BusinessMagazin

Tag: Siria

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Refugiaţi din taberele din Germania, acuzaţi de violuri, abuzuri sexuale şi proxenetism – FOTO, VIDEO

    În oraşul Giessen, care are o populaţie de 78.000 de locuitori, se află cea mai mare tabără destinată refugiaţilor din Orientul Mijlociu, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că Germania doreşte să primească imigranţii care fug din calea războiului din Siria.

    Potrivit Daily Mail, autorităţile din Germania sunt însă îngrijorate de numărul mare de migranţi care au ajuns în această ţară în ultima perioadă. Potrivit estimărilor, peste un milion de oameni sunt aşteptaţi să ajungă în Germania până la sfârşitul anului.

    În scrisoarea citată se menţionează că tabără nu este deloc “un loc al păcii”, aşa cum ar trebui să fie, ci dimpotrivă: “Afluxul tot mai mare de refugiaţi a complicat situaţia femeilor şi a tinerelor de la tabăra din Giessen şi alte asemenea locuri. Numeroase violuri şi abuzuri sexuale au avut loc. Multe femei dorm îmbrăcate în haine de stradă, nu merg la toaletă noaptea, de teama de a nu fi violate. Chiar şi în timpul zilei, femeilor le este frică să meargă prin tabără.  Femeile reclamă că, atât ele, cât şi fiicele lor, au fost violate sau supuse agresiunilor sexuale”.

    “Este un lucru dovedit că în cultura musulmană femeile şi copiii nu sunt protejaţi. Această situaţie este în sprijinul celor care atribuie femeilor un rol inferior şi care le consideră pe cele care călătoresc singure drept un vânat. Multe dintre femei au fugit din ţara lor pentru a scăpa de căsătoriile forţate sau de abuzuri, crezând că aici vor avea o viaţă liniştită. Însă, nu s-a întâmplat asta”, se mai arată în scrisoare.

    Potrivit Daily Mail, unul dintre refugiaţi confirmă aceste informaţii. “Tabăra este un loc periculos. Bărbaţi de diferite naţionalităţi se luptă între ei şi femeile sunt atacate”, a declarat Atif Zahoor, care a venit în Germania cu familia sa, având paşapoarte false.

    Cotidianul britanic menţionează, de asemenea, că autorităţile locale sunt îngrijorate de situaţia creată, ţinând cont că în oraşul lor, care este un centrul universitar unde învaţă 24.000 de studenţi, sunt cazaţi peste 6.000 de sirieni, pakistanezi, kurzi sau irakieni. Mulţi dintre refugiaţi merg în grupuri pe stradă şi chiar fac observaţii femeilor că nu sunt îmbrăcate corespunzător.

    În scrisoarea trimisă de organizaţiile care luptă pentru drepturile femeilor se menţionează, de asemenea, că în unele tabere din Germania se practică prostituţia forţată: “Primim un număr tot mai mare de reclamaţii legate de prostituţie forţată. Aceste cazuri nu sunt izolate”.

    În tabăra din oraşul Bayernkaserne, bărbaţi, femei şi copii dorm la un loc în corturi, iar unul dintre angajaţi a declarat, pentru un post local de televiziune, că această tabără “este cel mai mare bordel din oraş”.

    Daily Mail menţionează că unii dintre agenţii de securitate, angajaţi de statul german pentru a asigura ordinea în aceste tabere, au fost găsiţi de poliţie că traficau droguri, arme şi cuţite pentru migranţi şi că nu relatau cazurile de prostituţie.

