BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Studiu: Programele de testare în masă au redus numărul de cazuri de COVID-19 cu circa 40%

    Un studiu realizat de o echipă de cercetători luxemburghezi arată că programele de testare în masă au redus numărul de infecţii cu coronavirus cu 39,1%. Testarea obligatorie a populaţiei ar fi generat o creştere de doar 2%, potrivit RTL.

    În plus, raportul spune că unităţile de terapie intensivă din Luxemburg ar fi fost cu 45,9% mai pline dacă nu ar fi existat programul de testare în masă.

    Oamenii de ştiinţă au analizat 850 de oameni care au fost confirmaţi pozitiv între 27 mai şi 15 septembrie. Doar 567 de oameni au declarat că au prezentat simptome, ceea ce înseamnă că numărul de cazuri asimptomatice ajunge la aproape o treime din total.

    Bazându-ne pe procesele de monitorizare a contactelor, datele arată că o persoană simptomatică a infectat în medie 0,7 oameni, în timp ce o persoană asimptomatică a infectat 0,6 oameni.

    Astfel, cazurile asimptomatice implică „un risc semnificativ de transmitere”, au concluzionat autorii studiului, iar programul de testare în masă a redus din plin numărul de infecţii la nivel local.

    11,4% din cazuri au fost provocate în sectorul serviciilor, 8,6% în ospitalitate şi 6,6% în construcţii.

    Până acum au fost administrate la nivel mondial 25.839.924 de vaccinuri anti-COVID-19, potrivit datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o ,,Fata Morgana’’ – studiu

    Dincolo de planurile guvernamentale, realitatea economică arată că avem prea puţine firme pregătite financiar şi logistic pentru a absorbi zecile de miliarde de euro puse la dispoziţie prin Planul european de redresare şi rezilienţă şi noul buget al UE, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele investiţionale din 2021.

    Slab capitalizate şi fără o disciplină financiară coerentă, cu focus pe profitul pe termen scurt şi cu capitaluri proprii negative, multe dintre firme, mai ales din zona IMM-urilor, au fost lovite puternic de criză, în condiţiile în care şocul s-a resimţit atât pe segmentul cererii cât şi a ofertei.

    Aceste vulnerabilităţi, printre care se află şi volumul redus de intermediere financiară (cel mai scăzut din UE), vor continua şi în acest an să influenţeze dinamica economiei. ,,Economia este precum un organism viu, secătuit de sânge (bani). Fără perfuzia financiară asigurată de fondurile europene, este puţin probabil ca recuperarea economică să fie una susţinută, mai ales că statul va fi nevoit să impună măsuri de restructurare, pentru a-şi echilibra bugetul’’, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

    Problema se pune dacă firmele româneşti vor avea capacitatea logistică de a atrage fondurile europene, mai ales că, în prezent, doar 2 din 10 companii sunt bancabile, adică îndeplinesc criteriile pentru a obţine finanţări (capitalizare, disciplină financiară, planuri de afaceri etc)

    ,,În România avem doar în jur de 10.000 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, astfel că potenţialul de absorbţie la un nivel optim a finanţării europene ridică semne de întrebare. Astfel că, în 2021, firmele care vor să acceseze fonduri vor trebui să îşi restructureze afacerile, să îşi adapteze business-urile la standardele UE, să îşi asigure liniile financiare necesare pentru cofinanţarea programelor cu bani europeni. Trebuie luate măsuri încă de pe acum. Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o Fata Morgana’’, spune reprezentantul Sierra Quadrant.

    Planul european de redresare şi rezilienţă, de 750 miliarde euro, care se adaugă celor 1050 miliarde din bugetul UE, va dubla fondurile pentru România, în perioada 2021-2024. Banii din programul de rezilienţă ar trebui absorbiţi în următorii trei ani, alături de fondurile din cadrul financiar multianual (bugetul UE).

    După ani de zile în care a înregistrat cel mai scăzut nivel de absorbţie dintre ţările UE, România a ajuns, în finalul lui 2020, la o rată de absorbţie de 38,9% (8,8 miliarde de euro din bugetul de 22,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune).
    Autorităţile au în derulare 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro.

    Pandemia a influenţat în mod semnificativ economia românească, cu bune şi cu rele. Pe de o parte, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aprox. 70 miliarde euro în 2020, iar pe de altă parte a impulsionat restructurarea şi modernizarea economiei. Digitalizarea a fost împlementată de tot mai multe companii, plăţile online au luat un avans semnificativ, iar din economie au dispărut o parte din companiile ineficiente.

    Aceste tendinţe se vor accentua în acest an, în care restructurarea afacerilor va fi cuvântul de ordine. ,,Pe fondul anticipatelor măsuri de eficientizare a colectării taxelor şi impozitelor, firmele vor trebui să îşi întârească disciplina financiară şi să îşi monitorizeze mai atent partenerii de afaceri, pentru că riscul de neplată, cel de insolvenţă vor creşte exponenţial pe măsură ce măsurile de susţinere vor fi retrase (amânarea taxelor, impozitelor, ratelor bancare, leasing-urilor etc.)’’, arată analiza companiei de restructurare a afacerilor.

    În prezent, firmele subcapitalizate deţin 33% din totalul datoriilor din economia românească şi reprezintă 12% din totalul expunerilor din sectorul bancar. ,,Dificultăţile de plată se pot transpune foarte uşor pe lanţurile economice, mai ales în condiţiile în care creditul comercial reprezintă aproximativ 20% din pasiv (300 mld.lei)’’, arată analiza.

    ,,Măsurile guvernamentale precum posibilitatea de suspendarea a plăţii ratelor aferente creditelor bancare până la finalul anului, amânarea sau scutirea la plată a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi finanţările garantate prin programele IMM Invest şi IMM Leasing au fost de ajutor, însă în acest an trebuie focusate în zona firmelor viabile, pentru a asigura efecte benefice pe lanţurile economice, pentru a întâri disciplina financiară a companiilor, pentru a asigura o lichiditate adecvată în sistemul economic’’, afirmă Ovidiu Neacşu.

    Potrivit datelor statistice, cel mai afectat sector de pandemie, în 2020, a fost cel al transporturilor aeriene, cu o scădere de 84 la sută, urmat de cel al serviciilor prestate populaţiei, unde indicele de activitate a scăzut cu 67% în T2/2020 comparativ cu T2/2019.

    Printre sectoarele cele mai afectate s-a aflat şi industria auto, cu o scădere de 48%, extrem de importantă în condiţiile în care acest domeniu are o pondere de 19% din valoarea adăugată a sectorului industrial.

    În sectorul serviciilor prestate populaţiei, datele BNR arată că facilitatea de suspendare a ratelor prin OUG nr. 37/2020 a determinat ca 40% din creditele acordate acestui sector să fie suspendate la plată la finalul lunii septembrie, cel mai ridicat procent dintre sectoarele de activitate.

    Pe fondul restricţiilor, companiile din zona hotelurilor şi restaurantelor au ajuns la un grad de îndatorare de 115% respectiv 217%, şi o capacitate de a acoperire a cheltuielilor operaţionale de 225 zile respectiv 96 de zile.

    Vânzările de carburanţi au scăzut cu 27 la sută în T2/2020 comparativ cu T2/2019. În industria farmaceutică, activitatea a scăzut cu 10%, la fel ca în industria alimentară.

    Datele oficiale arată că, pe ansamblu, comerţul a înregistrat, la nivelul lunii septembrie, o rata de neperformanţă de 4,7%, sub valoarea ansamblului de companii nefinanciare (6,7%). Având o lichiditate confortabilă (130%), numai 7% dintre expuneri s-a activat suspendarea ratelor.

    În industria prelucrătoare, pe fondul suspendării activităţii, rata de neperformanţă a ajuns la 10% în septembrie, iar suspendarea la plată a ratelor a afectat 13% din expuneri.

    Pe de altă parte, pandemia a adus performanţe pozitive, printre altele, în comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi tutunului (+12 la sută în T2/2020, comparativ cu T2/2019), activităţile de poştă şi curierat (23%) şi construcţii (11% creştere T2/2020 vs T2/2019).

    Potrivit unui barometru dat publicităţii recent de Sierra Quadrant, 58% dintre reprezentanţii companiilor, chestionate de firma de restructurare a afacerilor, au afirmat că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

    22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidităţi şi numai 12% au la dispoziţie finanţare pentru un termen mai mare de 4 luni.

    Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că au ajuns în această situaţie ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) şi accesului limitat la finanţarea bancară (8%).

    Ce măsuri au luat firmele în timpul pandemiei pentru a-şi echilibra bugetele şi a evita insolvenţa şi falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcţionare. Dincolo de amânarea plăţii taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulţi (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spaţii de lucru, transport, reducerea facturilor la utilităţi, funcţionarea birourilor etc.), 27% şi-au schimbat politica de preţ, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal.

    ,,În 2021, companiile trebuie să îşi contureze planuri de afaceri fezabile, care să ia în calcul evoluţia pandemiei dar şi potenţialul revenirii economice. Cu cât vor înţelege mai bine realitatea economică, cu atât vor reuşi să îşi optimizeze resursele în aşa fel încât să iasă pe plus din această criză. Flexibilizarea contractelor, reducerea creditului furnizor, gestionarea activă a liniilor de finanţare, eliberarea sumelor suplimentare din bilanţ, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia’’, se mai spune în analiză.

    Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare şi lichidare.

  • Studiu despre timpul petrecut în online: Copiii se simt singuri şi nu mai au încredere în părinţi

    Fundaţia World Vision România avertizează asupra pericolelor multiple din mediul online la care sunt expuşi copiii în această perioadă. Pandemia şi şcoala online au dus la o izolare a elevilor, care nu au mai comunicat la fel de mult cu profesorii, colegii şi, deşi au locuit în aceeaşi casă, nici cu părinţii. Pe fondul acestui sentiment de singurătate resimţit de copii, aceştia sunt mult mai vulnerabili la pericolele şi modele negative din mediul online.

    Potrivit celor mai recente statistici realizate de World Vision România în timpul pandemiei de COVID-19, cei mai expuşi pericolelor din online sunt copiii de la ţară.

    „Peste 20% dintre copiii care trăiesc în mediul rural afirmă că sunt doar uneori sau nu sunt niciodată fericiţi, iar o pondere de 7% afirmă că au o viaţă rea. Copiii din mediul rural ori din alte categorii vulnerabile, fără posibilităţi materiale, sunt astfel victimele perfecte ale manipulatorilor media. Pentru ei, singura şansă la un viitor este educaţia, un sistem modern de învăţământ, care să le ofere tuturor copiilor şanse egale, indiferent de mediul de provenienţă şi starea materială a familiei”, anunţă World Vision România.

    Reprezentanţii fundaţiei atrag atenţia şi asupra atacurilor din mediul online împotriva profesorilor.

    „Din păcate, instigarea copiilor la atacuri împotriva profesorilor, pe care Fundaţia World Vision România o condamnă ferm, este simptomul unei crize de autoritate atât în familie, cât şi în şcoală, unde corpul profesoral joacă un rol esenţial. Profesorii nu pot fi în niciun caz consideraţi inamici ai copiilor sau ai drepturilor şi libertăţilor acestora. Discuţiile şi argumentele despre teme de interes pentru societate, precum educaţia, nu se pot duce decât într-un climat de civilitaţie, cu respect reciproc pentru punctele de vedere ale tuturor părţilor”, precizează reprezentanţii World Vision România.

    Studiul Bunăstarea copilului din mediul rural derulat în 2020 de fundaţie arată că aproape o cincime din copiii de la ţară nu se simt susţinuţi niciodată de toată familia, incluzând aici membrii familiei extinse (unchi, mătuşi etc.). 6% dintre copii nu au încredere niciodată, sau doar uneori, în adulţii cu care locuiesc.

    8% dintre copii cred că familia nu este niciodată alături de ei când au nevoie de ajutor, iar 23% dintre ei susţin că un membru al familiei petrece timp cu ei doar uneori sau niciodată. Încrederea copiilor în părinţi a scăzut cu 14% în 2020, ajungând la 79%. Pe acest fond, succesul public al unor personaje care insuflă şi instigă la ură şi care au priză la copii nu este deloc surprinzător, este concluzia celor de la World Vision România..

  • Adevărul despre Wuhan: Un studiu arată că numărul real de cazuri ar fi fost de 10 ori mai mare faţă de cifrele anunţate

    Situaţia epidemiologică din Wuhan ar fi fost de 10 ori mai gravă în primăvară decât cea înregistrată în cifrele oficiale, arată un studiu realizat de autorităţile de sănătate publică din China, citat de Bloomberg.

    Circa 4,4% dintre cei testaţi au dezvoltat anticorpi care pot lupta cu agentul patogen care cauzează Covid-19, ceea ce sugerează că au fost infectaţi deja în trecut, conform unei anchete derulate în luna aprilie de centrul pentru controlul şi prevenţia bolilor din China, la care au participat 34.000 de persoane. Datele studiului au fost publicate luni.

    O astfel de rată de infectare sugerează că dintre cei 11 milioane de oameni din Wuhan, circa 500.000 au fost deja infectaţi, de 10 ori mai mult în comparaţie cu cele 50.000 de cazuri raportate de autorităţi până la mijlocul lunii aprilie, când a fost derulată ancheta.

    Chinezii au fost criticaţi la nivel internaţional pentru modul în care au gestionat începutul epidemiei, care s-a răspândit în toată lumea şi a devenit o pandemie globală în acelaşi an în care a fost anunţat primul caz oficial.

    Statele Unite a pus sub semnul întrebării modul în care China a gestionat începutul epidemiei în Wuhan, în contextul în care situaţia epidemiologică din China a fost eclipsată rapid de situaţii mai grave înregistrate în Europa şi în America de Nord.

    Dincolo de ceea ce sugerează datele, nu este neobişnuit ca autorităţile de sănătate dintr-o ţară să raporteze mai puţine cazuri în timpul unei epidemii care se extinde agresiv, în contextul în care capacităţile de testare sunt limitate, iar sistemele publice de sănătate sunt puse rapid la încercare. Situaţia este complicată şi de faptul că anumite persoane se pot infecta, dar rămân asimptomatice.

    Anchetele ca aceasta derulată de autorităţile de sănătate din China în aprilie sunt utilizate la nivel global de profesioniştii din sănătate pentru a înţelege cu adevărat scara la care s-a extins o epidemie, de la Covid-19 până la SIDA şi hepatită. Rezultatele generate de astfel de studii pot influenţa modul în care autorităţile gestionează criza sanitară şi modul în care sunt distribuite eforturile de imunizare.

  • Deloitte: Patru din zece consumatori americani vor cheltui mai puţin de Crăciun

    Studiul subliniază că anxietatea legată de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor faţă de cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauţia lor fiind instabilitatea economică (50%) şi planurile de a economisi (40%).

    Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din SUA şi oferă informaţii despre modul în care pandemia influenţează perioada sărbătorilor.

    Călătoriile şi experienţele sunt elementele la care vor renunţa cei mai mulţi dintre consumatori de sărbători, 34% dintre aceştia investind mai puţin decât anul trecut în activităţi de socializare în afara locuinţei. Cardurile cadou sunt preferatele consumatorilor în acest an (48%), urmate de articolele vestimentare (43%) şi de jocuri şi jucării (40%).

    La polul opus, bijuteriile, jucăriile pentru animalele de companie, obiectele de decor şi accesoriile (24%) sunt ultimele pe lista opţiunilor în materie de cadouri pentru sărbătorile din acest an. Pe măsură ce restricţiile instituite în contextul crizei globale de sănătate devin mai stricte în timpul sărbătorilor de iarnă, consumatorii intenţionează să petreacă această perioadă aproape de casă şi să se delecteze cu băuturi (33%) şi alimente (30%), acestea fiind primele cumpărături pe care respondenţii le-ar face pentru ei de sărbători.

    Fie că fac cumpărături pentru alţii sau pentru ei înşişi, consumatorii preferă mediul on-line, deoarece pot evita aglomeraţia (65%), le este mai uşor să comande de acasă (64%) şi pot beneficia de transport gratuit (60%). Jumătate dintre aceştia (51%) sunt anxioşi atunci când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor în magazinele fizice în timpul sărbătorilor din cauza pandemiei de COVID-19 şi 49% dintre ei au declarat că îşi vor relua comportamentul de cumpărături de dinaintea pandemiei numai atunci când va fi disponibil un vaccin.

    Pe lângă mediul on-line, consumatorii preferă variantele comode de a face cumpărături, 69% dintre respondenţi menţionând că aleg magazinele care se află în proximitatea reşedinţei lor.

    „La nivel global, în ultimele luni consumatorii au resimţit un nivel ridicat de anxietate şi sunt preocupaţi de situaţia lor financiară. Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul de an, ei înclină spre un comportament prudent legat de cheltuielile de Crăciun. Această atitudine este valabilă şi în România, deşi consumul a crescut cu mai mult de 4% în luna octombrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal datorită produselor nealimentare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, este de menţionat că noile obiceiuri de consum pot deveni o sursă de creştere pentru comercianţi anul acesta, deoarece unele bugete rezervate cândva pentru călătorii pot fi redirecţionate acum către aceştia”, a declarat Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, şi lider al industriei de retail.

    În baza analizei comportamentului din timpul sezonului de sărbători, au fost identificate patru profiluri diferite de cumpărători, concluzionează studiul. Cumpărătorii festivi (27%), dornici să ia cadouri pentru alţii şi mai puţin pentru ei înşişi, şi cumpărătorii eficienţi (24%), care văd cumpărăturile ca pe o îndatorire şi iau în considerare cel mult patru magazine, sunt profilurile predominante.

    Următoarele două profiluri identificate sunt cel al cumpărătorului responsabil (18%), care este dispus să plătească mai mult pentru produse durabile şi preferă să cumpere de la comercianţii locali decât de la lanţurile naţionale de retail, şi vânătorul de oferte (16%), care intenţionează să aloce mai mult de o lună pentru cumpărăturile de sărbători şi aşteaptă reducerile din această perioadă pentru a cumpăra articole costisitoare pentru el sau pentru casă.

     

  • Unu din patru oameni la nivel global nu se va putea vaccina împotriva coronavirusului până în 2022

    În timp ce unele ţări şi-au lansat deja programele de vaccinare împotriva coronavirusului, aproape un sfert din populaţia planetei nu va avea acces la vaccin înainte de 2022, conform unui studiu citat de Forbes.

    Studiul, publicat de jurnalul medial BMJ, a analizat comenzile pentru vaccinurile anti-COVID-19 înainte ca autorităţile sanitare să îşi dea acordul pentru nivelul de siguranţă şi eficienţă. Astfel, până pe 15 noiembrie, câteva ţări au rezervat circa 7,5 miliarde de doze de la 13 producători.

    Însă peste jumătate din dozele rezervate (51%) va merge către ţările cu venituri mari, în ciuda faptului că aceste state reprezintă doar 14% din populaţia la nivel mondial.

    Rachel Silverman, analist pentru Centrul pentru Dezvoltare Globală din SUA, a declarat pentru BBC că vaccinurile „sunt acoperite în mare parte de o serie de acorduri lansate în avans, majoritatea în ţări bogate”.

    De exemplu, Statele Unite – care au rezervat 800 de milioane de doze – reprezintă aproximativ o cincime din cazurile de COVID-19 la nivel mondial, însă Japonia, Australia şi Canada au comandat la un loc aproximativ un miliard de doze, însă cele trei ţări reprezintă sub 1% din infecţiile raportate la nivel global.

    Rezultatul, conform autorilor studiului, este un grad ridicat de incertitudine pentru restul oamenilor, adică 85% din populaţia planetei. În plus, 40% dintre dozele produse de marile companii farmaceutice vor rămâne ţărilor cu venituri mici şi medii, însă procentul poate varia în funcţie de deciziile statelor cu venituri mari.

     

  • Studiu: Cine, ce, de când şi până când cumpără din online

    Printre transformările majore accelerate de pandemia Covid-19 se numără adopţia de digital, tehnologia devenind, în aceste 8 luni de pandemie, una dintre principalele pârghii prin care am reuşit să menţinem lucrurile în mişcare şi să nu rămânem complet blocaţi.

    Nielsen Consumer Insights România a realizat un studiu în mediul urban, cu persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 55 ani care au făcut cumpărături online în ultimele 3 luni.

    Conform studiului, 20% dintre românii intervievaţi au cumpărat pentru prima dată din online în ultimele 6 luni, deci în pandemie.

    „Acest procent nu este deloc de neglijat. În spatele său am descoperit că se află mai ales acei români pe care C-19 i-a vulnerabilizat semnificativ fie financiar, fie din punctul de vedere al sănătăţii. Alături de ei, în rândul novicilor în online se află părinţii cu copii sub doi ani. Recomandăm atenţie sporită faţă de aceşti nou-veniţi pentru că, dacă nu se vor simţi repede comfortabil şi în siguranţă în online, există riscul să revină rapid la obiceiurile de cumpărare din offline”, a declarat Vasi Dragomir, Consumer Insights Leader Nielsen România.

    85% dintre cumpărătorii experimentaţi ai online-ului au extins paleta de produse pe care le cumpără din online cu cel puţin încă o categorie nouă.

    „Iată un insight foarte valoros extras din segmentul cumpărătorilor experimentaţi: cu cât plajă de interacţiune cu online shopping-ul este mai mare, cu atât cumpărătorii găsesc mai multă valoare şi mai multe beneficii în acest mediu”, adaugă Vasi Dragomir.

    O altă informaţie interesantă este legată de misiunile de cumpărare şi intersecţiile specifice pentru online dintre diversele categorii din coşul virtual. Moda şi electronicele împărtăşesc teritoriul de promo, iar misiunile pentru nevoi zilnice combină servicii de food delivery cu produse de îngrijire a locuinţei şi cele pentru copii.

    „Concret, care au fost vectorii strict legaţi de pandemie care au accelerat e-commerce-ul? Sunt acei catalizatori care vin din necesitate şi despre care nu putem spune că sunt suficienţi pentru a susţine adopţia în online şi în viitor. Aceşti catalizatori „de nevoi” sunt datoraţi restricţiilor de viaţă, de muncă şi de cumpărături. Măsurile de siguranţă împotriva infectării sunt un astfel de factor contextual care favorizează alegerea online-ului pentru 50% din cumpărătorii români, iar un alt factor important este disponibilitatea în online a produselor căutate şi accesul limitat în magazinele fizice (28%).Însă, aceste circumstanţe se vor schimba, iar producătorii şi retailerii trebuie să lucreze cu acei factori motivatori care favorizează transformarea în obicei a cumpărăturilor online”, arată studiul.

    Potrivit cercetării, o multitudine de factori intră în joc pentru a alimenta şi menţine magnetismul online-ului pentru cumpărători. Diversitatea de mărci şi de produse este un diferenţiatior de termen lung pentru e-commerce şi un motiv de alegere important pentru 66% dintre participanţii la studiu. 61% dintre cumpărătorii online apreciază confortul venit din serviciul de livrare, iar pentru 51% contează foarte mult libertatea de a face cumpărături oricând, de oriunde.

    Rapiditatea cu care producătorii şi retailerii se vor sincroniza cu nevoile de acum ale cumpărătorilor, la 8 luni de trai în condiţii restrictive, va fi decisivă pentru măsura succesului atunci când vine vorba despre accelerarea şi menţinerea cumpărăturilor online şi dincolo de pandemia Covid-19.

  • Studiu despre impactul Covid: 46% dintre investiţii au fost anulate, reduse sau suspendate

    Conform unui comunicat al EY România, pandemia şi-a pus amprenta asupra planurilor de investiţii străine directe (ISD) în întreaga Europă şi a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producţie, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiţii planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieţei din România.

    „Investiţiile străine pot deveni o forţă pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinaţie atractivă pentru investiţii, România trebuie să îşi reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid şi eficient la aceste tendinţe emergente şi, implicit, la aşteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

    Conform studiului, în perspectivă, investitorii sunt totuşi optimişti: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operaţiunile legate de logistică/lanţuri de aprovizionare şi de producţie reprezintă principalele atracţii pentru investiţii în rândul a 35% şi, respectiv, 34% dintre respondenţi.

    În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto. Pentru creşterea competitivităţii ţării, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi.

    Potrvit EY România, în 2019 au fost anunţate 78 de proiecte de investiţii directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) şi plasând ţara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivităţii. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menţinut relativ la acelaşi nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

    O tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni.

    La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiţii în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziţie de BNR, au fost: Ţările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, şi Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 ţări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de ţări investitoare deţineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reţinut faptul că ţările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

    Conform specialiştilor EY România, investiţiile străine s-au concentrat în principal în marile oraşe în 2019. Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

    „În linie cu tendinţele europene, sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piaţă de 36% în cazul sectorului digital şi de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create. Poziţionată pe locul al treilea în clasamentul atractivităţii, industria agroalimentară a generat mult mai puţine noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanţurilor de aprovizionare provocate de COVID-19”, se arată în comunicat.

    Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piaţă: stabilitatea socială şi politică (66%), oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

    „Pentru a-şi îmbunătăţi atractivitatea, majoritatea respondenţilor consideră că România ar trebui să îşi concentreze eforturile şi investiţiile în domeniile cheie problematice, precum educaţia (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) şi infrastructura (80%). În privinţa sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%). În cazul companiilor deja prezente pe piaţa locală, sunt esenţiale măsurile de siguranţă şi securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) şi nivelul de succes în soluţionarea crizei provocate de COVID-19 (61%)”, se mai arată în comunicat.

    Prezentă în România din anul 1992, EY are peste 800 de angajaţi în ţară şi în Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

  • Noi descoperiri despre COVID. Ce se întâmplă de fapt cu persoanele care s-au vindecat

    În timp ce oamenii de ştiinţă lucrează pe mai multe fronturi în pandemia de COVID, imunitatea dezvoltată de pacienţi rămâne o cale importantă pentru a măsura recuperarea şi rezistenţa la virus. Un studiu realizat de specialiştii „Regina Maria” arată că sub 80% dintre peroane au anticorpi detectabili

    Reţeaua de sănătate „Regina Maria” a lansat în august un studiu pentru a investiga răspunsul imun al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, prin aplicarea informaţiilor internaţionale şi contextulizarea acestora la nivel local.

    „Memoria” organismului este un element fundamental pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se întâmplă cu răspunsul imun al pacienţilor în alte afecţiuni dezvoltate în urma infectării cu diferite tipuri de viruşi.

