BusinessMagazin

Tag: societate

  • Poşta Română va intra pe piaţa brokerajului în asigurări în perioada următoare

     “Prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii Poşta Broker de Asigurare, a fost îndeplinită ultima cerinţă solicitată în documentaţia de obţinere a autorizaţiei de funcţionare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. În perioada imediat următoare, societatea va depune documentaţia la ASF şi activitatea de intermediere va începe imediat”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poştei Române, Dan Dumitrescu.

    Poşta Broker de Asigurare este controlat integral de Compania Naţională Poşta Română.

    Conform bugetului, veniturile totale ale brokerului au fost estimate pentru acest an la 618.900 lei, iar cheltuielile totale vor atinge 617.100 lei.

    De asemenea, cheltuielile cu salariile pentru cei 3 salariaţi ai Poşta Broker de Asigurare au fost previzionate la 160.100 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O cunoscută firmă de construcţii, obligată să plătească daune victimelor unui accident rutier produs dintr-o eroare a sa

     Decizia nu este definitivă, societatea Euroconstruct Trading 98 declarând apel. Tribunalul Bucureşti va da o decizie definitivă în acest dosar.

    În 27 iunie 2011, în Sectorul 5 al Capitală, a avut loc un grav accident de circulaţie, soldat cu moartea unui motociclst, după ce acesta s-a ciocnit cu un autoturism. În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit atunci că, din cauza absenţei unui indicator, ambii şoferi s-au considerat pe drum cu prioritate şi că eroarea aparţinea societăţii Euroconstruct Trading 98, care lucra la drumul respectiv.

    Procurorii care au investigat cauza au trimis în judecată societatea comercială, în 8 iulie 2013, iar dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Sectorului 5. Judecarea cauzei a început în 3 septembrie 2013, iar după şapte luni, instanţa a pronunţat sentinţa în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Cătălin Bulboacă, la BM Storytellers: Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu

    Iată discursul lui Adrian Cătălin Bulboacă, fondator Bulboacă şi Asociaţii, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2007 a fost un an de referinţă în viaţa mea personală şi profesională prin faptul că la 1 ianuarie am înfiinţat Bulboacă şi Asociaţii împreună cu câţiva colegi de la Linklaters. Aş ilustra efectul înfiinţării firmei la 1 ianuarie 2007 cu greutatea mea corporală la două săptămâni: la jumătatea lui ianuarie, de la 75 de kilograme ajunsesem la 71 kilograme şi jumătate. În primele două săptămâni reuşeam să mănânc doar seara pentru că ziua eram într-un proces de organizare extraordinar, a fost o nebunie.

    Mi-am dorit ca prin înfiinţarea firmei să aducem un suflu nou în industria serviciilor juridice şi acest suflu nou viza câteva aspecte esenţiale. La momentul respectiv, a face diferenţă în industria serviciilor juridice însemna o identitate corporatistă aparte, iar modul cum am conceput conducerea firmei a fost un element revoluţionar: i-am implicat din ziua 1 în structura firmei, în structura acţionariatului, pe colegii mei de la Linklaters care erau foarte tineri. Am încercat astfel o reeditare au abordării lui Microsoft la origini, gândul meu fiind să-mi implic colegii, iar responsabilizarea şi încrederea acordată acestora au produs nişte rezultate fantastice. Un alt element important a vizat clienţii pe care să-i regăsim în portofoliul nostru. Primul nostru client din ianuarie 2007 a fost Deutsche  Bank.

    Astăzi suntem 40 de avocaţi şi 17 colegi în zona de suport administrativ. Au fost şapte ani deosebiţi, în contextul în care am avut de-a face cu o perioadă în care trebuia să câştigi încrederea clienţilor şi a potenţialilor clienţi. 