  • Mărturia halucinantă a unui român care a trăit opt ani în Orientul Mijlociu. Care este adevăratul pericol acum

    Valul de imigranţi arabi care a ajuns în Europa „a fost transformat într-o adevărată afacere din care unii au numai de câştigat”. Asta susţine Emanuel Peterliceanu, un băimărean de 37 de ani, care a studiat în Irak şi apoi în Siria, iar după ce a petrecut opt ani în Orientul Mijlociu spune că s-a familiarizat cu arabii şi spune că mulţi dintre cei care au ajuns în Europa mint în legătură cu ţara lor de provenineţă, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „În primul rând, nu doar prin prisma faptului că am studiat în Irak sau că am trăit în Siria, ci şi datorită faptului că mă ocup cu integrarea refugiaţilor de doi ani, eu fiind preşedintele Asociaţiei Nord pentru Cooperare şi Integrare, am ajuns să cunosc cultura tuturor ţărilor arabe şi pot spune că sirienii ca popor sunt oameni cu concepţii liberale, riscul ca sirienii să nu se poată integra în societatea europeană este mic.

    În ceea ce ne priveste pe noi, pericolul îl reprezintă organizaţiile teroriste musulmane care au găsit o breşă în sistemul birocratic european şi occidental. Această breşă este tocmai faptul că orice persoană care trece fraudulos graniţa poate să se declare refugiat. Declarându-se refugiat are şanse să primească statutul de refugiat sau în cel mai rău caz de protecţie subsidiară şi implicit paşaport românesc. În cazurile de forţă majoră, cum este cazul Siriei, toate statele lumii sunt obligate să acorde statutul de refugiat oricărui sirian care fuge din calea războiului”, spune băimăreanul, potrivit sursei citate.

  • Washingtonul respinge sugestia lui Lavrov că SUA şi-a schimbat poziţia faţă de războiul din Siria

    “Eu cred că americanii sunt mult mai receptivi (acum) la argumentele pe care le prezentăm noi de mai mulţi ani”, a declarat Lavrov pentru presă la Moscova.

    El se referea la afirmaţiile secretarului de Stat american John Kerry de săptămâna trecută, în urma reluării discuţiilor la nivel militar pe tema Siriei – în care războiul civil nu dă semne de atenuare după patru ani şi jumătate – între Washington şi Moscova.

    Washingtonul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de susţinerea de către Moscova a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, pe care Statele Unite îl îndeamnă să plece de la putere pentru a permite un proces de tranziţie.

    “Nu există nicio schimbare în poziţia sau îngrijorările noastre faţă de ceea ce face Rusia în Siria”, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

    “Secretarul Kerry a fost clar şi consecvent. Vom saluta un rol constructiv al Rusiei în lupta împotriva ISIL (unul dintre acronimele grupării Statul Islamic), dar dacă ei sunt acolo să-i consolideze poziţia lui al-Assad, acest lucru contravine oricărui efort de a pune capăt conflictului”, a adăugat Kirby.

    O sporire a prezenţei militare a Rusiei în Siria a complicat eforturile americane în lupta împotriva Statului Islamic (SI) în această ţară. O coaliţie condusă de către Statele Unite a efectuat atacuri aeriene ţintite asupra grupării extremiste în ultimul an.

    Separat, o sursă diplomatică rusă a declarat miercuri că Moscova vede şanse tot mai mari ale unui acord internaţional cu privire la Siria.

  • 22 de nave ruseşti în drum spre Siria – GALERIE FOTO

    Conform presei ruseşti, peste 20 de nave de luptă se află în Mediterana şi se îndreaptă spre zona estică, în apropierea Siriei. În următoarea galerie foto vă arătăm despre ce nave este vorba.

    Vedeţi AICI Galeria FOTO

  • Soldaţii ruşi care refuză să fie trimişi în Siria riscă să fie acuzaţi de înaltă trădare

    Avocatul Ivan Pavlov a declarat că ofiţeri ai Serviciului federal rus de Securitate (FSB) îi interoghează pe clienţii săi, un grup de soldaţi voluntari din Novorossiisk, şi îi ameninţă că riscă să fie puşi sub acuzare, inclusiv pentru înaltă trădare.

