Brazilia a crescut de la 17,2% la 25,2%.

    În ciuda dorinţei administraţiei Trump de a negocia cu Beijingul, China nu pare deschisă la dsicuţii şi a acuzat de mai multe ori Washingtonul că minte atunci când spune că există negocieri.

    Săptămâna trecută, China a semnalat că SUA ar trebui să anuleze noile tarife pentru a putea porni cu adevărat negocierile.

  • Avertismentul lui Warren Buffett este greu de ignorat. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta

    Ultimii doi ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din SUA. De la sfârşitul anului 2022 până la finalul anului 2024, indicele de referinţă S&P 500 (^GSPC) a crescut cu 53%.

    Entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi reducerea dobânzilor cu un punct procentual au impulsionat indicii bursieri majori spre noi maxime istorice. Conform cercetărilor efectuate de JPMorgan Chase, investiţiile în S&P 500 în zilele când acesta atinge noi maxime tind să genereze randamente uşor peste medie în următoarele 12 luni, scrie platforma The Motley Fool.

    Totuşi, ascensiunea spectaculoasă a S&P 500 a lăsat multe acţiuni la evaluări extrem de ridicate. Cel mai faimos investitor în valoare din America, Warren Buffett, nu a declarat explicit că se aşteaptă la o corecţie a pieţei, dar acţiunile sale sugerează această posibilitate. Compania pe care o gestionează, Berkshire Hathaway (BRK.A, BRK.B), a vândut un volum semnificativ de acţiuni, fapt ce ar putea determina investitorii să reevalueze deciziile de a investi în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) care urmăresc indicele S&P 500.

    În primele nouă luni ale anului 2024, valoarea totală a acţiunilor deţinute de Berkshire Hathaway a scăzut cu 23%, ajungând la 271,7 miliarde USD. Buffett a vândut peste 605 milioane de acţiuni Apple, reducând astfel participaţia sa la gigantul tehnologic cu mai mult de două treimi. De asemenea, a renunţat la participaţii semnificative în companii precum Snowflake, Paramount Global şi HP. Aceste vânzări indică faptul că Buffett nu găseşte în prezent acţiuni la preţuri atractive, pe măsură ce actuala tendinţă ascendentă a pieţei intră în al treilea an. La preţurile recente, acţiunile din indicele S&P 500 se tranzacţionează în medie la 24,7 ori câştigurile realizate, un nivel istoric ridicat.

    Indicatorul Buffett: Semnal de avertizare

    Un alt semnal de alarmă este aşa-numitul Indicator Buffett, un raport între capitalizarea totală a pieţei de acţiuni din SUA şi produsul intern brut (PIB) al ţării. Decenii în urmă, Buffett descria acest raport drept „probabil cea mai bună măsură a evaluărilor la un moment dat.” În prezent, indicatorul se află într-o zonă de pericol, ceea ce sugerează că piaţa este supraevaluată. Într-o perioadă în care investitorii se lasă dominaţi de entuziasmul pieţei, citatul faimos al lui Buffett rămâne relevant: „Fii temător când ceilalţi sunt lacomi şi lacom când ceilalţi sunt temători.” Vânzările recente de acţiuni de către Berkshire Hathaway ar putea fi interpretate ca un semnal că Buffett anticipează o corecţie a pieţei în viitorul apropiat.

     

     

  • 19 familii americane şi-au crescut averea cu 1.000 de miliarde de dolari anul trecut. Acum deţin 1,8% din avuţia totală a SUA, mai mult decât întreaga economie a Elveţiei

    Potrivit unor date recente, în anul 2024, cele mai bogate 19 familii din Statele Unite au acumulat împreună o avere de o mie de miliarde de dolari, mai mult decât întreaga economie a Elveţiei, scrie The Wall Street Journal.

    Analiza economistului Gabriel Zucman, de la Universitatea din California, Berkeley, arată că a fost nevoie de 40 de ani pentru ca ponderea celor mai bogaţi 0,00001% dintre americani în averea totală a gospodăriilor să crească de la 0,1% în 1982 (când grupul includea doar 11 familii) la 1,2% în 2023. 

    Însă doar într-un singur an, 2024, acea cotă a crescut la 1,8%, adică aproximativ 2.600 de miliarde de dolari. Este cea mai mare creştere anuală înregistrată vreodată. 