    Dincolo de dorinţa de a face ceva deosebit, pe care o avem şi astăzi, cred că am mai reuşit să construim ceva foarte important în aceşti şapte ani: încrederea. Una din principalele probleme în naţiunea românească actuală este lipsa încrederii. Cu toţii, zi cu zi, manifestăm lipsa încrederii în noi înşine, în businessul nostru, în destinul acestei ţări. În general cred eu că ce am putut să construim în aceşti ani a fost şi încrederea în noi înşine, încrederea că putem face ceva deosebit.

    Asta ne-a ajutat mult în toată perioada de criză, dar şi în 2009, când, dincolo de începutul crizei, am înfruntat şi un incendiu (Bulboacă şi Asociaţii era unul dintre cei mai mari chiriaşi din Millenium Center, clădire avariată foarte grav de un incendiu în 26 iunie 2009 – n.r.). Era vineri seara şi a fost un efort extraordinar din partea colegilor, ne-am strâns cu toţii la 12 noaptea, am stat acolo până dimineaţă,  am reuşit să convingem proprietarul să ne lase să intrăm, să luăm toate bunurile firmei. În 2007, când am pornit firma, eram într-un spaţiu de 400 metri la etajul doi, dar în 2009 preluasem 1.000 metri la etajele 9 şi 10, spaţiu care arăta foarte frumos şi care ilustra creşterea noastră în doi ani, de care eram foarte mândri.

    Partenerii noştri au fost şocaţi. Eu personal în toţi aceşti ani am căutat să fac foarte mult sport şi să-mi controlez hrana ca o modalitate de a face faţă presiunii. În 2009, inclusiv în seara respectivă, făceam flotări şi mă uitam la o comedie, iar colegii mei îşi amintesc că am ajuns la locul incendiului, „pe terenul de război„, îmbrăcat cu tricoul lui Liverpool cu nr. 8, Steven Gerrard – sunt un mare fan al lui Liverpool. Am reuşit să ne mutăm în ziua respectivă şi duminică, la 48 de ore, eram funcţionali, spre regretul unor colegi competitori din piaţă.

    Piaţa avocaturii în 2014 prezintă provocări, aşa cum prezenta şi în 2007, dar din perspective diferite. În mod particular, eu cred că toată perioada de criză economică este o binecuvântare pentru că ne-a obligat să ne regândim atât viaţa profesională, cât şi pe cea spirituală. Pentru a adresa în mod specific criza economică, am lansat la sfârşitul lui 2012 ceea ce se cheamă în cadrul firmei „Project Marshall„, un proiect de reconstrucţie a firmei pentru care am angajat consultanţi externi. Cu ocazia acestui exerciţiu de reconstrucţie a strategiei firmei, am identificat  că de fapt criza economică este o criză a industriei serviciilor  în general şi nu a serviciilor juridice, iar obiectivul nostru în momentul de faţă este de a revoluţiona industria serviciilor juridice.

    Un obiectiv suplimentar este un proiect mai complex, un proiect pe care îl văd important de transmis din generaţie în generaţie, realmente din tată-n fiu, acela al reconstrucţiei identităţii naţionale a României. Principala noastră problemă, chiar de ordin economic, derivă din faptul că România nu are o percepţie corectă în economia, în istoria contemporană. Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu. Părinţii mei au fost părinţi simpli, dar mi-au lăsat dorinţa de a face ceva de calitate.

    Am avut un profesor de română deosebit în liceu care mi-a lăsat dorinţa de a face ceva deosebit pentru această ţară. Fără a face ceva deosebit pentru această ţară, toată construcţia economică, toată legislaţia de facilităţi speciale, de infrastructură superbă reprezintă o simplă glumă – după părerea mea.
    Este concluzia mea după şapte ani de business şi după 20 de ani de profesie şi de umblat prin lume.

  • Ministerul pentru Societatea Informaţională recomandă soluţii antivirus şi audit de securitate IT în instituţiile care utilizează Windows XP

     Recomandările se regăsesc într-un document disponibil pe pagina web a ministerului, denumit “Ghid orientativ privind recomandările de securitate la nivelul instituţiilor publice pentru protecţia informaţiilor, în situaţia utilizării terminalelor care folosesc Microsoft Windows XP SP3”.

