BusinessMagazin

Tag: servicii

  • O platformă care oferă meşteri pentru amenajarea locuinţei îşi extinde serviciile pentru companii şi spaţii de cazare

    Businessul antreprenorial Ajusto, parte a Engie Romania, îşi extinde gama de servicii cu soluţii personalizate pentru segmentul business, propunând amenajări de spaţii comerciale şi spaţii de cazare în regim hotelier sau non-hotelier. Având un portofoliu de furnizori şi meşteri cu experienţă, intrarea pe segmentul B2B a venit ca un pas firesc în creşterea business-ului, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de trei ori mai mare ca în 2018, spun reprezentanţii businessului.

    „În contextul unui deficit de meşteri pe piaţă, putem să oferim, prin intermediul echipelor noastre, servicii profesioniste pentru amenajarea şi modernizarea diveritelor tipuri de spaţii. Am atacat de curând şi segmentul B2B deoarece am identificat în piaţă atât necesitatea de a lucra cu meşteri pricepuţi, cât şi aceea de a superviza managementul întregii lucrări, de la stadiul de proiect până la darea în funcţiune de către personal calificat. Sperăm să ne bucurăm de încrederea clienţilor noştri şi pe acest segment, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul segmentului rezidenţial”, a declarat Iulian Maxim, project manager Ajusto.

    Proiectele de amenajări, în creştere şi pe segmentul clienţilor rezidenţiali

    Serviciile Ajusto au fost dezvoltate ca urmare a necesităţii de externalizare a proiectelor de amenajări, tendinţă care s-a accentuat de la an la an. „Dacă luăm ca referinţă anul 2019, în decursul a doar 12 luni, solicitările clienţilor s-au dublat, iar perspectivele de creştere sunt menţinute şi pe parcursul acestui an, în ciuda contextului general nefavorabil creat de pandemie”, spun reprezentanţii companiei. În prezent serviciile Ajusto acoperă amenajarea completă a unui spaţiu de locuit, curăţenia, precum şi instalarea de aparate electrocasnice.

    Tot în creştere se află şi segmentele micilor montaje în locuinţe (de la electronice şi electrocasnice până la montarea tablourilor) şi amenajărilor complete ale locuinţei (finisaje interioare şi exterioare, instalaţii electrice), acesta din urmă fiind baza portofoliului de servicii ale companiei. Principalul target este reprezentat de familiile tinere (25-34 de ani, urmat de segmentul 35 – 45 de ani), care apelează la Ajusto atunci când îşi achiziţionează o locuinţă nouă.
     

  • Cum sa faci bani în România din încuiatul oamenilor într-o cameră. Trei tineri au deschis un business care este tot mai iubit

    Bogdan, Cristina şi Dan Bâra mergeau, în urmă cu cinci ani şi jumătate, la un joc de tipul „escape room” de unde aveau să iasă, fără să ştie, cu bazele unui business propriu. Experienţa de acolo i-a convins să investească într-o afacere similară, iar în februarie 2015 deschideau uşile propriului escape room în Bucureşti. Bogdan este soţul Cristinei şi fratele lui Dan, astfel că afacerea a prins contur în familie.

    „Căutam o activitate de weekend, neavând foarte multe alternative. Cum am ieşit de acolo, toţi trei am avut în cap aceeaşi idee. Era genul de afacere care se potrivea perfect cu ceea ce ne plăcea să facem. La vremea respectivă erau doar trei astfel de afaceri în Bucureşti şi cinci în toată ţara”, povesteşte Bogdan Bâra.

    Jocurile de escape room sunt jocuri de echipă, amenajate în camere tematice. Odată ce intri în cameră, uşa se încuie, iar pentru a evada este nevoie să găseşti cheia, bine ascunsă în cameră, având maximum 60 de minute la dispoziţie. În cazul Puzzle Rooms, e nevoie să rezolvi diverse puzzle-uri şi jocuri care, treptat, te duc la cheie.

    „Am investit mult la început, în decoruri şi jocuri, iar în februarie 2015, după patru luni de aranjamente, construcţii şi jocuri, am deschis pentru prima oară porţile pentru clienţi. Feedbackul a fost bun, iar pe parcurs am îmbunătăţit jocurile, decorurile şi serviciile.”

    Spaţiul Puzzle Rooms se află lângă parcul Cişmigiu din Bucureşti, pe strada Grigore Cobălcescu, şi cuprinde patru camere.

    Investiţiile iniţiale au fost de aproximativ 12.000 de euro, bani din economii, dar şi dintr-un împrumut bancar. În cinci ani de existenţă, Puzzle Rooms a găzduit peste 200 de petreceri aniversare, peste 25.000 de copii şi, în total, peste 35.000 de clienţi. Jocurile pot fi adaptate în funcţie de vârstă şi de experienţa participanţilor. Astfel, în afară de pasionaţii de jocuri de evadare, mulţi dintre clienţi sunt grupuri formate din familii, dar şi grupuri de copii care vin împreună cu prietenii pentru a serba diverse evenimente.

    „Anul 2019 l-am încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 50.000 de euro. Nu am înregistrat profit, având cheltuieli cu schimbarea celor patru camere, plus achiziţia de utilaje necesare pentru dezvoltarea afacerii. Având în vedere numărul mare de businessuri similare care au apărut în timp, a fost nevoie să creăm tot timpul. Plus că, odată ce un client intra în camerele noastre, nu mai revenea până nu făceam altele noi”, mai spune Bogdan Bâra.

    De la deschidere până acum, Puzzle Rooms a avut tot timpul doi angajaţi permanenţi, iar în funcţie de necesităţi au fost cooptaţi şi colaboratori. Tarifele de acces variază în funcţie de numărul de persoane, fiind cuprinse între 30 şi 50 de lei de persoană pentru o cameră.

    De circa trei luni, modelul de business pentru Puzzle Rooms a suferit transformări, din cauza restricţiilor de circulaţie impuse de pandemie.

    „Am mutat escape-ul în online. La fel ca în multe alte domenii, aplicaţia Zoom a devenit cel mai bun prieten al nostru, oferindu-le astfel clienţilor posibilitatea să se bucure de camerele noastre din confortul casei lor.”

    Chiar şi în această perioadă, fondatorii Puzzle Rooms au organizat petreceri aniversare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi „întâlniri” ale angajaţilor din companii care lucrează de acasă.

