Tag: strainatate

  • Vrei să-ţi petreci vacanţa în străinătate? Care sunt cele mai avantajoase destinaţii – ANALIZĂ

    Turcia, una dintre cele mai atractive destinaţii pentru români, este prezentă în cataloagele turoperatorilor cu oferte între 400 şi 800 de euro pentru hoteluri de cinci stele în regim all inclusive. Cele mai ieftine oferte vin din Grecia, unde şapte nopţi de cazare la un hotel de trei stele şi transport cu avionul inclus, costă între 150 de euro şi 300 de euro de persoană.

    Nici Spania nu are preţuri mari, ţinând cont că un pachet de şapte nopţi de cazare la 3-4 stele în Costa Brava, cu transport cu avionul inclus, costă 350 şi 650 de euro, iar pentru Mallorca tarifele urcă la 400-1.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce învaţă românii în străinătate?

    Primele cinci destinaţii de studii în străinătate sunt Franţa, Germania, Italia, SUA şi Ungaria, cu numere în scădere pentru Franţa şi Germania şi numere în creştere pentru Italia, care va deveni, conform previziunilor statistice, destinaţia preferată de români în 2011. De asemenea, se aşteaptă ca Marea Britanie şi Spania să depăşească anul acesta SUA şi Ungaria în topul primelor cinci universităţi preferate de studenţii romani. Creşterea acestora în ultimii ani în detrimentul SUA şi al vecinilor din vest poate fi datorată intrării României în Uniunea Europeană, când au scăzut şi taxele pentru studenţii români, potrivit Romanian International University Fair.

    În 2011, programele cele mai căutate de studenţii români au fost în tehnologie şi automatică, business, management şi finante, design, studii sociale şi marketing şi publicitate.

  • Sirtaki

    Am fost la Fontana di Trevi, un loc magic nu pentru că este în Roma şi arată aşa cum arată, ci pentru ceea ce reprezintă: o mare de oameni de toate naţiile unde eşti acceptat şi îţi găseşti locul fără a-i deranja pe ceilalţi şi unde ai parte de clipa ta de vrajă; este locul unde începi să crezi cu adevărat că lumea de astăzi mai are, poate, o şansă. Acolo am văzut Lumea.

    Am fost la Notre Dame, unde am putut vedea Credinţa: un tânăr pierdut, la modul cel mai frumos şi elegant, în rugăciune – mi-a părut rău atunci că nu sunt pictor, este una din cele mai delicate imagini din amintirile mele.

    Am fost în ultima încăpere a castelului Sant’ Angelo, unde am trăit Povestea – o istorie pe care mi-au spus-o doi actori, în iatacul personal al unui papă.

    Anul acesta am învăţat ce înseamnă temeinicia, puterea unei naţii. Dar înainte de a vă povesti ce şi cum trebuie să vă aduc aminte de un sondaj, recent publicat, al fundaţiei “Future Studies”, care a întrebat 15.000 de oameni din 13 ţări europene cât de fericiţi sunt şi cât de mulţumiţi de viaţa pe care o au. Grecii au ignorat că trăiesc într-una din cele mai afectate ţări de criză şi au spus, 80 din 100, că sunt mulţumiţi cu viaţa lor. Dacă aş fi citit asta la plecarea în Grecia, aş fi zis că nu-i adevărat.

    Am citit la întoarcere şi cred că sondajul acela are dreptate. Şi mai cred că avem de învăţat, noi, românii, ca popor, din experienţa grecilor.

    O seară caldă de vară în, poate, cea mai ciudată insulă a Greciei; un balamuc britanico-germano-româno-elen, într-un peisaj de vis. Într-un local, un ins gras, cu fes neaoş, sparge farfurii şi trasează dâre arzânde de spirt printre care dansează o Fătucă Blondă, care şi cântă. Terasa plină de britanico-germano-eleni, aşa că românii mai bat faleza. Spre miezul nopţii britanico-germanii trag un ultim Zorba, mânaţi de Fătuca Blondă (care cântă char bine!) şi merg apoi să se culce.

