BusinessMagazin

Tag: sedinta

  • PSD se reuneşte astăzi în prima şedinţă BPN după eşecul la prezidenţiale şi după excluderile din CExN

    Este prima şedinţă a Biroului Permanent Naţional al PSD, după eşecul de la alegerile prezidenţiale şi după Comitetul Executiv Naţional (CExN) din urmă cu două săptămâni, în care s-a decis excluderea din partid a doi vicepreşedinţi, Marian Vanghelie şi Dan Şova şi a senatorului Mircea Geoană.

    Din Biroul Permanent Naţional fac parte vicepreşedinţii partidului, astfel că şedinţa conducerii de luni se va desfăşura cu trei membri mai puţin, cei doi vicepreşedinţi şi Mircea Geoană, care făcea parte din Birou, în calitate de fost preşedinte al partidului.

    Social-democraţii ar putea să discute şi să ia decizii politice privind restructurarea Guvernului şi formarea Cabinetului Ponta 4, în condiţiile în care atât CExN cât şi membrii grupurilor parlamentare ale PSD au decis menţinerea formaţiunii la guvernare.

    Sunt de aşteptat , de asemenea şi discuţii pe marginea bugetului, care urmează să ajungă în Parlament în cursul săptămânii.

    Viitorul cabinet Ponta nu va mai cuprinde miniştri delegaţi şi va avea portofoliile împărţite, astfel: câte două la UNPR, PC şi PLR, restul urmând a reveni PSD-ului.

    Premierul Victor Ponta declara, săptămâna trecută, că începând din 13 decembrie şi până în 19 decembrie va veni în Parlament cu noua structură de Guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015.

    ”În acea săptămână, până pe 19 decembrie, suntem gata cu noua formulă de guvern, pentru că pe 13 decembrie este ziua în care cei de la UDMR decid în mod oficial că nu vor mai participa cu miniştri la guvernare. Ştiu că au decis şi ştiu că se vor ţine de cuvânt că vor vota noua structură a guvernului şi bugetul în acest an şi asta înseamnă că putem veni imediat după 13 cu noua structură de guvern”, a afirmat Ponta, după şedinţa grupurilor parlamentare reunite ale PSD.

    ”I-am informat şi pe colegii mei despre faptul că trebuia să decidem împreună dacă există sprijinul grupurilor parlamentare pentru continuarea guvernării. S-a dat un vot, a fost un vot unanim pentru continuarea programului de guvernare şi de asemnea i-am anunţat că asta înseamnă să venim cu bugetul în jur de 14, pe 10 îl terminăm la Guvern, dar în jur de 14 intră în Parlamemnt şi cu o formă restructurată a Guvernului, din care să facă parte, alături de PSD, cu câte 2 portofolii, colegii de la UNPR, PC şi PLR”, a mai explicat Ponta.

  • Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în şedinţa de Guvern

     “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul discută astăzi reîmpărţirea banilor publici.

    UPDATE 14:15 Cea de-a treia rectificare bugetară a fost aprobată.

    UPDATE 13:15  Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

  • Vanghelie, după excluderea din partid: A fost o execuţie, echipa Ponta-Dragnea e pierdută

    Întrebat ce s-a întâmplat în şedinţă, Vanghelie a spus: ”O chestie foarte amestecată, foarte complicată şi foarte penibilă. Nu a fost nimic, a fost o execuţie, cu motivaţia că am dat declaraţii, că sunt pe lângă Mircea Geoană, că Şova e în greţuri cu domnul Dragnea. Nişte prostii”.

    El i-a acuzat pe Victor Ponta şi pe Liviu Dragnea că au pierdut alegerile. ”Argumentele lor sunt că ei trebuie să rămână la partid, că sunt foarte buni. Pe mine în acest moment nu mă mai interesează niciun plan cu PSD-ul”, a anunţat Vanghelie.

    Marian Vanghelie a mai spus că ”acest rezultat s-a încercat să se aranjeze de o săptămână”.

    ”Domnul Ponta, cât a fost în Dubai, l-a lăsat pe Dragnea să se ocupe de partid, ca să facă acest joc manipulatoriu. Domnul Ponta spune că nu poate să conducă partidul, cât suntem noi aici. Partidul ăsta a fost condus când avea sute de lideri (..) care aveau puncte de vedere. Nu e partidul muţilor”, a mai spus Vanghelie.

    El a continuat: ”Am pierdut alegerile şi nu ne dăm seama că nu mai putem să ne prezentăm la alegeri peste cinci ani cu acelaşi candidat şi cu Liviu Dragnea, şef de campanie. Le spune Iohannis: ”Măi, băieţi, măi, iarăşi aţi venit?” Ce să facă echipa asta? E pierdută!”, a mai comentat Marian Vanghelie.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.

  • Reuniune la PMP, pentru a discuta poziţia partidului faţă de turul II al alegerilor

    Vasile Gherasim a precizat că, după părerea lui, PMP susţine dreapta în orice variantă, însă problema apare odată cu anunţul lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la prezidenţiale, că nu va negocia cu nimeni.

    “Părerea mea este că noi susţinem dreapta în orice variantă, însă, în condiţiile în care Klaus Iohannis apare la televizor şi spune că nu negociază cu nimeni, nu putem să intrăm cu forţa în casa omului. În aceste condiţii, vom discuta ce atitudine politică să avem atunci când cel care ar trebui să fie partener îţi spune «nu veni la mine că e poarta încuiată»”, a adăugat Vasile Gherasim.

    El a spus că, din experienţa lui politică, nu a mai întâlnit aşa ceva, ca un lider politic să nu considere negocierea drept o tehnică şi practică politică modernă.

    “În experienţa mea, eu nu am întâlnit aşa ceva, ca un lider să nu considere negocierea şi compromisul drept tehnică şi practică politică modernă”, a menţionat Gherasim.

    El a precizat că la Snagov se va reuni conducerea partidului de la nivelul judeţelor până la nivelul central, într-o şedinţă a Consiliului Naţional al PMP, la care se va face şi o analiză a rezultatelor obţinute de partid în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Candidatul PMP, Elena Udrea, a obţinut la alegerile din 2 noiembrie 5,20% din voturi.

    Liderul PMP Elena Udrea a declarat, luni seară, că nu va negocia nimic pentru turul II al prezidenţialelor, dar PMP ar putea avea în perioada următoare un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie.

    “Nu vom negocia nimic. Nu am intrat în competiţia aceasta pentru a negocia ceva în turul doi. Eu nu cred că electoratul este unul de buzunar pe care-l iei şi-l muţi aşa cum vrei tu. Le mulţumesc oamenilor care au votat cu mine şi, din respect pentru ei, nu cred că un electoral se poate negocia şi nici nu intenţionez să fac lucrul acesta, dar aş putea avea o opinie, PMP ar putea avea un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie, însă dacă se va întâmpla aşa vom stabili în perioada următoare”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a prezentat atunci deciziile luate luni după o şedinţă a conducerii PMP. “Am stabilit ca discuţiile despre ce vom face între cele două tururi să le avem în zilele următoare şi vom avea o decizie în ceea ce priveşte poziţia PMP faţă de cei doi candidaţi rămaşi în competiţie până la sfârşitul acestei săptămâni”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai arătat că până acum toată lumea spunea că nu are nevoie de voturile candidatului Elena Udrea şi că “nu vrea să se asocieze cu Traian Băsescu”.

    “Deci eu iau act că ultima dată cam asta era poziţia contracandidaţilor mei care au rămas în competiţie, nu ştiu dacă s-a schimbat ceva între timp. Ultima dată aşa am auzit, că nu sunt interesaţi de voturile şi de electoratul Elenei Udrea”, a adăugat Udrea.

  • CNA funcţionează cu 9 membri. Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea şi-au încheiat mandatele

    La şedinţa CNA de marţi, care este condusă de membrul Valentin Jucan, sunt prezenţi toţi ceilalţi opt membri ai Consiliului, respectiv Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu (preşedintele CNA), Christian Mititelu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea au fost membre titulare în CNA din 14 octombrie 2008, iar contractele lor de muncă s-au încheiat luni, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului. În locul Narcisei Iorga şi al Cristinei Trepcea nu au fost încă numite alte persoane de Parlament.

    Narcisa Iorga a fost propusă membru în CNA de preşedintele României, iar Cristina Trepcea a fost propusă de Camera Deputaţilor.

    În luna septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat în Consiliu de preşedintele Traian Băsescu, însă Comisiile pentru cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi-au suspendat lucrările, pe 30 septembrie, din lipsă de cvorum, fără să valideze candidatura acesteia pentru un nou mandat în CNA.

    CNA poate să îşi desfăşoare activitatea în continuare, întrucât Legea audiovizualului prevede că şedinţele CNA se pot desfăşura în prezenţa a minimum opt din cei 11 membri ai Consiliului.

    Valentin Jucan conduce şedinţa CNA în conformitate cu noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) al CNA, care nu a fost votat de Laura Georgescu şi Christian Mititelu. Noul ROF prevede, printre altele, că şedinţele Consiliului sunt conduse de fiecare membru, prin rotaţie şi în ordine alfabetică.

    Christian Mititelu şi-a exprimat nemulţumirea la începutul şedinţei de marţi cu privire la faptul că Valentin Jucan conduce şedinţa Consiliului. Reacţia lui Mititelu vine după ce acesta a refuzat să participe, pe 7 octombrie, la şedinţa CNA care ar fi trebuit să fie condusă de Narcisa Iorga şi care nu s-a putut desfăşura din lipsă de cvorum.

    La momentul respectiv, Christian Mititelu a declarat, pentru MEDIAFAX, că Narcisa Iorga şi Valentin Jucan nu au “căderea morală” să facă aprecieri legate de prezenţa sau absenţa altor membri ai CNA la şedinţele Consiliului şi nici pentru a prezida şedinţe.

    “Cei care au blocat activitatea CNA, refuzând să participe la şedinţele conduse de preşedintele instituţiei, acuză acum pe alţii că lipsesc deliberat. În plus, doamna Iorga şi domnul Jucan au ponegrit imaginea instituţiei şi a ţării, scriind invitaţilor la o reuniune internaţională organizată de CNA (Forumul Central European al Autorităţilor de reglementare din domeniul audiovizual, n.r.), pentru a-i convinge să nu participe. Consider că nu au căderea morală pentru a face aprecieri legate de prezenţa sau absenţa altor colegi la şedinţe şi nici pentru a prezida şedinţele Consiliului”, a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, Christian Mititelu.

    De asemenea, la începutul şedinţei CNA de marţi, 14 octombrie, Christian Mititelu a avut un schimb de replici cu Valentin Jucan, cerându-i să se retragă.

    “Aţi face bine să vă retrageţi. V-aţi erijat în purtător de cuvânt al instituţiei, ne-aţi criticat, ca să nu spun că ne-aţi ponegrit (…)”, i-a spus Christian Mititelu lui Valentin Jucan. Mititelu a mai spus că Jucan “s-a adresat românilor şi le-a cerut iertare românilor”, în numele CNA, în emisiuni de televiziune.

    În replică, Valentin Jucan i-a spus lui Christian Mititelu că “bate câmpii”, precizând că în emisiunile de televiziune la care a participat a vorbit “în nume propriu” şi nu în numele CNA. “Şi dumneavoastră aţi vorbit în nume propriu când v-aţi exprimat ca expert de politică externă în emisiuni de televiziune”, a spus Jucan.

    El a mai spus că, dacă doreşte altcineva să conducă şedinţa CNA de marţi, poate să predea “sceptrul”. Însă Christian Mititelu i-a reproşat lui Valentin Jucan inclusiv faptul că nu supune la vot propunerea pe care Mititelu a făcut-o la începutul şedinţe de marţi, respectiv cea ca Jucan să nu conducă această şedinţă.

    Totodată, Christian Mititelu a criticat din nou o altă prevedere a noului ROF, cea potrivit căreia CNA trebuie să analizeze sesizările în ordinea primirii lor de Consiliu. Astfel, pe ordinea de zi a şedinţei de marţi apar sesizări foarte vechi primite de CNA, însă care, în opinia lui Mititelu, nu au o importanţă foarte mare, comparativ cu lucruri care se întâmplă în prezent la televiziunile naţionale.

    “Contează ordinea cronologică. Ca la grădiniţă. Şi acum l-aţi bătut (ROF-ul, n.r.) în cuie şi nu se modifică chestia asta”, a mai spus Christian Mititelu.

    Şi mandatele lui Christian Mititelu (membru titular din 4 noiembrie 2008) şi Radu Călin Cristea (numit membru titular în locul devenit vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Mălaimare, în continuarea mandatului, până la data de 3 noiembrie 2014) vor expira la începutul lunii noiembrie, până în prezent nefiind numiţi alţi membri ai CNA în locul acestora.