    „A apărut interes şi pentru partea de consultanţă, dar şi pentru dezvoltarea de camere virtuale pentru escape-uri ce nu aveau posibilitatea de a crea astfel de servicii. Ne adaptăm la situaţia prin care trecem şi sperăm să ne menţinem până la revenirea activităţii şi în format fizic”, mai spune Bogdan Bâra.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FotoliiPuf – brand de fotolii (Bucureşti)
    Fondatoare: Corina Zlătaru
    Cifră de afaceri în 2019: 500.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Super Admin Imob – business de administrare imobiliară (Cluj-Napoca)
    Fondator: Adrian Popa
    Cifră de afaceri în 2019: 19.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Lumea lui Momo – centru de educaţie alternativă pentru copii şi părinţi (Bucureşti)
    Fondatoare: Mira Loghin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Benzoi – organizaţie privată de paraşutism (Sibiu)
    Fondatori: Andreea Zoica şi Benjamin Breit
    Investiţie iniţială: 10.000-20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 27.000 de euro
    Prezenţă: zona Sibiului

    Vindem-ieftin – platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii (Buzău)
    Fondator: Cosmin Răileanu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 4 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Medicover intră cu servicii de telemedicină în hotelurile Radisson Blu si Park Inn by Radisson din Capitală

    Medicover România, unul dintre cei mai mari furnizori privaţi de servicii medicale, anunţă semnarea unui parteneriat cu hotelurile ce fac parte din lanţul Radisson Hotel Group, pentru a oferi servicii de telemedicină persoanelor cazate în unităţile Radisson Blu şi Park Inn by Radisson din Bucureşti.

    „Accesul la consultaţii video reduce expunerea turiştilor la interacţiuni care nu sunt necesare, iar aceştia îşi pot aloca timpul relaxării sau finalizării proiectelor care fac obiectul călătoriei”, explică Radu Gorduza, director general Medicover România.  

    Concret, începând cu data de 15 iulie, turiştii cazaţi la cele două unităţi hoteliere, care au probleme minore de sănătate sau au nevoie de o opinie medicală de specialitate, vor putea beneficia de consultaţii video, oferite de la distanţă de o echipă formată din 150 de medici care acoperă 20 de specialităţi medicale.

    ”Acest parteneriat completează strategia noastră de  dezvoltare şi menţinere a celor mai înalte standarde de siguranţă pentru clienţii noştri, astfel ca aceştia să se simtă protejaţi pe tot parcursul experienţei lor în cele două hoteluri ale noastre”, transmite Sonja Dive-Dahl, Director General Radisson Blu Bucureşti si Park Inn by Radisson Bucureşti.

    La finalul lunii martie, Medicover a lansat serviciul MediCall, platformă medicală destinată să reducă nevoia de circulaţie şi interacţiune socială a românilor, în contextul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

  • Cum au reuşit două tinere de doar 21 de ani să transforme una dintre cele mai mari nevoi ale femeilor într-o afacere chiar în perioada pandemiei

    La doar 21 de ani, Daniela Pădurariu şi Raluca Enache au renunţat la opţiunea studiilor în străinătate pentru a pune bazele unei afaceri în România. Aşa au lansat în doar câteva luni un business numai bun pentru vremuri de pandemie, care ar putea să schimbe însă şi viitorul industriei locale a serviciilor de înfrumuseţare. 

    Mai exact, cele două tinere au creat o platformă care le reuneşte pe clientele dornice de servicii de înfrumuseţare la domiciliu cu profesioniştii care pot să le ofere. Lansate pe 25 mai, serviciile Glow2Go sunt disponibile în prezent în sectoarele 1 şi 2 ale Capitalei. Firma funcţionează deocamdată prin intermediul unui website, dar planurile celor două tinere sunt structurate ca la carte şi prevăd ca în mai puţin de trei ani serviciul să fie disponibil la nivel naţional.

    Cele două tinere sunt colege la The Entrepreneurship Academy, prima facultate de antreprenoriat din România, iar faptul că s-au înţeles bine le-a ajutat să ducă mai departe o idee căreia Ralucăi Enache îi venise încă din primul an de facultate.
    A contat şi faptul că facultatea le permite vizite în străinătate, iar la ultima vizită de acest tip, care s-a desfăşurat timp de o lună în Cape Town (Africa), au văzut un business similar, care le-a dat ideea că trebuie să îşi ducă mai departe proiectul pe piaţa locală. „Când am văzut cât de bine a prins acolo am spus că e imposibil să nu prindă şi în România”, a spus Daniela Pădurariu. Au sesizat această nevoie şi din proprie experienţă şi-au propus să verifice acest lucru şi printr-o cercetare de piaţă, realizată în rândul a 500 de femei din Capitală, care nu a făcut decât să le confirme planul de business.

    Între vizita din Cape Town şi lansarea businessului s-a scurs mai puţin de un an: chiar dacă au lansat platforma la câteva zile după ieşirea din starea de urgenţă, spun că oamenii preferă în continuare alternativa serviciilor de înfrumuseţare la domiciliu datorită sentimentului de siguranţă pe care îl oferă vizita unei singure persoane acasă, echipată cu mască, dezinfectanţi şi mănuşi, în detrimentul vizitei la salon, unde clienţii poate nu au un control atât de bun asupra situaţiei.
    Deocamdată, platforma lor conectează freelanceri din domeniu – manichiură, pedichiură, machiaj, masaj şi urmează să lanseze şi aria de coafor. Plănuiesc să se extindă însă şi în parteneriate cu saloane. Glow2Go a început să funcţioneze pe 25 mai cu 10 experţi, iar acum au ajuns la 13, toţi freelanceri.

    Monetizarea afacerii se face prin intermediul unui comision perceput de platforma lor, de 30% din suma plătită de client. În ceea ce priveşte preţurile, cele două tinere oferă exemplul unui  masaj de relaxare, care  costă 125 lei, unul terapeutic, 140 de lei, manichiură semipermanentă 95 de lei. „Preţurile sunt cu 10-20 de lei mai mari decât la salon. Când am făcut cercetarea, am construit preţurile ca să fie situate undeva între cele ale unui salon mediu şi ale unuia de lux”, explică cele două tinere.

    În primele două săptămâni de la lansare aveau deja 20 de servicii rezervate prin site-ul lor şi spun că  „chiar nu ne aşteptam la asta – am văzut că este cerere, că se poate şi am primit feedback pozitiv la clienţi”. În interval de o lună şi-au propus să ajungă la 100 de comenzi, iar până la finalul lunii august vor să ajungă la 300 de comenzi, respectiv 3 comenzi pe zi.

    Planurile lor pe termen scurt includ lansarea unei divizii de coafor, cât şi extinderea în celelalte sectoare ale Capitalei, iar până la finalul anului să ajungă până la mininum 1.400 de clienţi.

    Iar dacă până acum au investit în business între 3.000 şi 5.000 de euro, spun că pentru a dezvolta proiectul în continuare ar avea nevoie de o investiţie de 60.000 de euro, bani care ar fi direcţionaţi înspre construirea unei aplicaţii performante, dar şi în acoperirea costurilor de marketing timp de un an.
    În ceea ce priveşte atracţia celor două tinere pentru antreprenoriat, Daniela Pădurariu spune că a cochetat cu businessul încă din copilărie, când vindea diverse lucruri. Apoi, în primul an de facultate a lansat şi un site unde vindea ii româneşti. Colega ei de business, Raluca Enache, a moştenit pasiunea antreprenorială din familie – ambii săi părinţi fiind antreprenori.
    Chiar dacă cele două tinere au avut şi posibilitatea de a pleca la studii în străinătate (Daniela a fost acceptată, printre altele, şi la King’s College în Anglia şi era pregătită să plece), faptul că au avut o alternativă în România le-a motivat să rămână. „Am realizat că îmi doresc foarte mult să fac ceva care să crească în România, să reuşesc aici şi să dezvolt ceva în ţară care să fie benefic pentru oamenii de aici. În plus, aici există piaţă pentru multe lucruri care pot fi aduse din alte pieţe. Cumva în afară erau mai puţine posibilităţi”, spune Daniela.
    Cum se face business în România la 21 de ani? „Sunt foarte multe oportunităţi – multă lume ne ajută fiindcă ne văd atât de motivate să facem ceva la în jur de 20 şi ceva de ani”, adaugă ea.
    Raluca Enache spune că cel mai dificil în dezvoltarea afacerii lor a fost până acum să selecteze profesioniştii care să fie prezenţi pe platformă – au organizat peste 100 de interviuri pentru a găsi persoanele potrivite: „Realizez acum că este foarte greu să lansezi un marketplace, trebuie să ai grijă şi de aria de clienţi, şi de aria de profesionişti în egală măsură”.
    În selecţia lor au contat atât modul în care candidaţii îşi făceau treaba, cât şi felul în care comunicau, partea de soft skills – „Este important în situaţia unui business în care persoana respectivă vine la domiciliul tău”. Spre exemplu, cei care au venit la interviu exclusiv din cauză că se aflau în şomaj tehnic, situaţie în care se găseau mulţi dintre specialiştii în industrie în lunile anterioare, au şi renunţat pe parcurs – „Unii sunt angajaţi şi la saloane, dar fac acest lucru în plus. Nu trebuie să nu ai un job, poţi să câştigi venituri suplimentare astfel”.
    Întrebate ce i-ar sfătui pe tinerii asemeni lor, cele două spun: „Să aibă încredere în tot ceea ce fac şi să pună suflet în ceea ce fac – trebuie să fie foarte motivaţi şi să nu renunţe imediat atunci când dau de un obstacol. Trebuie să facă tot posibilul să treacă peste orice obstacol şi să muncească mult”, a spus Raluca Enache. Iar colega sa de business insistă ca domeniul în care aleg să îşi dezvolte activitatea sau un business să fie unul pe placul lor: „Eu le-aş spune să facă totul cu pasiune, ştiu că sună a clişeu, dar dacă îţi place ceea ce faci şi simţi că faci ceva valoros poţi muta munţii din loc, iar dacă e vorba de business, vârsta nu contează. Totul se poate, doar să încerci şi poţi să ajungi departe”.

  • Două treimi dintre români folosesc cel puţin un serviciu digital. Cu cât a crescut numărul utilizatorilor în timpul carantinei

    Două treimi dintre consumatorii români au utilizat cel puţin un serviciu digital în timpul carantinei impuse pe fondul răspânirii pandemiei de COVID-19, o creştere de 10% faţă de perioada anterioară, conform sondajului „Digital Sentiment in Romania” publicat de McKinsey & Company. Realizat de echipa locală a firmei de consultanţă, sondajul este relevant la nivel naţional şi analizează comportamentul consumatorilor români în mediul online şi utilizarea digitală a serviciilor disponibile în 10 sectoare economice: bancar, de asigurări, produse de băcănie, îmbrăcăminte, divertisment, social media, turism, telecomunicaţii, utilităţi şi sectorul public.

    Rezultatele arată că, în perioada carantinei COVID-19, s-a dublat numărul serviciilor accesate digital. „Dacă, în general, consumatorul român obişnuit accesa deja digital unul sau două servicii diferite, în timpul carantinei, utilizatorii au folosit online, în medie, trei-patru servicii diferite”, notează Alexandru Filip, partener coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti şi lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.
    În ceea ce priveşte tipurile de servicii digitale la care consumatorii români au recurs, cele bancare şi de telecomunicaţii sunt cele mai folosite; 38% dintre români au declarat că au utilizat cel puţin un serviciu digital din aceste două sectoare în timpul carantinei COVID-19, iar 19% dintre consumatori au început să le folosească începând din această perioadă de carantină. Pe de altă parte, doar 14% dintre români au accesat digital servicii din sectorul asigurărilor, respectiv aferente sectorului public.

    „Nu este surprinzător faptul că băncile şi companiile de telecomunicaţii conduc în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor digitale de către consumatori deoarece investiţiile semnificative şi preocuparea acestora pentru transformarea digitală datează de câţiva ani buni, iar acum rezultatele sunt vizibile. În acelaşi timp, aceste statistici ar trebui să fie un îndemn către digitalizare şi pentru alte sectoare ale economiei. Îmi vine în minte cel al asigurărilor, în cazul căruia o digitalizare accelerată a produselor şi serviciilor oferite poate veni în întâmpinarea unei conştientizări sporite între consumatori a nevoii de protecţie financiară pe termen lung pe fondul incertitudinii şi vulnerabilităţii reflectate de criza COVID-19”, adaugă Alexandru Filip.

    Un alt rezultat al sondajului arată că, în prezent, creşterea utilizării serviciilor digitale este semnificativă pentru toate categoriile de vârstă şi pentru toate regiunile geografice, nemaifiind valabilă doar pentru early adopters, care înainte erau reprezentaţi de tinerii profesionişti din oraşele mari. Înainte de carantina COVID-19, grupele de vârstă cuprinse între 18-24 de ani şi 35-44 de ani erau cel mai bine reprezentate în ceea ce priveşte adopţia digitală, cu 69%, respectiv 65%. Acum, pentru ambele categorii de vârstă, rata de adopţie a crescut la 76%. În plus, în această perioadă, rata de adopţie digitală a crescut semnificativ pentru consumatorii între 45 şi 64 de ani deoarece există mai multe stimulente pentru utilizarea serviciilor digitale datorită riscurilor medicale crescute generate de factorul vârstă. Mai mult, 65% dintre românii care locuiesc în oraşe mici şi în zone rurale au utilizat cel puţin un serviciu digital în ultimele 6 luni.

    Telefoanele mobile sunt cele mai populare dispozitive folosite pentru accesarea de servicii online, 62% dintre români utilizându-le ca dispozitiv principal. Conform răspunsurilor, odată ce adoptă experienţa digitală, 37% dintre consumatori au declarat că sunt foarte mulţumiţi, în timp ce 56% au fost mulţumiţi.

    În ciuda creşterii folosirii serviciilor digitale de către români, mai este loc pentru a atrage mai mulţi utilizatori în această zonă. Comparativ cu utilizarea serviciilor digitale la nivelul Europei Centrale şi de Est, există un potenţial semnificativ de dezvoltare pentru majoritatea industriilor din România: cea bancară, a asigurărilor şi sectorul public au cel mai mare potenţial de creştere, între 1,7 şi 2,6 ori. În domeniul utilităţilor şi al produselor de băcănie, accesarea digitală a serviciilor mai poate creşte de până la 1,2 ori. Mai mult, între 31% şi 52% dintre consumatori au trăit cel puţin o dată experienţa de a avea nevoie de un serviciu, dar nu l-au accesat online. Complexitatea experienţei de utilizare, lipsa de încredere şi indisponibilitatea serviciului sunt obstacole care îi împiedică pe consumatorii români să recurgă la servicii digitale atunci când au nevoie de respectivele servicii.

    Pentru a valorifica acest potenţial, companiile ar trebui să nu se limiteze strict la simpla automatizare sau digitalizare a proceselor existente, ci să facă serviciile digitale mai simple şi accesibile, îmbunătăţind experienţa utilizatorului. Pentru aceasta,  trebuie să se concentreze pe satisfacerea unei nevoi specifice a clientului, chiar dacă acest aspect necesită crearea unui produs nou, spre deosebire de digitalizarea unui produs existent, potrivit pentru o altă paradigmă, acum depăşită. Pentru a reuşi o digitalizare la scală a serviciilor lor, companiile din orice sector ar trebui să se axeze pe doi factori-cheie: să recruteze personal cu o gamă largă de competenţe digitale de nişă şi să dezvolte o tehnologie modernă, în mare măsură independentă de cea a furnizorilor tradiţionali de soluţii IT.

    „COVID-19 este, în primul rând, o provocare umanitară globală. Încă nu putem prevedea cum vor evolua lucrurile. Companiile din întreaga lume trebuie să acţioneze prompt pentru a-şi proteja angajaţii, clienţii, lanţurile de aprovizionare şi rezultatele financiare. Cu o rată accelerată a adopţiei digitale, noua normalitate aduce schimbări pentru companiile din toate sectoarele. Un lucru important pentru  companii este ca acestea să-şi intensifice procesul de transformare şi să parieze într-o măsură mai mare pe canalele digitale. Digitalizarea în sine satisface aşteptările clienţilor, dar nu le depăşeşte, ceea ce nu generează loialitate în rândul acestora. Companiile ar trebui să urmărească să adopte digitalizarea integrală, din perspectiva nevoilor afacerii, dar si din perspectiva tehnicilor de design thinking. Astfel este îmbunătăţită experienţa clienţilor, specifică fiecărei industrii, şi se obţin rezultate financiare mai bune”, a concluzionat Filip.

  • Deloitte îşi întăreşte echipa de conducere şi promovează doi parteneri în cadrul departamentului de servicii fiscale şi un partener în cadrul societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii

    Compania de audit şi consultanţă Deloitte i-a promovat pe Raluca Bâldea şi Bogdan Barbu pe poziţia de Parteneri Servicii Fiscale şi pe Simina Mut în rolul de Partener în cadrul Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă reţeaua globală Deloitte Legal în România.

    „Preluarea rolului de partener este probabil cea mai importantă reuşită a unei cariere în servicii profesionale” spune Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Raluca Bâldea, care a devenit acum Partener Servicii Fiscale în cadrul departamentului de Taxe Indirecte al Deloitte România, are 13 ani de experienţă în domeniul fiscal. Ea s-a alăturat Deloitte în 2013 şi, de atunci, s-a specializat în TVA. Oferind consultanţă în chestiuni sofisticate de TVA pentru companii din toate domeniile, Raluca s-a concentrat în ultimii ani pe sectoarele producţie, imobiliar şi energie. În plus, din 2018 a preluat rolul de coordonator al echipei de consultanţi în domeniul taxelor vamale şi al accizelor, iar în 2019 a devenit coordonatorul Departamentului de Taxe din cadrul biroului regional al Deloitte din Timişoara. Raluca Bâldea este membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, expert fiscal înregistrat la instanţele de judecată naţionale şi are un Executive MBA de la Universitatea din Viena.

    Bogdan Barbu, promovat Partener Servicii Fiscale, este specializat în preţuri de transfer şi fiscalitate internaţională şi este liderul grupului de servicii de consultanţă dedicat sectorului produselor industriale din cadrul Deloitte România. El s-a alăturat Deloitte după ce a absolvit studiile universitare, în 2008, fiind implicat în numeroase proiecte de consultanţă fiscală şi procese de soluţionare a disputelor, cu predilecţie în domeniul preţurilor de transfer, lucrând cu companii româneşti şi multinaţionale din toate domeniile, în special din sectorul produselor industriale şi de consum. Din 2019, este şi coordonatorul Departamentului de Taxe din cadrul biroului regional al Deloitte din Cluj-Napoca. Bogdan este licenţiat în afaceri internaţionale şi are un master în acelaşi domeniu. De asemenea, deţine un Certificat în Preţuri de Transfer emis de Chartered Institute of Taxation din Londra şi este consultant fiscal autorizat, membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România.

    Simina Mut este acum Partener în cadrul Reff & Asociaţii şi coordonează pentru Europa Centrală echipele de consultanţă în management juridic şi de Legal Managed Services, al căror rol este să sprijine departamentele juridice în demersul de transformare digitală, de îmbunătăţire a eficienţei prin utilizarea soluţiilor tehnologice şi prin optimizarea proceselor. Simina continuă să conducă şi Centrul Global de Excelenţă Deloitte Legal, o echipă globală aflată la Bucureşti care oferă soluţii atât pentru clienţii, cât şi pentru profesioniştii Deloitte din toată lumea, printre care se numără soluţiile create în cadrul parteneriatului cu UiPath. Simina este un avocat experimentat în tranzacţii bancare şi a coordonat implementarea la nivel global a unor proiecte inovatoare pentru reţeaua Deloitte Legal, în domenii precum excelenţă operaţională, design de modele operaţionale, centralizarea serviciilor, soluţii tehnologice dedicate domeniul juridic şi strategie digitală. Ea s-a alăturat Deloitte când era absolventă. A studiat drept internaţional şi comparat în Cluj-Napoca, Paris şi Geneva şi deţine certificări în drept comparat şi transnaţional.

    Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din ţara noastră şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesionişti.

    La nivel global, Deloitte furnizează servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

  • Sătul de programul 9:00-17:00, un tânăr român a decis să pornească propria afacere pe o nişă puţin cunoscută în România. Astăzi lucrează cu nume grele din piaţa de business

    „Am lansat UX Project în 2015 cu o dorinţă nebună de a încerca antreprenoriatul. Eram printre primii UX (user experience – experienţa utilizatorului – n. red.) designeri din ţară, aveam deja o experienţă considerabilă în acest domeniu şi am vrut să îi învăţ şi pe alţii ceea ce ştiu eu. Aşa au luat naştere primele cursuri de UX design (UX Essential Training) din România”, povesteşte Andrei Mihai. Ulterior, spune el, au venit şi proiectele de consultanţă, aşa că, de la an la an, a adăugat cărămidă după cărămidă la businessul de azi.

    „La momentul în care am pornit pe cont propriu nu aveam niciun ban pus deoparte. În primele două luni a trebuit să le cer bani părinţilor pentru a mă susţine, dar ulterior lucrurile au avut un parcurs pozitiv. Spre norocul meu investiţia iniţială a fost mai mult legată de alocarea timpului propriu”, povesteşte antreprenorul. Absolvent al Facultăţii de Economie şi comunicare în afaceri din cadrul ASE şi al unui master în Comunicare în Afaceri, înainte de a-şi găsi locul în lumea antreprenoriatului, Mihai a lucrat timp de 8 ani în diverse agenţii de digital şi corporate.

    „Am lucrat prin mai multe companii şi agenţii de digital, printre care Yahoo! şi National Geographic Channel, apoi am făcut tranziţia către zona corporate, la Raiffeisen Bank, pe poziţia de UX architect.” Spune însă că nu suporta programul 9:00-17:00 şi senzaţia de a se simţi „doar o rotiţă”. „Îmi place să îmi fac mereu de lucru, să creez câte ceva, să explorez idei noi. Viaţa de angajat îţi ia acest elan şi te duce în alte direcţii.” 

    Libertatea poate fi înspăimântătoare la început, susţine el. „Un şoc a fost când pentru unul dintre primele mele contracte am fost plătit după 60 de zile – nu ştiam ce se întâmplă, dacă voi fi sau nu plătit la final. Au fost paşi mici de la an la an, când unul în faţă, când doi în spate şi tot aşa. Important este că mergem înainte.” Cele mai dificile provocări din mediul de servicii în care activează, spune antreprenorul, le reprezintă scalarea businessului şi predictibilitatea.

    „Am căutat intens un model de business care să ne permită să fim profitabili.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 140.000 de euro, iar estimările iniţiale pentru acest an vizau o creştere de 10%. „Din păcate, nu cred că mai este realistă. Ne propunem să revenim în T2/T3, prin abordarea pieţelor internaţionale. Pe de altă parte, scoaterea din zona de confort ne poate aduce alte oportunităţi. Suntem deci optimişti în privinţa viitorului, în ciuda crizei sanitare care ne-a bulversat pe toţi.”

    În prezent, echipa UX Project numără trei persoane, alături de o serie de colaboratori pe diverse proiecte. Din rândul clienţilor – majoritatea, companii mari cu care au lucrat de-a lungul anilor pe zona de consultanţă – enumeră E.ON, Honda, Carrefour, Orange sau NN. „Pe partea de training lucrurile sunt la fel de interesante: ING, Banca Transilvania, Oracle sau AROBS Transilvania.” Businessul se axează pe servicii B2B, iar persoanele fizice sunt de obicei excepţii, fiind interesate în general de participarea la diverse evenimente pe care compania le organizează. „Sunt oameni din sfera industriilor digitale, designeri, developeri sau analişti de business, cu vârste cuprinse între 24 şi 37 de ani şi venituri peste medie.”

    Costul serviciilor UX Project depinde de mai mulţi factori, cum ar fi durata trainingului sau complexitatea produsului / serviciului pentru care se oferă consultanţă, dar în general, porneşte de la câteva mii de euro. Proiectele încep de la un angajament pe două săptămâni, unde se lucrează cu metodologii de la Google pentru construirea de prototipuri şi validare cu clienţii din publicul ţintă, iar cele mai lungi contracte se întind pe o perioadă şi de trei luni. „Din păcate, COVID-19 ne-a afectat şi pe noi, eram în discuţii pentru câteva proiecte care au fost amânate. Sperăm ca, odată cu încheierea stării de urgenţă, companiile să îşi reanalizeze priorităţile.”

    Pe de altă parte, notează Mihai, criza provocată de pandemie le-a oferit prilejul de a se concetra pe diverse proiecte in-house pe care le puneau mereu în aşteptare. „Spre exemplu, am organizat o serie de patru webinarii pentru comunitatea specialiştilor în design, iar evenimentele au fost primite cu entuziasm. Peste 100 de persoane ni s-au alăturat în discuţii despre provocările acestei perioade. A fost un schimb de experienţă şi de idei foarte util.” În plus, au pus şi bazele primului masterclass online adresat comunităţii internaţionale de designeri UX – un curs intensiv de şase săptămâni, cu multe teme practice şi lucru individual, dar şi în echipă.

    În privinţa nivelului la care se situează România faţă de alte pieţe europene în ceea ce priveşte investiţiile din zona de user experience, Mihai spune că ne plasăm destul de jos. „În multe ţări chiar statul este angrenat şi investeşte în astfel de iniţiative (experienţa cetăţeanului cu serviciile publice, fie el educaţional sau sanitar). Din păcate, nu este cazul României.” Pe de altă parte, adaugă el, companiile încep să ia în serios acest aspect şi îşi dezvoltă fie departamente interne, fie apelează la companii de consultanţă.

    „Pot să observ inclusiv o maturizare a angajaţilor privind practicile de user experience design – fie îl consideră un factor de inovare pe care şi-l însuşesc, fie sunt forţaţi de competiţie si de dinamica pieţei.” În mediul corporate, spune antreprenorul, există o preocupare vizibilă pentru acest domeniu, dar bugetele alocate variază. „Practicile de UX design nu se rezumă doar la experienţa cumpărătorului, ci inclusiv a angajaţilor. Promovează colaborarea, oferă tehnici şi instrumente vizuale, ceea ce ajută enorm în luarea deciziilor, promovează empatia şi mai ales experimentarea.” În ultimii ani, companiile medii şi mari fac progrese importante pe toate planurile, când vine vorba de transformarea digitală, inclusiv în industrii ce se mişcă mai greu, de pildă în energie sau agricultură, domenii în care a operat şi compania pe care o conduce, remarcă Mihai.

      „Se adoptă tehnologii de ultimă oră, dispozitive mobile, softuri cu care să îşi desfăşoare activitatea pe teren, dar inclusiv în mediul de birou, prin diverse metodologii de lucru precum agile, design thinking, design sprints – ce ţin tot de sfera user experience design.” Raportându-ne însă la mediul internaţional, „simt că suntem cu un pas în spate faţă de Europa de Vest. La noi, deşi IT-ul reprezintă al doilea contribuitor la PIB, suntem totuşi o ţară în care se face dezvoltare doar pentru produse şi servicii cu capital străin.

    Sunt ţări în care toată interacţiunea cu o companie se face direct online; în România, în plină criză COVID-19 şi ordonanţă de urgenţă, mi se cerea să mă prezint la o agenţie bancară să mai semnez un document”, adaugă antreprenorul. În opinia sa, un efect al actualei crize a scos în evidenţă faptul că avem nevoie de fluxuri digitale complete. „Ca şi în alte ţări dezvoltate, ghişeul trebuie să devină opţional, nu obligatoriu. Pe de altă parte, companiile ar trebui să pună la dispoziţia angajaţilor instrumente cu ajutorul cărora să îşi poată desfăşura activitatea.”

    Care sunt însă elementele pe care un produs sau un serviciu trebuie să le deţină pentru a se plia pe nevoile utilizatorului? „Experienţa utilizatorului este ceva subiectiv, foarte personal. Cred însă că principalul aspect îl reprezintă nevoia, sau mai mult decât atât, crearea unei nevoi.” Aşadar, în literatura de specialitate, pentru ca un produs să ofere o experienţă remarcabilă trebuie să îndeplinească o serie de criterii, notează Mihai; citându-l pe consultantul britanic Peter Morville, el spune că acesta trebuie să fie: util, valoros, credibil, uşor de găsit şi de folosit, accesibil şi să provoace dorinţa de achiziţie/utilizare.

    Mihai remarcă faptul că numeroase companii înţeleg prin user experience partea vizuală a instrumentelor prin care interacţionează cu clientul, cunoscută în mod tradiţional sub denumirea web design, adică se gândesc doar să facă un site care să arate bine. Din punctul său de vedere, user experience reprezintă însă un echilibru între nevoile de business şi nevoile utilizatorului şi se manifestă prin mai multe acţiuni ce au un efect direct asupra companiilor: înţelegerea utilizatorului –  „adică chiar să stai de vorbă cu el şi să iei un feedback real”; ruperea barierelor dintre departamente promovând instrumente de colaborare şi co-creare, totul fiind transparent şi la îndemâna oricui; strategie şi viziune holistică prin maparea tuturor punctelor de contact cu clientul (nu doar un site sau aplicaţie), precum şi analize, statistici şi experimente în ideea de a valida rapid înainte de a intra într-o fază de dezvoltare propriu-zisă.

    „Multe companii înţeleg că aceste practici nu fac decât să lungească un plan de proiect, când în realitate toate acestea nu fac decât să reducă riscul de dezvoltare inutilă şi, pe lângă satisfacţia clientului, au impact major în: productivitatea angajaţilor, time to market (timpul de comercializare – perioada de timp dintre fabricarea unui produs până la momentul în care este disponibil pentru vânzare – n. red.), creşterea conversiilor, reducerile de cheltuieli prin identificarea de fluxuri inutile sau slab reprezentate, dar şi identificarea de noi oportunităţi în piaţă. Noi încercăm să educăm piaţa prin acţiunile noastre fie de training, fie webinarii sau evenimente.”

  • Arta celor care nu există

    Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times.  Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea. 

  • Libertatea ca strategie de business

    În opinia personală a lui Christophe Dridi, modelul de business în industria auto se va schimba şi cumva va reveni la cel din secolul al XX-lea.
    „Maşina înseamnă libertate. Avem nevoie de asta. Poate modelul de business se va schimba. Spre exemplu, dacă înainte de pandemie discutam despre car sharing, acum sharingul este sub semnul întrebării. Vom vedea şi piaţa închirierilor de maşini cum va evolua“, a spus Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Revenirea însă va fi bruscă, după ani în care s-a insistat pe transportul în comun, sharing şi soluţii alternative. Pe de altă parte, datorită progresului tehnologic şi eliminarea poluării aerului datorită motorului electric, problema calităţii aerului din marile oraşe va fi eliminată. Acum trebuie construite şi locurile de parcare necesare, alături de staţiile de încărcare.
    Automobile Dacia şi Ford România au reluat producţia de automobile în data de 4 mai în condiţii speciale impuse de pandemia de COVID-19, după aproape şase săptămâni în care activitatea a fost întreruptă.
    „Am început pe bază de voluntariat începând cu data de 21 aprilie, iar pe 4 mai am reluat producţia de maşini, în două schimburi. Săptămâna trecută am început cu 700 de maşini pe zi, iar ieri am crescut la 950 de maşini pe zi. Treptat, pas cu pas vom continua creşterea producţiei, iar în două săptămâni vom ajunge la 1.200 de maşini pe zi. Întâi trebuie să ne adaptăm, nu putem urca direct la 1.400 de maşini pe zi“, a spus preşedintele Dacia.
    Uzina de la Mioveni alături de cea din Bursa, Turcia, sunt singurele care produc în trei schimburi în acest moment.
    Şeful Dacia spune că departamentul logistic monitorizează îndeaproape lanţul de furnizori, iar până acum nu sunt înregistrate probleme nici pe partea de furnizori şi nici în ceea ce priveşte transportul.
    Dincolo de furnizori, principala problemă a industriei nu o reprezintă producţia, ci piaţa, care este puternic afectată de pandemie.
    „Producţia noastră merge la export, în special în Europa de Vest, iar dacă Spania este închisă, la fel şi Italia, Franţa, Marea Britanie, atunci avem o problemă. Noi analizăm zi de zi. Pe de altă parte, vestea bună este că vânzările în Germania merg, iar comenzile vin din nou. Activitatea în Franţa a fost reluată săptămâna aceasta“, a spus Christophe Dridi.
    Dincolo de vânzarea clasică, Dacia prin Renault a implementat comerţul online în România, Franţa, Spania şi Marea Britanie.
    „Inginerii noştri au proiectat în două săptămâni comerţul digital, iar acum este posibilă achiziţia online a unei maşini şi livrarea sa acasă. Până acum nu a fost uşor. Luptăm zi de zi pentru a găsi clienţi, pentru a putea produce. Acum este prea devreme pentru estimări, însă activitatea economică trebuie repornită. Vom căuta inclusiv pieţe noi“, explică preşedintele companiei Dacia.
    Pe de altă parte, pandemia poate readuce şi creşterea pieţei auto, în condiţiile în care deplasarea cu maşina personală este cea mai sigură.
    „În China, Coreea de Sud, sunt oameni care nu mai vor să folosească transportul în comun, iar acest lucru se va întâmpla în mai multe ţări, iar Dacia vine cu o ofertă de maşini accesibile“, a spus Christophe Dridi. În cazul în care piaţa auto europeană ar reveni pe un trend ascendent, uzina poate recupera cele aproape şapte săptămâni în care producţia a fost oprită, timp în care s-ar fi putut asambla aproape 50.000 de maşini.
    „Sunt multe posibilităţi de revenire. Spre exemplu, anul trecut la Dacia lucram şi sâmbăta în trei schimburi, în timp ce anul acesta nu s-a mai produs şi sâmbăta.
    Dacă cererea revine, putem readuce în program cea de-a şasea zi de lucru“, a subliniat preşedintele companiei.
    Proiectele Dacia nu sunt afectate de pandemie, nici în ceea ce priveşte proiectarea acestora şi nici de lansarea comercială.
    „La începutul lunii martie discutam cu directorul de IT cu privire la pregătirea unui scenariu negru, în cazul în care toţi ar trebui să lucreze de acasă, iar datorită acelui plan am pregătit laptopuri şi conexiuni speciale. Avem inclusiv oameni care prin laptop lucrează pe workstationul de la birou. Este mai scump, dar activitatea poate continua. Şi în plus nicio lansare de model nou nu este amânată“, a conchis preşedintele companiei Dacia.
    În urma vizitei premierului la Mioveni oficialii de la Dacia au avut mai multe discuţii cu privire la sprijinul necesar sectorului auto.
    „Este important ca în această perioadă să fie păstrate toate locurile de muncă, chiar dacă vom produce 1.200 de maşini pe zi şi nu 1.400. Am cerut susţinere autorităţilor pentru a continua activitatea. Acum am văzut că au început lucrările – şi am fost invitat – la lotul 5 din autostrada Piteşti-Sibiu. Este foarte important să fie continuate investiţiile“, a subliniat preşedintele Dacia.
    Pe de altă parte, acesta consideră că o criză poate fi şi benefică, mai ales în ceea ce priveşte organizarea.
    „La sediu la Renault Bucharest Connected avem 3.200 de ingineri. Înainte de criză utilizam telemunca cel mult 1-2 zile pe săptămână, iar acum 90% din ingineri lucrează de acasă şi la fel se va întâmpla şi după data de 15 mai. Mulţi vor rămâne acasă deoarece lucrează mai eficient, spun că sunt mai mulţumiţi şi nu mai pierd timpul pe drum“, explică Christophe Dridi.
    În perioada pandemiei birourile corporatiştilor din Capitală au fost ocupate în proporţie de cel mult 30-40% din cauza condiţiilor impuse, iar revenirea la birou va costa fiecare companie cel puţin 30-40 de euro de angajat pe lună pentru a dezinfecta corespunzător fiecare loc de muncă. Creşterea gradului de ocupare la peste 50% va determina însă creşterea exponenţială a cheltuielilor, în condiţiile în care sunt necesare recompartimentări.
    O altă măsură importantă ce este deja implementată de Dacia o reprezintă creşterea gradului de integrare locală, în contextul în care o criză precum cea a pandemiei poate pune în pericol fluxul de piese.
    „Noi putem fi mai puternici dacă acem un grad mai mare de integrare locală, iar la Dacia acesta a crescut. Atunci când dezvoltăm noi modele, noi versiuni, creştem gradul de integrare locală, iar dacă ceva nu poate fi produs aici, ne uităm la nivel regional, către ţările vecine. Acum localizarea are mai mult sens ca niciodată, punct de vedere logistic, al amprentei de carbon sau chiar al calităţii – dacă o componentă vine din partea cealaltă a lumii şi are o problemă, viteza de reacţie este una mai mică“, a declarat Christophe Dridi.
    Spre exemplu, preşedintele Dacia subliniază faptul că treptat componente care erau importate acum sunt sau vor fi produse în România, precum pompe care înainte erau importate din Coreea iar acum sunt produse la Oarja, sau cotiera de la Duster care era produsă în Franţa iar acum o produc turcii de la Martur tot la Oarja, farurile de Duster care vor fi produse de Elba la Timişoara sau tetierele scaunelor.
    El a spus că nivelul actual nu poate fi estimat precis deoarece depinde în ce măsură sunt luate în calcul componentele din motor sau cutia de viteze, dacă se calculează la unitate sau la valoare. Pe de altă parte, în urmă cu 2-3 ani, gradul de integrare era de circa 60-70%.
    În ceea ce priveşte relocarea producţiei, miza o reprezintă posibilitatea de a atrage local viitorul model electric al Dacia, care până la apariţia pandemiei era produs în China şi importat în Europa, cel puţin pentru început.
    „Nu putem răspunde acum, dar nici nu putem spune că nu se poate realiza. Momentan lângă Bucureşti avem un furnizor care asamblează baterii, iar asmblarea reprezintă primul pas“, explică Christophe Dridi.
    Dacia a prezentat în martie conceptul Spring, un Renault City K-ZE cu emblema Dacia, un automobil complet electric proiectat iniţial pentru pieţele emergente. În contextul în care din 2020 limita grupurilor auto este de 95 g CO2/km, toţi constructorii caută toate soluţiile rapide la care pot apela pentru a reduce într-un timp cât mai scurt emisiile de dioxid de carbon – emisii care nu pot fi reduse sub 100 g fără maşini electrice.

  • Înapoi în viitor: Cum ar fi arătat o zi din viaţa noastră dacă pandemia de coronavirus ar fi izbucnit în urmă cu 25 de ani

    Uneori, cel mai bun mod prin care poţi să înţelegi prezentul este prin perspective cu totul noi. Ce produse şi servicii esenţiale de astăzi nu existau în urmă cu 25 de ani? Dintre cele mai importante companii din prezent, câte dintre ele nu existau? Şi ce firme existau pe atunci şi au avut nevoie să se reînnoiască pentru a rămâne relevante?

    Ce s-ar fi întâmplat dacă pandemia de COVID-19 ar fi luat naştere cu 25 de ani mai devreme?

    Telemedicina, care oferă posibilitatea specialiştilor de a diagnostica oamenii fără a viola starea de carantină, nu ar fi putut fi posibilă, în condiţiile în care mult prea puţini oameni aveau acces la internet în afara laboratoarelor de cercetare în 1995, scrie Forbes.

    Pe 8 mai, Administraţie Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente a aprobat folosirea în cazuri de urgenţă a recoltării salivei la domiciliu în detrimentul prelevării nazale pentru a diagnostica boala. Cadrele medicale din trecut nu puteau decât să viseze la o asemenea inovaţie.

    Ultimele evoluţii din telecomunicaţii, transport, digital banking, agricultură, gestionarea lanţurilor de aprovizionare şi entertainment au fost cu adevărat impresionante.

    Pe lângă smartphone-uri şi laptopuri, oamenii se pot autoizola mai uşor cu ajutorul cumpărăturilor online, platformelor de streaming, reţelelor de socializare, crowdsourcing-ului, şi alertelor digitale de ştiri. Multe dintre aceste produse şi servicii nu existau în urmă cu 20-25 de ani. Amazon a început ca o mică librărie online în 1995. Playstation intra pe piaţa americană în acelaşi an. Skype a fost lansat în 2003, în timp ce Zoom – aplicaţie utilizată tot mai des în ultimul timp – a fost fondată în 2011.

    Lista este extrem de lungă, de la UberEats, YouTube, Xbox şi Facebook la WhatsApp, LinkedIn, Twitter şi Instagram. Toate aceste companii reuşesc să umple golurile din pieţele de pe întreg teritoriul planetei.

    Oamenii tind să fie atât de constrânşi de probleme cotidiene – ultimele scandaluri şi nedreptăţi – încât nu mai observă progresul din societate. În loc să vadă business-ul drept principalul factor de inovaţie şi creare, îşi îndreaptă atenţia asupra corupţiei şi lăcomiei.

    Aşa că realitatea rămâne următoarea: Calitatea vieţii în aceste timpuri grele, aşa cum este, ar fi mult mai proastă fără inovaţiile ultimilor 25 de ani, având în vedere următoarele trei aspecte:

    Mobilitatea nu este mereu ascendentă: Progresele din timpul vieţii noastre se mişcă într-o singură direcţie, generându-se averi din ce în ce mai mari. Uneori, indivizii şi companiile dau greş. La fel şi guvernele. Însă per total, miliarde de oameni au reuşit să scape de sărăcie. Însă acest lucru se poate schimba. Fără libertate economică şi abilitatea de a-ţi câştiga existenţa neluând în calcul un număr mare de constrângeri, beneficiile de care atât de mulţi oameni se bucură în mod gratuit s-ar putea opri. Firmele care au luat naştere şi s-au dezvoltat în ultimii 25 de ani au avut libertatea de a experimenta, de a-şi asuma riscuri şi de a înregistra profituri.

    Creşterile economice au nevoie de pieţe şi instituţii: Indivizii îşi înţeleg problemele şi încep să le rezolve. Însă adevăratul progres este când o echipă diversă îşi combină resursele în aceeaşi direcţie. Pieţele şi instituţiile permit acest tip de colaborare, valorificând potenţialul uman. Oamenii de astăzi au nevoie de produse şi servicii care nu pot exista fără pieţe şi instituţii. Nu poţi avea smartphone-uri fără Big Data şi nici vaccinuri de combatere a coronavirusului fără Big Pharma.

    Crearea averii precedă distribuţia: Oamenii celebrează filantropia, în special în timpul unei pandemii. Liderii adevăraţi se concentrează asupra creării, nu distribuirii averii. Îşi aleg o provocare suficient de grea, recrutează oameni inteligenţi şi le dau mână liberă să inoveze. Ei deveni analişti sau programatori neavând în minte posibilele acte de caritate care pot avea loc în viitor. Aceşti oameni merită acelaşi nivel de laude pe care le primesc doctorii, asistentele medicale şi şoferii de camioane din timpul pandemiei de coronavirus.

    Oamenii care se uită spre viitor din anul 1995 înţeleg valoarea întreprinderilor şi pieţelor. Dar văd şi un avertisment: Progresul este efemer, iar lanţurile globale de aprovizionare care oferă din belşug produse ieftine pot dispărea dacă nu sunt sprijinite de instituţii.