    Evident uşurată după retragerea lor, terasa devine mai primitoare, aşa că vin şi românii, îşi iau ceva de băut şi se uită, cuminţi, la spectacol. Spectacolul este aşa: masă de greci zgomotoşi; nu poţi să nu-l remarci pe Tânărul Evident Atras de Cântăreaţă, care cântă şi se agită corespunzător. Protipendadă locală, din cei care închiriază bărci. Undeva mai spre spate, Şmecherul Elen Suprem: tricou negru cu mânecile suflecate extrem, blugi evazaţi şi bocanci de rocker ghintuiţi, tunsoare castron şi moţ susţinut de o mică bijuterie, pe frunte ochelari de soare cu ramă albă. Lângă el e Personajul Insignifiant, slab, pantofi albi de sport, “fake”, brunet din categoria aceea de inşi care au barbă chiar şi proaspăt bărbieriţi; nu prea băutor, berea din halbă a scăzut cu vreo două degete în trei ore. Şmecherul Suprem simte muzica din plin, ba chiar, la un moment dat, îl energizează pe insul din faţa lui, care nu aplauda suficient de convingător performanţele fetei blonde.

    La un moment dat localnicii încep să danseze; petrecerea este acum pentru sufletul lor. Vine o fată care dansează cu nişte paşi ciudaţi, à la Bejart, pe ritmuri greceşti; interesant. Mai cântă un tânăr dintre cei ce închiriază bărci, iar Tânărul Evident Atras de Cântăreaţă are parte de experienţa supremă – dansează cu Ea.

    Pe urmă Personajul Insignifiant iese să se producă şi-l văd mai bine: tricou negru cu Che Guevara, blugi cu două numere mai mari, pantofii în continuare “fake”, barba parcă îi mai crescuse între timp. Şi Personajul îmi oferă cel mai frumos, energic, delicat, fluid sirtaki pe care l-am văzut vreodată. Face mişcări largi, se roteşte cu braţele deschise, bate pământul cu palma, ba la un moment dat face şi un salt de gimnast, fără să pară gimnast sau ridicol. I-am filmat sau fotografiat pe toţi cei de mai sus; singur, dansul Personajului nu l-am filmat, ar fi fost o impietate. M-am mulţumit să-l privesc şi să şoptesc “uau” atunci când a terminat.

    Dansul acela m-a făcut să înţeleg ce înseamnă temeinicia unei naţii. Personajul Insignifiant devine Personajul Etern. Nu-i pasă de finanţe, de agenţii de rating, de deficite şi de cheltuieli bugetare. Avea lumea lui şi lumea lui era bună. Avea dansul, avea slujba lui sau poate mica lui afacere, era amic cu Şmecherul Elen Suprem, bea două guri de bere pe seară. Sigur simţea criza, pentru că toată Grecia era cumva maculată de criză, dar el dansa, cu braţele deschise, sirtaki.

    Uitaţi-l pe Zorba şi pe Anthony Quinn şi bateţi insulele greceşti în căutarea Personajului Insignifiant, poate veţi avea norocul să-l vedeţi dansând.

  • Trei sferturi dintre tineri ar dori sa munceasca in strainatate

    Tinerii romani ocupa locuri fruntase in clasamentul european si
    cand vine vorba de intentia de a porni o afacere. 61% dintre
    respondentii din Romania ar intra intr-un business, tendinta care
    se observa in majoritatea tarilor foste comuniste, precum Bulgaria,
    Letonia sau Polonia. Asta in timp ce tari puternic industrializate
    ca Germania si Italia se plaseaza pe ultimele locuri in UE din
    acest punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Unde vor merge in vacanta europenii dupa conflictele din nordul Africii. Ia Turcia totul?

    Tunisia si Egiptul sunt ravasite de revoltele de la inceputul
    anului, iar Libia, situata intre cele doua tari, este bombardata de
    armatele statelor care vor inla-turarea regimului Gaddafi. Fireste,
    tabloul nu este cel mai prietenos pentru europenii dornici sa-si
    petreaca vacanta de vara pe malul nord-african al Mediteranei. Desi
    tour-operatorii internationali dau semnale ca Egiptul incepe sa
    reintre in circuitul turistic, mai ales ca principalele statiuni,
    Hurghada si Sharm El Sheikh, nu au avut de suferit, cererea a ajuns
    chiar la jumatate fata de perioada similara a anului trecut, iar
    sansele de revenire a regiunii sunt mai probabile abia in 2012.