    Microsoft a retras, la 8 aprilie, suportul tehnic şi de securitate pentru Windows XP, sistem de operare lansat în urmă cu 12 ani.

    În lipsa actualizărilor, calculatoarele pe care rulează acest sistem de operare pot deveni vulnerabile la viruşi şi alte programe care afectează securitatea şi confidenţialitatea datelor.

    Instituţiile publice utilizează un număr de 144.000 de licenţe Windows XP, potrivit datelor Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radioul Public a terminat anul financiar 2013 cu un profit net de peste 5,5 milioane de lei

     Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Radiodifuziune a aprobat recent situaţiile financiare ale SRR pe anul 2013.

    Potrivit hotărârii CA, Radioul Public a avut în anul financiar 2013 un profit net de 5.560.962 de lei.

    Totodată, anul trecut, SRR a avut venituri totale de 410.548.201 lei (venituri din exploatare de 409.625.152 de lei şi venituri financiare de 923.049 lei) şi cheltuieli totale de 403.038.143 de lei (cheltuieli din exploatare de 402.731.898 de lei şi cheltuieli financiare de 306.245 de lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova despre hotelurile Societăţii Feroviare de Turism: Întrebăm Parchetul. Complexul Snagov, la RAPPS

     “Cred că o să întrebăm Parchetul ce facem, mai ales cu hotelul Astoria. (…) Complexul turistic de la Snagov vrem să-l trecem la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. CFR nu se ocupă cu turismul”, a declarat ministrul Transporturilor, răspunzând unei întrebări.

    Ministerul Transporturilor a anunţat în ianuarie 2013 că instanţa a admis intrarea în insolvenţă a Societăţii Feroviare de Turism SFT-CFR, prin reorganizare judiciară, compania având datorii de peste 7 milioane de lei şi creanţe litigioase de recuperat, de 10 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz: Societatea civilă să monitorizeze guvernele; politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată miercuri, 9 aprilie, de Coface şi Agenţia de presă Mediafax.

    El vorbeşte în interviu despre importanţa societăţii civile în monitorizarea guvernelor şi despre necesitatea reformelor înaintea intrării în zona euro, pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Leszek Balcerowicz mai spune că “a avea euro nu garantează succesul economic”.

    În prima parte a interviului acordat MEDIAFAX, difuzată în 3 aprilie, Balcerowicz s-a referit la disputa Ucraina-Rusia şi la faptul că aceasta este o problemă europeană, apreciind că ar fi o greşeală să fie ignorat pericolul reprezentat de acţiunile lui Putin şi susţinând ideea unor sancţiuni economice dure.

    Prezentăm a doua parte a interviului acordat MEDIAFAX de Leszek Balcerowicz:

    Reporter: Aţi vorbit despre reforme şi despre necesitatea lor. Ce au învăţat statele din Est din criza economică izbucnită cu şase ani în urmă şi ce ar mai avea de învăţat?

    Leszek Balcerowicz: Situaţia statelor respective în UE a fost diferită, în funcţie de politicile lor anterioare. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia, cheltuiau, şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de pe urma reformelor făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încât cred că lecţia principală este aceea că politicile greşite sunt sancţionate, mai devreme sau mai târziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel, societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor.

    Reporter: Credeţi că toate statele est-europene au învăţat asta?

    Leszek Balcerowicz: Guvernele şi politicienii sunt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sunt active peste tot, nu doar în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile.

    Reporter: Statele est-europene ar trebui să grăbească aderarea la zona euro sau ar trebui să mai aştepte câţiva ani?

    Leszek Balcerowicz: Ar trebui să se grăbească să finalizeze reformele, pentru că dacă intră în zona euro fără prea multă reformă, vor sfârşi ca Grecia. Aşa că ce trebuie să învăţăm – permiteţi-mi să repet – este că politicile greşite sunt greşite pe termen lung, pentru că sfârşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie, dar politicile bune în democraţie necesită o societate civilă care să monitorizeze clasa politică. Şi de aceea doar câteva ţări au succes în mod constant.