    Radu Călin Cristea a fost propus însă pentru un nou mandat de membru în CNA de Guvern. De asemenea, Guvernul l-a propus pe Gabriel Tufeanu pentru un mandat de membru al CNA, însă, la fel ca în cazul Narcisei Iorga, Cristea şi Tufeanu nu au fost audiaţi încă în vederea validării lor.

  • Ilie Sârbu, în BP: Membrii Guvernului ne ţin la uşi, ne sfidează! Îşi bat joc de noi?

    Senatorul PDL Anca Boagiu şi liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, au ridicat, la şedinţa Biroului Permanent din 29 septembrie, problema faptului că la dezbaterea din comisii a proiectelor de lege nu sunt prezente instituţiile care au iniţiat proiectele respective şi că este o chestiune care se repetă.

    Ilie Sârbu a spus că opoziţia are dreptate şi că nu este perrmis ca Senatul să fie tratat astfel şi s-a întrebat dacă membrii Guvernului îşi bat joc de senatori.

    “Am ajuns într-o situaţie în care nu are rost să mai venim nici noi aici. Noi ne facem că ne jucăm de-a Senatul? Instituţie supremă, Legislativ… nu mai ştiu câte atribute îi putem pune în coadă… Nu se poate. Îşi bat joc de noi? Mai mult, vă spun, dragi colegi, cu toată deschiderea, când vă duceţi pe la ministere aţi văzut că vă ţin pe la uşi, toţi. Nu au timp, sunt ocupaţi, sunt în şedinţe. Nici secretarii de stat nu stau de vorbă cu noi”, a afirmat Ilie Sârbu.

    El a adăugat că în această situaţie sunt şi parlamentarii de la putere şi că reprezentanţii în Executiv îi sfidează, cu toate că premierul le-a cerut miniştrilor să-şi promoveze proiectele.

    “Pe toţi, şi pe cei de la putere. Nu mai fiţi atât de înţelegători, domnilor. Eu am fost în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Ştiu colegii care au fost cu mine atunci, nu discutam treaba asta. Nu era secretar de stat, la revedere. Vii când vrei, când vrei să-ţi treci legea, altfel… O să vorbesc la grup, dacă toate grupurile agreează ideea asta, nu se repetă. Ei ştiu. Când văd că lăsăm portiţa deschisă, ne sfidează, nu le mai pasă. Şi la plen, aţi văzut, că tot domnul Iliescu vine şi mai sunt câteva doamne care mai vin pe acolo de la dezvoltare rurală”, a spus Sârbu

    “Aş vrea să mai adaug un lucru. Am fost în nenumărate ori – şi am mai spus-o aici în şedinţa Biroului permanent – martor la şedinţele de coaliţie, la Birourile permanente ale partidului, când premierul le cere, mai mult decât speram noi, miniştrilor să vină, că e interesul lor să vină, să ne explice, să promoveze proiectele. Nu mai vin nici la comisii. În plen, nu ştiu câţi miniştri am văzut. Haideţi să stabilim clar şi fără să mai facem excepţii”, a mai arătat Sârbu.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că va trimite o scrisoare primului ministru în care să îl informeze asupra faptului că miniştrii sau secretarii de stat nu vin la dezbaterile din Senat asupra proiectelor iniţiate de Guvern

    “Dacă sunteţi de acord, cu asentimentul evident al dumneavoastră, aş face o scrisoare pe care s-o trimit tuturor membrilor Guvernului şi tuturor instituţiilor care sunt implicate cu proiecte legislative, prin care să-i informez asupra acestei decizii, şi prin care să le atragem atenţia că în cazul în care nu vor fi reprezentaţi la acest nivel, atunci proiectelor nu li se va da curs. Părerea mea e că nu trebuie luate în dezbatere… Nu luăm în dezbatere fără prezenţa lor şi nu facem raport, că nu asta e soluţia. Soluţia este să fie reprezentantul Guvernului prezent”, a arătat Tăriceanu.

  • Declaraţiile lui Victor Ponta, în DOSARUL LUKOIL, analizate de CSM

     “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.

    Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.