    La panda stau tarile care vor sa profite de contextul nefavorabil
    al Egiptului si Tunisiei pentru a-si umple hotelurile. 90% dintre
    turistii romani care au ales sa-si petreaca vacanta in Africa au
    optat pentru Tunisia si Egipt. Mai exact, in 2010, circa 15.000 de
    cetateni si-au facut concediul in Egipt, 8.000-10.000 in Tunisia,
    iar circa o mie in Maroc.

    Cristina Barsan, director de vanzari al Perfect Tour, observa ca
    pe intreaga piata europeana cererea se orienteaza acum catre
    Turcia, Grecia si chiar Bulgaria, iar in plin sezon, in unele
    saptamani, nu mai exista camere disponibile. “Daca nu erau
    probleme, Egiptul ar fi crescut si anul acesta, pana la 25.000 de
    turisti romani, dar deocamdata se resimte foarte mult o scadere a
    cererii”, declara si Traian Badulescu, general manager al Travel
    Advisor Media. Cat despre Tunisia, el spune ca cererea a inceput sa
    scada in ultimii ani, din cauza ca turistii nu erau multumiti de
    raportul calitate-pret si nici destinatia nu a fost bine promovata
    pe plan local.


    Atat pe plan european, cat si in Romania, Turcia va fi cea mai
    avantajata de conflictele africane. Turcia era pe un trend
    ascendent inca de anul trecut, fiind foarte solicitata de
    tour-operatorii vestici. “Cu tot mai multi turisti de la an la an,
    criza economica nu s-a resimtit atat de mult in peninsula,
    hotelierii si-au permis chiar sa creasca preturile, iar la fel se
    va intampla si in acest an”, spune Badulescu. Cererea e asadar in
    crestere, iar Marea Britanie, Germania sau Franta sunt principalii
    furnizori de turisti pentru turci. Chiar si localnicii au ajuns
    sa-si rezerve din timp bilete in statiunile de la Mediterana si
    Egee, dat fiind ca cererea de pe plan extern e atat de crescuta
    incat se va lucra la capacitate maxima intreg sezonul. Cresterea pe
    piata romaneasca va fi de cel putin 10%, fata de 150.000 de turisti
    in 2010, din care jumatate au ales Antalya. De acolo vine si cel
    mai mare rulaj din turismul romanesc extern, cat timp un sejur la
    Mediterana costa cel putin 500 de euro si ajunge la peste 2.000.
    “Vom asista la o crestere si in Grecia. Turistii din Turcia prefera
    sa petreaca mai mult timp in complex, insa cei care opteaza pentru
    Grecia nu vor all-inclusive, ci aleg sa viziteze si sa se plimbe”,
    explica Badulescu.


    Daca in Romania, lupta pentru turistii care preferau Africa se
    va da intre Turcia si Grecia, pe plan european Turcia si Spania se
    vor lupta in urma caderii turismului din Tunisia si Egipt. Palma de
    Mallorca, Tenerife, Canare sau alte insule din Atlantic sunt
    destinatii cu preturi similare Turciei, insa din punct de vedere
    geografic sunt mai apropiate de Europa Occidentala decat Grecia,
    iar elenii s-au confruntat si ei cu probleme sociale de-a lungul
    anului trecut. Bulgarii ar putea avea de castigat pe plan european,
    insa mai ales pe segmentele de pachete low-cost si middle, dupa cum
    sustin oficialii agentiilor de turism.

    Tour-operatorii romani estimeaza ca cei 250.000 de turisti care
    au vizitat Grecia vor fi si mai multi cu circa 20%, in timp ce in
    Spania numarul lor a ajuns la circa 50.000 anual. In goana dupa
    turisti, grecii au inceput sa scada preturile, se promoveaza mai
    agresiv, si in plus au ales sa elimine saptamana trecuta taxele de
    aeroport pana la finele anului, dupa ce anul trecut numarul total
    al turistilor a scazut cu 20%. Si Egiptul anunta preturi mai mici
    cu pana la 30%, iar lupta pentru banii de vacanta ai europenilor
    devine tot mai acerba. Romania priveste de la distanta batalia
    pentru turisti in lipsa infrastructurii si a unui litoral
    competitiv.