    În total, la finalul anului 2024, averea gospodăriilor din SUA se ridica la aproximativ 148.000 de miliarde de dolari. Estimarea exclude bunuri de uz casnic scumpe (precum electrocasnicele) şi pensiile, pentru a oferi o imagine mai clară asupra averii efective. 

    Toate categoriile sociale au înregistrat o creştere a averii din anii ’90 încoace, odată cu dezvoltarea economiei americane. Totuşi, cei mai bogaţi americani au acumulat avere într-un ritm mult mai rapid decât restul populaţiei. 

    „Vedem o creştere lentă, iar recent o accelerare spectaculoasă a proporţiei de avere deţinută de adevăraţii super-bogaţi”, spune Zucman.

    Studiul său acoperă perioada 1913–2024 şi a fost folosit ca bază în propunerile de taxare a averilor avansate de senatori precum Bernie Sanders şi Elizabeth Warren în jurul anului 2020. 

    Managerii de averi spun că piaţa bursieră extrem de performantă din 2024 a avut un rol major în acumularea de avere în rândul elitelor, pe fondul unor câştiguri deja mari în anul anterior. Cei doi ani au reprezentat cea mai bună perioadă consecutivă pentru indicele S&P 500 din ultimii 25 de ani. 

    Totuşi, averea celor foarte bogaţi este volatilă, cum s-a văzut când pieţele au scăzut după ce fostul preşedinte Donald Trump a lansat un război comercial la nivel global. Cum o mare parte din averea acestor persoane este investită pe bursă, valoarea netă le poate fluctua zilnic cu miliarde. 

    Din grupul celor mai bogaţi 0,00001% fac parte persoane a căror avere depăşeşte 45 de miliarde de dolari, nume precum Elon Musk, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, Bill Gates, Warren Buffett şi investitorul Stephen Schwarzman. În literatura de specialitate, aceştia sunt denumiţi „supermiliardari”. 

    Creşterea averilor în segmentul de vârf a dus la apariţia unui număr tot mai mare de miliardari, mai ales în Statele Unite. 

  • FMI avertizează că riscul de recesiune în SUA este în creştere şi îşi reduce previziunile de creştere pentru cele mai mari economii din lume

    SUA se confruntă cu un risc de recesiune în creştere pe măsură ce războiul comercial declanşat de Donald Trump duce la încetinirea creşterii economice la nivel global, conform unui avertisment lansat de Fondul Monetar Internaţional (FMI), citat de FT.

    În cel mai recent raport World Economic Outlook, FMI a redus estimările de creştere economică pentru SUA, pentru ţările G7 şi pentru economii mari precum China, India, Brazilia sau Africa de Sud.

    Ţările lumii trebuie „să rezolve urgent” tensiunile comerciale pentru a evita deteriorarea perspectivelor de creştere, notează FMI. „Dacă se vor menţine, aceste creşteri abrupte de tarife şi această incertitudine vor încetini puternic creşterea economică globală”.

    FMI mai notează că SUA şi celelalte economii majore ar putea evita recesiunea în acest an, după ce începutul lui 2025 a fost unul bun. Însă probabilitatea ca SUA să intre în recesiune a crescut la 40%, comparativ cu 25% în raportul anterior al FMI.

    „Continuarea escaladării tarifelor şi a tensiunilor comerciale reprezintă un risc major”, spune Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI.

    Mai mult, tarifele lui Trump vor duce la creşterea inflaţiei în SUA, conform FMI, întrucât se estimează că preţurile de consum vor creşte cu 3% în acest an, cu un procent mai mult decât în estimarea anterioară.

  • Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în SUA în următorii cinci ani pentru a evita tarifele lui Trump

    Gigantul farmaceutic Roche din Elveţia vrea să investească 50 de miliarde de dolari în producţie şi R&D în Statele Unite, alăturându-se companiilor farmaceutice care anunţă investiţii în producţie în SUA pentru a evita tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit FT.

    Investiţia de 50 de miliarde de dolari va fi implementată în următorii cinci ani şi va genera 1.000 de locuri de muncă în mod direct şi un total de 12.000 de locuri de muncă direct şi indirect.

    Conducerea companiei a subliniat că Roche deja are o bază importantă de R&D şi producţie în SUA. În 2009, gigantul elveţian a cumpărat firma americană de biotech Genentech, într-o tranzacţie de 47 de miliarde de dolari.

    „Suntem mândri de moştenirea de 110 ani pe piaţa din SUA, care a dus la crearea de locuri de muncă, la inovaţie şi la crearea de proprietate intelectuală în SUA”, a declarat Thomas Schinecker, CEO-ul Roche.

    Anunţul Roche vine după ce şi alte companii farmaceutice au anunţat investiţii masive. Gigantul elveţian Novartis a anunţat în aprilie un plan de investiţii de 23 de miliarde de dolari în SUA, în timp ce compania americană Johnson & Johnson a anunţat un plan de investiţii de 55 de miliarde de dolari în luna martie, iar compania americană Eli Lilly a anunţat investiţii de 27 de miliarde de dolari în februarie.

  • Războiul comercial continuă: China a oprit complet importurile de gaz natural lichefiat din SUA. Specialist în gaze naturale: Vor exista consecinţe pe termen lung. Nu cred că importatorii chinezi de LNG vor mai semna vreodată noi contracte pentru gaz lichefiat american

    Importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA s-au oprit complet de mai bine de 10 săptămâni, potrivit datelor din transporturi maritime care arată cum războiul comercial dintre China şi SUA s-a extins şi asupra cooperării energeticem, scrie FT. 

    De la sosirea unui tanc de LNG de 69.000 de tone din Corpus Christi, Texas, în provincia chineză Fujian, pe 6 februarie, nu au mai avut loc alte livrări între cele două ţări.

    Un al doilea transport a fost redirecţionat către Bangladesh după ce nu a reuşit să ajungă în China înainte ca aceasta să impună, pe 10 februarie, un tarif vamal de 15% asupra gazului lichefiat american. Între timp, tariful a fost majorat la 49%, ceea ce face ca gazul din SUA să devină neprofitabil pentru cumpărătorii chinezi, cel puţin în viitorul apropiat.

    Această îngheţare a importurilor de LNG din SUA repetă o blocadă similară, care a durat mai bine de un an în timpul primului mandat al lui Donald Trump.

    Dar efectele confruntării pot avea implicaţii profunde, consolidând relaţiile energetice ale Chinei cu Rusia şi ridicând semne de întrebare în legătură cu extinderea masivă a terminalelor LNG, de mai multe miliarde de dolari, aflate în construcţie în SUA şi Mexic.

    „Vor exista consecinţe pe termen lung,” a spus Anne-Sophie Corbeau, specialist în gaze naturale la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universităţii Columbia. „Nu cred că importatorii chinezi de LNG vor mai semna vreodată noi contracte pentru gaz lichefiat american.”

  • Americanii hrănesc, fără voia lor, armata rusă: Kremlinul pune mâna pe o companie americană şi o transformă în furnizor de provizii militare. Tensiunile SUA-Rusia ating un nou punct critic

    Un document consultat de Reuters arată că există planuri ca o companie deţinută anterior de americani, confiscată de Kremlin şi trecută sub controlul statului rus, să fie utilizată pentru a furniza alimente armatei ruse — o mişcare care ar putea pune în pericol relaţiile în curs de îmbunătăţire dintre Moscova şi Washington.

    În contextul în care Statele Unite şi Kremlinul poartă negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, compania producătoare de conserve Glavprodukt, confiscată în luna octombrie, a ajuns în centrul atenţiei presei internaţionale. Este singura firmă deţinută de americani care a fost preluată de statul rus.

    Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că modul în care această companie este tratată va constitui un subiect important în cadrul discuţiilor privind normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări.

    Potrivit unei scrisori adresate procurorului general al Rusiei de către noua conducere a Glavprodukt — document analizat de Reuters — confiscarea companiei a fost justificată prin necesitatea menţinerii unei producţii stabile, inclusiv pentru aprovizionarea Gărzii Naţionale şi a Ministerului rus al Apărării.

    Glavprodukt se află în prezent sub controlul Rosimushchestvo, agenţia federală rusă responsabilă cu administrarea proprietăţilor statului, după ce a fost preluată de la Leonid Smirnov, un om de afaceri cu sediul în Los Angeles.

    Ministerul rus al Industriei şi Comerţului, precum şi Rosimushchestvo, nu au răspuns solicitărilor Reuters privind planurile pentru Glavprodukt şi componenţa noii conduceri.

    Procurorii ruşi l-au acuzat pe Smirnov şi companiile sale că ar fi transferat ilegal aproximativ 1,38 miliarde de ruble (circa 17 milioane de dolari) din Rusia, în perioada 2022–2024, potrivit publicaţiei RBC, într-un articol publicat în luna martie.

    La data de 12 martie, Curtea de Arbitraj din Moscova a ordonat confiscarea activelor Glavprodukt, în urma unei solicitări din partea biroului procurorului general. O audiere este programată pentru 18 aprilie. Smirnov neagă acuzaţiile şi susţine că este victima unui „raid corporatist în stil rusesc” menit să-i confişte compania.

    Procurorul general al Rusiei nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

    Până acum, o serie de companii europene au fost expropriate de autorităţile ruse prin decrete prezidenţiale, printre care producătorul danez de bere Carlsberg şi compania finlandeză de utilităţi Fortum. Kremlinul a avertizat că şi alte active ar putea fi confiscate în viitor.

    Deşi iniţial se aştepta ca invazia Ucrainei să fie o acţiune rapidă, conflictul durează de peste trei ani. Rusia şi-a intensificat cheltuielile pentru apărare şi a consolidat controlul asupra activelor strategice, inclusiv în sectorul aprovizionării militare, unde în 2022 au fost depuse eforturi pentru a asigura stocuri suficiente de alimente.

  • China îşi schimbă negociatorul de top pentru probleme economice, în plin război comercial cu SUA. „Din perspectiva conducerii Chinei, aceştia au considerat că este nevoie de altcineva pentru a detensiona situaţia”

    China l-a numit miercuri pe Li Chenggang în funcţia de viceministru al comerţului şi reprezentant de top pentru negocierile comerciale internaţionale, înlocuindu-l pe Wang Shouwen, scrie CNBC.

    Numirea îl face pe Li, în vârstă de 58 de ani, un membru cheie al echipei de negociere a Chinei, într-un moment în care Beijingul se află într-un război comercial cu SUA.

    „Din perspectiva conducerii Chinei, aceştia au considerat că este nevoie de altcineva pentru a detensiona situaţia”, a declarat Alfredo Montufar-Helu, directorul Centrului pentru China din cadrul The Conference Board.

    Deşi i-a recunoscut lui Wang experienţa în negocierile cu SUA în primul mandat prezidenţial al lui Trump, Montufar-Helu a spus că Li are „istoricul profesional potrivit pentru a prelua acest nou rol, având în vedere vasta sa experienţă în probleme comerciale în cadrul Ministerului Comerţului.”

    Li lucrează în cadrul Ministerului Comerţului din China din 2010 şi a fost reprezentantul Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi în mai multe alte organizaţii internaţionale.

  • Şefa Organizaţiei Mondiale a Comerţului spune că PIB-ul global vă scădea cu 7% în urma decuplării economice dintre SUA şi China. „Ne dorim să evităm scenariul fragmentării geopolitice”

    Războiul comercial dintre SUA şi China riscă să tragă întreaga lume într-o recesiune, a avertizat şefa Organizaţiei Mondiale a Comerţului, estimând scăderea producţiei globale cu 7% în cazul în care cele două mari puteri economice se decuplează complet, scrie FT.

    Ngozi Okonjo-Iweala a declarat pentru Financial Times că tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump şi tarifele reciproce impuse Chinei riscă să împartă lumea în două blocuri comerciale, forţând ţările „să aleagă de partea cui să fie”.

    „Suntem foarte îngrijoraţi că vedem potenţiala decuplare comericială dintre SUA şi China. Ne dorim să evităm scenariul fragmentării geopolitice. Acest lucru va reduce PIB-ul global real cu 7% pe termen lung”, a arătat aceasta.

    Okonjo-Iweala a spus că SUA au întrerupt, în esenţă, toate importurile din China prin tarifele „reciproce”, care sunt stabilite la 145% peste taxele deja existente, chiar dacă temporar au fost exceptate produse componente electronice.