    FSB s-a implicat în acest caz la cererea procurorilor militari, care au respins o plângere depusă de soldaţi, în care aceştia argumentau că o astfel de detaşare ar fi o încălcare a drepturilor lor, a precizat Pavlov.

    Avocatul a mai spus că soldaţii au fost informaţi în ultima clipă că urma să fie mobilizaţi în Siria şi că nu există documente oficiale sau ordine care să arate că aceasta era destinaţia lor.

    Soldaţii “trebuie să respecte ordinele, desigur, dar orice ordin trebuie să fie clar şi legal (…). Dacă sunt trimişi undeva fără să ştie destinaţia finală şi în ultima clipă realizează că sunt trimişi într-o zonă de război în afara Rusiei, acest lucru cu siguranţă încalcă contractul şi legislaţia”, a adăugat Pavlov.

    El a explicat că documentele oficiale care dovedesc că soldaţii au fost trimişi în străinătate sunt singura modalitate de a asigura plata unor eventuale compensaţii sau alte beneficii după încheierea serviciului.

    “Dacă nu se mai întorc (…), rudele lor nu pot primi compensaţii sau dovada că aceştia au murit în timpul serviciului militar”, a adăugat avocatul.

    Preşedintele Vladimir Putin a semnat în luna mai un decret care secretizează moartea militarilor ruşi în “operaţiuni speciale” pe timp de pace.

    Decretul a fost adoptat după informaţii privind înmormântarea în secret a unor militari ruşi, ucişi în confruntările din Ucraina, în condiţiile în care Moscova susţine că nu este implicată în conflictul separatist din ţara vecină.

     

  • Moscova cere “fapte” împotriva terorismului în Siria, unde a trimis 28 de avioane de război

    Potrivit unor oficiali americani, este vorba despre bombardiere de tip Su-24 şi de avioane pentru atac la sol de tip Su-25, mobilizate în provincia Lattakia, în vestul Siriei, un fief al preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    “Au implementat capacitatea de a efectua bombardamente. Unde, când şi în sprijinul cui nu ştim”, a rezumat, sub protecţia anonimatului, unul dintre oficialii contactaţi de AFP.

    Ministerul rus de Externe a îndemnat, într-un comunicat, la “acţiuni concrete”, după căderea, duminică, pe teritoriul reprezentanţei diplomatice ruseşti, în capitala siriană, a unui obuz care însă nu a provocat pagube.

    “Obuzul a fost tras din cartierul Jobar, unde s-au baricadat grupări ostile Guvernului sirian”, a acuzat Moscova.

    Apreciind că acest bombardament a constituit un “act terorist”, diplomaţia rusă a anunţat că aşteaptă “o condamnare clară din partea întregii comunităţi internaţionale, inclusiv a actorilor regionali” şi a reclamat “fapte, nu doar vorbe”.

    Ambasada Rusiei la Damasc nu a fost atinsă pentru prima dată de tiruri. În mai, un bărbat a fost ucis în apropiere, în circumstanţe asemănătoare.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ţinut, cu doar câteva ore înainte de emiterea acestui comunicat, să îi ofere asigurări lui Benjamin Netanyahu, prezent la Moscova în compania şefului Statului Major, generalul Gadi Eisenkot, şi a şefului serviciilor militare de informaţii, generalul Herzl Halevy.

    “Politica rusă în orientul Mijlociu va fi întotdeauna responsabilă”, a dat asigurări Putin, adăugând că aliatul său sirian nu intenţionează să atace Israelul.

    “Noi înţelegem că armata siriană şi Siria, în general, se află într-o asemenea situaţie încât nu pot deschide al doilea front. Siria încearcă doar să-şi păstreze independenţa”, a adăugat preşedintele rus.

    – Îngrijorările Israelului

    La începutul întâlnirii sale cu preşedintele rus, Netanyahu a acuzat atât Siria, cât şi Iranul, că vor “să deschidă al doilea front” – împotriva Israelului – şi s-a declarat hotărât să pună capăt livrărilor de armament către Hezbollah, prin Siria şi Iran.

    “Era foarte important să venim la Moscova, pentru a ne clarifica politica şi a face astfel încât să nu existe nicio neînţelegere”, a precizat premierul israelian.

    În comunicatele de presă emise separat, cei doi nu au evocat, în schimb, acuzaţiile formulate împotriva Rusiei de către Statee Unite, care a denunţat, de mai multe săptămâni, o consolidare a prezenţei militare ruse în Siria.

    Statele Unite sunt îngrijorate, de mai multe săptămâni, din cauza acestei consolidări, vizând să sporească ajutorarea lui al-Assad.

    Moscova a dezminţit c-ar fi adoptat măsuri suplimentare în vederea unei asemenea consolidări a prezenţei sale în Siria, unde conflictul dintre putere şi forţele rebele s-a soldat cu peste 250.000 de morţi în patru ani şi jumătate. Însă Kremlinul îşi apără susţinerea Damascului, al cărui principal aliat este, şi îndeamnă la formarea unei coaliţii mai largi împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care să includă Siria şi Irakul.

    Moscova şi Washingtonul au purtat săptămâna trecută, pentru prima dată, un dialog pe plan militar despre situaţia din Siria, o conversaţie la telefon considerată “constructivă” între miniştrii rus şi american ai Apărării Serghei Şoigu şi Ashton Carter.

    În pofida faptului că Israelul încearcă să se ţină cât mai departe de conflictul din Siria, acesta a provocat în ultimele luni tensiuni puternice şi incidente grave pe linia de demarcaţie dintre Israel şi Siria.

    Potrivit presei israeliene, oficiali militari se tem că prezenţa militară rusă, în cazul în care se adevereşte, ar putea să limiteze marja de manevră a aviaţiei israeliene.

    Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie că vizita lui Netanyahu la Moscova “pare să reflecte lipsa sa de încredere în capacitatea şi voinţa Statelor Unite de a proteja interesele în domeniul securităţii” din Israel, în contextul în care premierul israelian urmează să îl întâlnească pe preşedintele american Barack Obama pe 9 noiembrie.

  • Criza refugiaţilor, lecţia de la Ankara: Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume

    Turcia adăposteşte cel mai mare număr de refugiaţi din lume, iar deschiderea arătată faţă de cei două milioane de sirieni şi irakieni care au fugit din calea războiului civil a protejat naţiunile europene de o criză a migraţiei mai gravă decât cea cu care se confruntă în prezent. În timp ce guvernele europene nu reuşesc să găsească o soluţie comună, iar Ungaria a ridicat un gard la graniţa cu Serbia pentru a stăvili valul de migranţi, liderii de la Ankara promit că vor continua să primească refugiaţi. Această politică riscă să devină o povară politică înaintea alegerilor anticipate din Turcia, programate în noiembrie, în special în oraşele din apropierea frontierei, unde numărul refugiaţilor sirieni a devenit mai mare decât cel al localnicilor.

    Când războiul din Siria a izbucnit în 2011, autorităţile din Turcia au crezut că zeci de mii de refugiaţi vor traversa frontiera de 900 de kilometri a ţării. De atunci, luptele au luat amploare, iar militanţii Statului Islamic au exploatat haosul pentru a impune o conducere brutală, în stil medieval, în mari părţi din Siria şi Irak.

    Turcia a cheltuit 6,5 miliarde de euro în scop umanitar, inclusiv pentru cele mai bine echipate tabere de refugiaţi construite vreodată, dotate cu şcoli, asistenţă medicală şi servicii sociale.