    „Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gândul.info

  • Ultima şedinţă a Senatului înaintea vacanţei electorale, suspendată din lipsă de cvorum

    Şedinţa de miercuri a Senatului a fost închisă mai devreme cu o oră faţă de programul stabilit iniţial, după ce a început cu o întârziere de aproape o oră, o altă jumătate de oră senatorii citind de două ori prezenţa, pentru a ajunge la cvorumul necesar deschiderii lucrărilor.

    După prima citire a prezenţei s-au înregistrat 66 de senatori, numărul minim necesar pentru deschiderea lucrărilor în plen fiind de 86.

    Preşedintele de şedinţă din prima parte a reuniunii, Cristian Dumitrescu (PSD), a cerut de mai multe ori un vot electronic de verificare a cvorumului, unde s-au înregistrat prima oară 48 şi a doua oară 75 de voturi electronice.

    Dumitrescu a început să numere personal senatorii care intrau în sala de plen. ”Domnule Grapă, nu ne-aţi onorat cu un vot”, i-a spus Dumitrescu unui senator liberal.

    În acest moment, Cristian Dumitrescu a cerut din nou un apel nominal, convins că de data aceasta se va reuşi strângerea numărului necesar de senatori pentru a începe şedinţa plenului.

    Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a cerut, la rândul său, apel nominal. ”Dacă nu sunt prezenţi, închidem şedinţa. Ieri domnul Oprea făcea declaraţii până la lacrimi. Astăzi am demonstrat că ceea ce am spus ieri este adevărat. Uitaţi-vă în partea stângă a sălii”, a spus Ilie Sârbu.

    ”Să facem un selfie cu partea stângă a sălii”, a comentat şi Cristian Dumitrescu, cu referire la faptul că în partea stângă a sălii de plen sunt aşezaţi senatorii din opoziţie.

    În urma celui de-al doilea apel nominal s-au înregistrat 91 de senatori prezenţi.

    ”Fizic, au răspuns prezenţi 91 de colegi. Suntem în cvorum de lucru, este verificat fizic, acest lucru înseamnă că putem deschide şedinţa, aveam nevoie de 86 de senatori”, a declarat Cristian Dumitrescu.

    În a doua parte a şedinţei, la solicitarea liderului senatorilor PNL, Puiu Haşotti, preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, a cerut parlamentarilor să dea ”un vot de control”, la care au votat doar 63 de senatori, cvorumul de lucru fiind de 86 de parlamentari.

    Înainte de a cere verificarea cvorumului, Haşotti le-a spus colegilor senatori că în şedinţa de miercuri, ”prin sârguinţa Senatului sau a Guvernului”, au fost adoptate nu mai puţin 20 de ordonanţe, dintre care şapte de urgenţă şi 13 ordonanţe simple, şi doar trei proiecte de lege şi două iniţiative legislative.

    ”Să vedeţi şi dumneavoastră cam cum se guvernează”, a spus acesta.

    În replică, social-democratul Ioan Chelaru a menţionat că, din motive care ţin de termene, ordonanţele intră mai repede la ”judecata” Parlamentului, în timp ce propunerile legislative intră ”un pic mai greu”.

    ”Nu este niciun fel de problemă. Noi ne bucurăm că există o opoziţie puternică, că cenzurează de cele mai multe ori elegant fiecare lucru care i se pare anormal”, a adăugat Ioan Chelaru.

    ”Succes în dezbaterile pe care le aveţi în colegiile electorale”, le-a mai spus acesta senatorilor aflaţi în sală.

    Începând cu 6 octombrie, senatorii vor avea activitate în teritoriu pe durata campaniei electorale pentru prezidenţiale.

  • Şedinţă CSAT, astăzi. Pe ordinea de zi: teme privind riscurile şi ameninţările la adresa României

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, va avea loc marţi, începând cu ora 16.00, la Palatul Cotroceni.

    Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse teme legate de riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României pentru anul 2015, ameninţările cibernetice la adresa securităţii naţionale şi capabilităţile României de reacţie la atac cibernetic major şi prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste.

    De asemenea, în şedinţa CSAT se va discuta şi despre preşedinţia română a Comitetului Interministerial de Rang Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015, cadrul de cooperare interinstituţională dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, participarea Armatei române la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în anul 2015 şi posibilele contribuţii ale României la coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ale Americii împotriva Statului Islamic din Irak şi Levan.

    ”Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea internaţională”, mai precizează Administraţia Prezidenţială.
     

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro