La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
“Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
Ghergana Chernookova.
Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.
Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
destul de redus.
Dupa incetarea razboiului rece, imbatranirea populatiei va fi
cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile
demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le
observam”. Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmut
Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si
guverne din Uniunea Europeana.
Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt
ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum
dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in
continuare, avertismentul.
Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale
populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea
deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma
intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea
sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura
populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar
pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp
probleme serioase.
Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu
trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va
injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane
active pentru fiecare pensionar. Tot in 2006, un raport al Comisiei
Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de
milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce
numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de
milioane de persoane.
Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un
scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil,
cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine
asiatica sau indiana.
Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este
scenariul? Pentru mania, scenariile, elaborate fi e de organisme
internationale, fi e de experti locali, sunt cat se oate de
pesimiste:dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori
inregistrata dupa evolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge
undeva intre 13,3 milioane de locuitori, form BERD, si 16-17
milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana,
Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050. Rata fertilitatii a scazut de
la 2,3 copii/femeie
in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12
ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de
locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in
2008.