    „Este una dintre cele ample reacţii umanitare pe care le-am văzut vreodată. Este acceptarea faptului că, indiferent de inconveniente, Turcia trebuie să îşi ajute vecinii“, a declarat pentru Reuters Rae McGrath, din partea agenţiei americane Mercy Corps. El avertizează însă că abilitatea Turciei de a ajuta refugiaţii ajunge la saturaţie, iar Sinan Ulgen, preşedinte al Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM) din Istanbul, are o opinie similară. „Reacţia Turciei a fost mai umană decât cea a Europei şi mai aproape de valorile universale exprimate de liderii UE. Mulţi încearcă să înţeleagă până unde este dispusă Turcia să meargă. Cred că ajungem la limită“, consideră Ulgen.

    O explozie care a avut loc în luna iulie în oraşul de frontieră Suruc, atribuită organizaţiei Statul Islamic, a amplificat temerile că politica uşilor deschise facilitează intrarea militanţilor în Turcia, iar prăbuşirea armistiţiului cu insurgenţii kurzi, în aceeaşi lună, a sporit îngrijorarea.

    Cea mai mare provocare este însă una pe termen lung. Autorităţile de la Ankara au probleme cu integrarea unei populaţii de refugiaţi uriaşe, care nu vorbeşte turca şi are perspective limitate de a se întoarce prea curând acasă.

    Ministrul muncii a anunţat în august că nu va acorda permise de muncă refugiaţilor, explicând că un astfel de program ar fi incorect pentru turcii care caută locuri de muncă.

    Turcia a fost lăudată la nivel internaţional pentru adăpostirea a două milioane de refugiaţi, alungaţi de conflictul de patru ani din Siria. Marea majoritate a refugiaţilor caută însă să îşi contruiască o viaţă în afara taberelor de refugiaţi, astfel că efortul de ajutor devine mai complicat.

    Turcia se confruntă cu o rată a şomajului de aproape 10% şi cu încetinirea creşterii economice, autorităţile turce criticând în repetate rânduri reticenţa Europei de a suporta o parte din povara refugiaţilor. În prezent, cei care beneficiază de protecţie temporară în Turcia pot lucra în interiorul comunităţii de refugiaţi, ca medici sau profesori, dar ministrul muncii şi protecţiei sociale, Faruk Celik, a spus că nu există planuri de acordare a permiselor de muncă în cadrul unui program general. Decizia, criticată de reprezentanţii organizaţiilor umanitare, a determinat refugiaţii să se urce în bărci şi să ia drumul Europei.

    Spre deosebire de Grecia, care a permis multor refugiaţi să îşi continue drumul, forţele de securitate turce patrulează rutele către Europa, reţinând bărci şi refugiaţi. Deseori, aşa cum a fost cazul lui Aylan Kurdi, băieţelul de trei ani care s-a înecat cu fratele şi mama sa, forţele turce recuperează trupurile celor care îşi pierd viaţa în drum spre Europa.

    Turcia acordă refugiaţilor statutul de „protecţie temporară“, pentru a avea acces la şcolarizare, servicii de sănătate şi sociale. Dar costurile cresc exponenţial, iar indicatorii economici se contractă. Lira a atins minime record în raport cu dolarul, în luna septembrie, în timp ce economia a crescut în 2014 cu numai 2,9%, cu mult sub obiectivul guvernului, de 5%. Perspectiva economică negativă nu face decât să amplifice fluxul ilegal de refugiaţi către Europa. “Nu este viaţă aici. Trebuie să trăim o viaţă normală. Vreau să îmi găsesc de lucru“, a spus un tânăr de 32 de ani refugiat din oraşul sirian devastat Alep, care aşteapta să treacă ilegal din Bodrum, Turcia, în insula elenă Kos.

  • Oficiali americani: Rusia trimite avioane militare fără pilot în Siria

    Această mişcare pare să facă parte din primele operaţiuni militare derulate de Moscova în ţară, după o mobilzare rapidă de forţe la o bază aeriană siriană.

    Oficialii americani, care au vorbit sub protecţia anonimatului, nu au putut spune deocamdată câte drone ruseşti au fost implicate în misiunile de supraveghere sau care este scopul acestor zboruri.

    Pentagonul a refuzat să comenteze acest aspect.

    Lansarea acestor zboruri a evidenţiat riscurile faptului că aeronave ale coaliţiei dirijate de SUA şi zboruri ruseşti operează în spaţiul aerian limitat al Siriei.

    Oficiali militari americani şi ruşi au convenit vineri să exploreze modalităţi de evitare a interacţiunilor accidentale. Discuţiile ar putea deveni mai urgente, acum că Moscova a început zborurile cu drone.

     

  • SUA şi Rusia vor relua comunicaţiile militare, pentru a discuta despre operaţiunile din Siria

    “Preşedintele Statelor Unite crede că discuţiile la nivel militar sunt un viitor pas important. Eu sper că discuţiile vor fi reluate foarte curând”, a declarat John Kerry.

    “Scopul iniţial al discuţiilor cu Rusia va fi stabilirea unora dintre diversele opţiuni pe care le avem şi să fixăm viitoarele acţiuni în Siria”, a subliniat Kerry.

    “Statele Unite nu îşi vor modifica principalele obiective stabilite pentru Siria: învingerea reţelei teroriste Stat Islamic şi găsirea unei soluţii politice la conflictul sirian”, a explicat şeful diplomaţiei americane.

    În urmă cu o săptămână, Rusia a cerut Statelor Unite să reiniţieze cooperarea în domeniul militar în scopul evitării “incidentelor neintenţionate” în Siria, în contextul în care Moscova este acuzată de Washington că a consolidat forţele pentru protejarea regimului Bashar al-Assad.

    Statele Unite coordonează o campanie internaţională de raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Siria şi Irak ale reţelei teroriste Stat Islamic. În contextul în care Rusia tocmai a suplimentat prezenţa militară în Siria, pentru ajutarea regimului de la Damasc, există riscul ca forţele celor două ţări să se întâlnească în teatrele de operaţiuni din Siria. Atât Rusia, cât şi Statele Unite susţin că inamicul împotriva căruia luptă în Siria este grupul terorist Stat Islamic. Însă Rusia oferă susţinere regimului Bashar al-Assad, iar Statele Unite argumentează că prezenţa trupelor ruse agravează situaţia din Siria.

    Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite au exprimat preocupare privind prezenţa militarilor ruşi în Siria, iar surse regionale au afirmat că trupele ruse sunt implicate în confruntări antiinsurgente şi antiteroriste de partea serviciilor de securitate siriene.

    Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia au întrerupt comunicaţiile militare directe pe fondul crizei din Ucraina.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 220.000 de morţi.

     

  • Motivul ascuns pentru care Putin susţine regimul politic din Siria. Ce vrea el de fapt să obţină

    Autorităţile din Rusia au un motiv mai important de a susţine regimul lui Assad decât creşterea influenţei în Orientul Mijlociu, scriu cei de la Business Insider. Acesta ar fi scoaterea jihadişti din Rusia şi trimiterea lor în Siria, eliminând astfel riscul unor atentate în statul condus de Vladimir Putin.

    Rusia a provocat recent Statele Unite, trimiţând soldaţi de elită şi echipamentele necesare construirii unei baze armate în nord-vestul Siriei. De asemenea, Rusia ar fi facilitat transportul mai multor jihadişti din Caucaz în Siria, potrivit ziarului rusesc Novaya Gazeta.

    Acest lucru nu îl ajută însă neapărat pe Assad, deoarece o parte a acestor jihadişti se vor înscrie în grupuri radicale precum Statul Islamic, dedicate luptei împotriva lui Assad.

    “Poate părea ciudat să ajuţi inamicul unui aliat, dar logica este una foarte simplă”, explică Michael Weiss, senior editor al The Daily Beast. “E mai bine ca teroriştii să lupte în Siria decât să arunce lucruri în aer în Rusia.”