    Reporter: Dar zona euro are propriile probleme, aşa cum aţi menţionat, cum ar fi situaţia din Grecia.

    Leszek Balcerowicz: Sunt probleme în unele state din zona euro. După cum există probleme şi în state din afara zonei euro. De exemplu, Marea Britanie a cunoscut boom economic şi a avut o recesiune profundă pentru că a permis dezvoltarea bulei speculative în ceea ce priveşte creditarea şi deficitul fiscal. Nu zona euro este cea care poate fi blamată direct pentru politicile greşite din Grecia.

    Reporter: Credeţi în euro? Ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă uniunea monetară?

    Leszek Balcerowicz: Permiteţi-mi să repet că a avea euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sunt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Astfel încât nu există garanţii europene pentru politici naţionale bune. Trebuie să vă faceţi treaba, fiecare ţară trebuie să-şi facă treaba.

    Reporter: Ar trebui Uniunea să înăsprească sau să relaxeze unele politici în privinţa euro?

    Leszek Balcerowicz: Acum vorbiţi despre Banca Centrală Europeană, singura instutţie europeană care se ocupă cu politicile zonei euro. Nu cred că imitarea sau copierea politicilor Fed este o soluţie bună pe termen lung. Nu cred că cineva poate rezolva probleme structurale cu bani câştigaţi uşor; poţi amâna problemele, dar nu le rezolvi, ci le faci mult mai complicate.

    Reporter: Ar trebuie înăsprite criteriile pentru aderarea la zona euro după problemele din Grecia?

    Leszek Balcerowicz: După cum ştiţi, Grecia a fost admisă din raţiuni politice. Astfel, raţiunile politice nu ar trebui să prevaleze asupra raţiunilor economice. Dacă ţările îndeplinesc criterii economice convingătoare şi vor să adere la zona euro, nu ar trebui oprite. Estonia şi Letonia au aderat de curând pentru că au aplicat politici bune.

    Leszek Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Creatorul de valoare: Ce putem să facem pentru a îndrepta tinerii în direcţia corectă?

    Cei mai mulţi dintre oamenii cu care vorbesc îşi amintesc cu groază de 2009, an de scădere economică şi de reaşezare în business. Ştefan Pălărie bea liniştit o cafea cu mult lapte şi îmi povesteşte că pentru el 2009 nu a adus niciun fel de cutremur, ci mai degrabă mult timp de reflecţie. Era trainer la Interact şi tată de aproape doi ani când şi-a dat seama că trebuie să facă o schimbare pentru copiii lui. „Puteam să plec din ţară (cel mai la îndemână), să încerc să mă îmbogăţesc (dacă îmi ieşea) sau să încerc să schimb ce nu îmi place la România. Am decis să merg pe o cale nebătătorită şi să încerc a treia variantă„, rememorează Ştefan momentul când a înfiinţat Şcoala de Valori, un ONG care se ocupă cu programe de dezvoltare pentru tineri – segmentul de adolescenţi, între 14 şi 19 ani. În aglomeraţia de ONG-uri din piaţă, Ştefan şi echipa lui au adus în prim-plan o structură de educaţie nonformală şi ideea că societatea românească are nevoie de valori şi de oameni de caracter.

    De la început, prietenii din ONG-uri cu experienţă în domeniul educaţiei le-au spus că este esenţial să îşi centreze activitatea în jurul răspunsului la o singură întrebare. „De ce nu sunt mai mulţi oameni ca noi?„ a fost întrebarea de la care a pornit esenţa Şcolii de Valori şi care a structurat ideea că educaţia fără suport în caracterul individului nu îşi atinge eficient scopul.