  • Cum sa-ti faci CV-ul ca sa pleci la sigur in strainatate.

    Cele mai importante informatii pe care angajatorii straini le
    cauta in CV-urile aplicantilor sunt, in egala masura, cele despre
    limbile straine cunoscute si despre studiile de calificare si
    certificatele obniute.

    Potrivit recrutorilor profesionisti, chestionati de portalul de
    recrutare Tjobs.ro, cunoasterea unei limbi straine este atuul cel
    mai important pentru persoana care doreste sa munceasca ain
    strainatate.

    Cei mai avantajati sunt cei care stiu limba engleza, aceasta fiind
    o cerinta in cazul a peste 40% din angajatori, in timp ce limba
    germana este ceruta in cazul a 17% din locurile de munca oferite
    pentru romani in strainatate.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cum cuceresc bulgarii turistii romani: all inclusive, reduceri peste reduceri si preturi ca anul trecut

    Statiunea Albena estimeaza pentru 2011 o crestere cu 5% a
    numarurui de turisti romani, pana la 32.000 la nivelul intregului
    sezon. Anul trecut, numarul turistilor romani din Albena a crescut
    cu trei procente, statiunea consemnand 271.000 de innoptari, fata
    de 263.000 cu un an inainte. Varful de sezon a fost inregistrat in
    luna august, cand s-au inregistrat 97.200 de innoptari, respectiv
    peste o treime din totalul anual.

    “Ne asteptam ca si in 2011 tot mai multe familii sa-si petreaca
    vacanta in Albena. Previzionam in continuare un ritm de crestere
    constant si sanatos pe piata din Romania”, a declarat Margita
    Todorova, director de marketing si vanzari al Albena JSCO. 20%
    dintre turistii care viziteaza anual Bulgaria sunt romani, 20%
    germani, 25% rusi si 12% scandinavi.

    Pentru sezonul de vara, turistii obtin reduceri de pana la 20%
    fata de tariful normal prin serviciul de early booking, oficialii
    bulgari mentionand ca acest tip de pachete au mare succes in randul
    romanilor.

  • Super-oferte de vacante in strainatate de la 50 de euro in sus

    Preturile incep de la 50 de euro pentru patru zile de cazare si
    poti iesi chiar mai ieftin decat atat, depinde doar de tara pe care
    o alegi si de durata sejurului! Sa o luam in ordine: de Sfantul
    Valentin, cele mai bune oferte par sa fie in Bulgaria. Aici,
    preturile incep de la 49 de euro pentru patru zile de cazare la o
    vila de trei stele! Pe lista apare si Ungaria, care te cheama spre
    Budapesta sa vezi ce inseamna ospitalitatea! Ofertele sunt de la 59
    de euro in sus pentru patru zile de cazare la un hotel de trei
    stele!

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cel mai mare ajutor financiar din ultimii ani: 40 de miliarde de dolari trimise in tara de “capsunari”

    Astfel, in perioada 2005-2010, “stranierii” au adus in tara
    echivalentul PIB-ului Romaniei in 2001, respectiv cat valoarea
    totala a economiei locale in acel an sau cat doua acorduri cu FMI
    la o valoare similara cu cel care se deruleaza in prezent. Valoarea
    uriasa a remiterilor insa, desi a ajutat substantial economia
    locala, reflecta si incapacitatea mediului politic de a crea
    conditii bune de munca in Romania, ceea ce i-a determinat pe multi
    sa incerce sa isi castige banii peste granita.

    “Acest ajutor a fost salvator. Nici nu vreau sa imi imaginez ce
    s-ar fi intamplat cu leul. Cu siguranta nu am fi vorbit acum despre
    un curs de doar 4,3 lei pentru un euro. Aceasta cifra insa denota
    incapacitatea mediului politic de a crea conditiile necesare
    muncii, de a le facilita acestor romani accesul la munca si de a-i
    incuraja sa munceasca in tara lor”, a declarat pentru gandul Matei
    Paun, managing partner BAC Investment.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cursa medicilor spre taramul fagaduintei

    Ca au fost doua mii sau trei mii de medici, asa cum sustin
    organizatorii, nici nu mai conteaza. Targul, organizat intr-un
    hotel din sudul Bucurestiului, a fost luat cu asalt de halatele
    albe. Liftul urca pana la etajul al 13-lea, cel unde are loc
    evenimentul, iar la coborare constati ca n-ai cum sa mai iesi. Zeci
    de oameni isi dau coate pentru un loc in ascensor.

    Ies cu greu, imi trag sufletul si deja aud doua tinere cu
    planuri pentru tari mai insorite: “Eu zic ca mai bine invatam
    impreuna franceza. Ne e si mai usor si sigur ne recruteaza la
    targul urmator”. Tinerele tocmai au inceput deja rezidentiatul si
    se gandesc sa plece la absolvire, de aceea si-au predat inca de
    acum CV-ul si celelalte documente. Ne intoarcem si ne lovim de
    Dragos, proaspat student la medicina si probabil cel mai tanar
    doctor dintre sutele prezenti la targ. Pana sa duc pana la capat
    intrebarea, Dragos spune ca toata lumea vrea sa plece in Vest ca sa
    faca bani. “Nu se mai poate aici. Mi se pare normal ca aceia care
    au prins deja experienta cu spitalele noastre sa plece.” Si el vrea
    sa plece, iar cat timp acolo tara unde va ajunge ii va permite sa
    aiba o viata decenta, nici nu mai conteaza locul: “Vreau sa nu am
    grija zilei de maine, sa am o masina si in timp sa-mi cumpar o
    locuinta. Nu mi se pare ca cer mult dupa ce o sa am zece ani de
    studii”.

    Daca Dragos e mai pragmatic, Andreea Munteanu, endocrinolog
    rezident, e mai cumpatata. Inca din primii ani de studentie o batea
    gandul sa plece. O deranjeaza conditiile din Romania. Standardul
    profesional pe care il apreciaza ca destul de scazut, lipsa
    sanselor de a se remarca si in plus mereu invocata parte
    financiara. “Ma retin familia si speranta inceputului ca poate va
    fi mai bine si poate daca muncesti mult si poate daca arati ca esti
    bun si poate daca…” Andreea se opreste si reformuleaza: “As vrea
    sa plec in Franta pentru ca sunt endocrinolog si acolo stiu ca sunt
    sanse mari de avansare”.

    Intrebat ce argumente i-ar da unui medic sa nu paraseasca tara,
    presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae,
    raspunde franc: “Nu am niciun argument”. Totusi, medicul vorbeste
    despre dificultatile pe care le intampina cei plecati la munca in
    Occident: perioada de adaptare dificila, lipsa prietenilor si a
    cunostintelor, problemele cu necunoasterea limbii. Am reformulat
    intrebarea si, incercand sa aflu ce-i determina pe ceilalti doctori
    sa ramana in tara, am primit mai multe ipoteze de lucru: pe de-o
    parte, dificultatea de a se desparti de familie, apoi comoditatea
    si frica de concurenta, mai ales dupa o anumita varsta. Exista insa
    medici cu ani buni de experienta care raman nu de teama concurentei
    din afara, ci pur si simplu pentru ca au reusit sa-si creeze o
    situatie materiala si sociala care sa le permita sa duca o viata
    decenta. Cel mai greu ramane insa pentru cei la inceput de
    drum.

    Nu doar tinerii vor sa plece. Doar ca pentru cei trecuti de
    30-40 de ani, lucrurile se complica. Sau, dupa cum se exprima un
    medic, e mai mult decat atat, e o “aventura”. Mihaela Axente este
    specialist in neurologie pediatrica si are deja bagajele facute. In
    scurt timp va ingriji bolnavi din Marea Britanie. Cand o intreb ce
    motive are ca sa plece, medicul nu se plange atat de bani, cat mai
    ales de viitorul tot mai incert. “Am o pozitie destul de buna aici
    si as pleca pur si simplu pentru lipsa de perspectiva si de orizont
    pe plan profesional.” Axente nu se vede mutata definitiv in insula,
    ci doar provizoriu. Pentru multi dintre medici, o problema e si
    limba, de aceea singura optiune pentru o pondere ridicata a
    halatelor albe este Marea Britanie, unde pot sa vorbeasca limba la
    un nivel corespunzator.