    Când vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un răspuns imun care ne protejează. Şi acest răspuns poate fi sau nu de lungă durată. Primele

    „Există agenţi patogeni care nu stimulează producţia de anticorpi şi un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, aşa cum este învăţat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» şi reuşeşte astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaşte foarte bine mecanismul prin care invadează organismul şi, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, declară dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical la divizia Laboratoare Clinice al reţelei medicale.â

    Intervin aşadar mai multe întrebări legate de modul în care se comportă în prezent organismul după infectarea cu noul coronavirus, cum funcţionează şi cât timp suntem protejaţi de o a doua infectare.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a desfăşurat un studiu în perioada august – septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infecţie, prin urmărirea răspunsului imun al pacienţilor afectaţi de virus.

    Studiul s-a realizat în Bucureşti, Cluj, pe un număr de 239 de pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie.

    „Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării Pacienţii care au făcut parte din studiul Regina Maria au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici”, se arată într-un comunicat transmis luni.

    „Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu <inamicul>, în acest context cu virusul COVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi („o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el“)”, completează dr. Andreea Alexandru.

    Specialiştii spun că, pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi.

    Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ.

    Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi.

  • KPMG: Pandemia COVID-19 a impus una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie

    Companiile au cheltuit echivalentul a aproximativ 15 miliarde de dolari în plus pe săptămână în domeniul tehnologiei pentru a integra munca la domiciliu în condiţii de siguranţă în timpul pandemiei COVID-19, dezvăluie studiul de piaţă CIO Survey 2020, realizat de KPMG / Harvey Nash.

    Aceasta a fost una dintre cele mai mari creşteri ale investiţiilor în tehnologie din istorie – liderii IT din lume cheltuind în trei luni mai mult decât creşterea bugetului pe un an, pe măsură ce criza mondială a lovit şi carantina a fost instituită peste tot în lume.

    Cel mai mare studiu de piaţă pentru liderii din domeniul tehnologiei din întreaga lume, cu peste 4.200 de respondenţi din organizaţii aflte în 83 de ţări şi cu un buget combinat de peste 250 miliarde de dolari în domeniul tehnologiei, a descoperit, de asemenea, că în ciuda acestei uriaşe creşteri a investiţiilor, din care costurile cu securitatea şi protecţia datelor au avut cea mai mare pondere în timpul pandemiei COVID-19, 4 din 10 lideri în tehnologia informaţiei au raportat că organizaţiile lor au experimentat mai multe atacuri cibernetice decât de obicei.

    Peste trei sferturi din aceste atacuri au fost de tip Phishing (83%) şi aproape două treimi au fost tip Malware (62%), sugerând că migrarea masivă la munca de la distanţă („telemuncă”) a crescut expunerea companiei la atacuri cibernetice din cauza angajaţilor.

    În acelaşi timp, organizaţiile s-au străduit să găsească profesionişti calificaţi în domeniul securităţii cibernetice pentru a sprijini această schimbare către munca la domiciliu şi au raportat că securitatea cibernetică (35%) este acum cea mai „solicitată” competenţă tehnologică în lumea întreagă. Este pentru prima dată în mai mult de un deceniu când abilităţile legate de securitatea cibernetică au ajuns în fruntea listei de roluri şi abilităţi tehnologice deficitare în cadrul companiilor.

    „Nimeni nu ar fi putut prezice mutarea neaşteptată în masă a forţei de muncă din întreaga lume din perimetrul sigur ale reţelei corporative în camere de zi, dormitoare şi pe mese de bucătărie. Prin urmare, expunerea organizaţiei la atacuri cibernetice s-a extins considerabil”, observă Gabriel Tănase, Partener în cadrul departamentului Cyber & Tehnologie al KPMG România.

    „Prin urmare, nu este o surpriză că atacurile cibernetice au crescut ca urmare a influenţei induse de condiţiile pandemice Covid-19” continuă el. „Deoarece atacul de tip Spear Phishing a devenit principalul vector de atac, organizaţia ar trebui să se concentreze mai degrabă pe educarea oamenilor din punct de vedere al securităţii cibernetice, decât pe securizarea prin măsuri tehnice a noului perimetru”, concluzionează Gabriel Tănase.