    Abilităţi, atitudini, valori şi „mai mulţi oameni ca noi„. După prima întrebare, au urmat altele: „Cum putem ajunge la generaţia aflată la vârsta critică, cum ar fi ca adolescenţii români să înţeleagă că sunt parte din UE, că Tour Eiffel şi Sagrada Famiglia sunt şi ale lor şi cum să facem ca ei să fie atât de bine informaţi şi de siguri pe ei încât să nu poată fi manipulaţi?„.

    De la întrebări şi de la primele idei şi până la programele specializate pe care le fac astăzi, Ştefan Pălărie şi Şcoala de Valori au devenit o enciclopedie de date despre adolescenţii români. Au înţeles ce îi determină pe copii, ce îi face să reuşească în viaţă şi care sunt cel mai des întâlnite probleme ale acestora.

    Au început cu programul GROW sau cu „Liceul Internaţional de după ore„, cum l-a denumit Corina Seler, un specialist din cadrul ONG-ului. Un liceu unde elevii vin, dacă vor, după şcoala formală şi care a devenit cel mai mare program de educaţie pentru adolescenţi cu acoperire naţională, dar şi pilonul în jurul căruia Şcoala de Valori şi-a construit strategia educaţională.

    GROW nu este o tabără de vară sau un seminar, îmi atrage atenţia Ştefan. „Este un proiect pe termen lung, care se întinde în perioada 2010-2015 şi urmează trei linii de dezvoltare: lume organizaţională, antreprenoriat şi ideea de cetăţean model.„ Faptul că trainerii sunt străini şi că programul este unul cu bătaie lungă face ca tinerii care participă să vină din zona peste medie a societăţii, „din familii unde au fost stimulaţi să înveţe„, după cum precizează preşedintele Şcolii de Valori: „I-am ales pe aceştia deoarece reprezintă cea mai valoroasă bază de selecţie, cei mai mulţi dintre ei vor să plece să studieze în vest şi sunt foarte activi din punct de vedere social„.

  • Damian Drăghici şi soţia şi-au împrumutat societăţile comerciale cu aproape 500.000 de lei

     Astfel, Damian Drăghici, aflat pe locul şase pe lista Alianţei PSD-UNPR-PC pentru PE, a acordat împrumuturi în nume personal în valoare de 92.442 lei societăţii Concert Masters SRL.

    Soţia sa, Paula Ioana Rosenberg-Drăghici, a acordat împrumuturi în nume personal societăţii Rosenberg & Partners Consulting SRL, în valoare de 298.661 lei, societăţii World Wide Distribution SRL, în valoare de 144.444 lei, şi societăţii Galla Events SRL, în valoare de 6.385 lei.

    În total, cei doi soţi au acordat împrumuturi în nume personal de 481.932 lei.

    Pe de altă parte, Damian Drăghici are datorii de 198.675 Euro la BRD, în timp ce soţia sa are datorii de 27.520 Euro şi 127.958 lei la diverse instituţii bancare.

    În ultimul an fiscal, Damian Drăghici a încasat 58.908 lei de la Senatul României, iar soţia sa a încasat 47.247 lei de la biroul său de notar public, precum şi 13.500 de lei din închirierea unui imobil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc l-a primit pe Barack Obama la Vatican

     Barack Obama, care a fost primit în iulie 2009 de către Benedict al XVI-lea, urmează să discute cu Papa Francisc despre teme ca lupta împotriva inegalităţilor, crizele importante la nivel mondial şi probleme ce ţin de societate în Statele Unite.

    Ulterior, preşedintele american urmează să îi întâlnească pe preşedintele italian Giorgio Napolitano şi pe premierul Matteo Renzi.

    Venind de la Bruxelles, unde Obama a petrecut toată ziua de miercuri, Air Force One a aterizat la ora locală 21.18 (22.18, ora României) pe Aeroportul Fiumicino, la Roma, potrivit unui fotograf AFP care a călătorit la bordul aeronavei prezidenţiale.

    Această întâlnire are loc în contextul în care Obama, la fel ca Francisc, luptă împotriva inegalităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro