BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Corina Creţu: Cred că se impune mai multă transparenţă din partea Guvernului

    „Investiţiile în domeniul sănătăţii, precum şi creşterea calităţii serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorităţi pentru România. Cred că se impune mai multă transparenţă din partea Guvernului în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu”, declară europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european.

    Ea spune că sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

    „Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar şi finanţările necesare? Când se vor lansa licitaţiile şi când va începe construcţia efectivă a acestor spitale astfel încât cetăţenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepţionale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exerciţiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcţionate prioritar către domeniul sănătăţii? Care este stadiul negocierilor Programului Operaţional Sănătate pentru perioada 2021-2027 şi ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a trei spitale noi: la Braşov, Focşani şi Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)? Cred că cetăţenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă şanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, conchide Creţu.

    Premierul Florin Cîţu a declarat, miercuri, că la toate capitolele au fost reduse sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar acesta se încadrează în 29 de miliarde de euro

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Ministerul Sănătăţii ar trebui desfiinţat. Sistemul sanitar funcţionează şi fără, nu este vorba despre pacienţi sau pandemie, ci despre cum să înşfaci miliardele de lei alocate spitalelor

    Intr-o opinie scrisa dupa alegeri, cand politienii nu stiau cum sa-si imparta portofoliile, intrebam retoric: “De de politicienii nu vor Sanatatea si Educatia?” Si raspundeam: “Simplu, sunt speriati de ceea ce s-a intamplat cu ele. S-au transformat in “sisteme incontrolabile” cu o constiinta proprie, avand la baza o infrastructura indestructibila si descentralizata de feude si sinecuri politice transpartinice sau de familie. Niste colosi imposibil de intors din drum, cu o existenta a lor in afara realitatilor si nevoilor Romaniei”.

    Acum, schimband un Ministru la 3 luni pentru ca este de vina ca sanatatea a fost adusa la starea de avarie in care se afla de catre toti cei care au condus-o in ultimii 10-15 ani, avem dovada ca “sistemul incontrolabil” din Sanatate chiar nu mai poate fi controlat. Si mai cu seama spitalele nu au fost si nu sunt controlate, pentru ca in marea majoritate sunt ale primariilor si consiliilor locale. De la cartofii cumparati de bucatarii, la firmele de paza, la (mai nou) firmele care controleaza testarile Covid  si pana la studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale mamut, fiecare banut care se misca este in vizorul cuiva care si-l adjudeca prin firme de clientela politica. De aceea intentia sau reusita schimbarii unor directori de spitale duce implacabil la caderea Ministrului Sanatatii.

    Viitorul nou Ministru al Sanatatii va fi secerat cu o rafala rapida daca incearca sa mai schimbe un director de spital, indiferent ce acuzatii i se vor aduce. Pentru ca sa-i fie clar Domnului Ministru, nu este spitalul lui si nu el a pus acolo directorul ca sa-l poata schimba asa cum doreste. Asadar, sa-l lase mai bine acolo, pentru ca altfel scripetii si proptelele masinariilor transpartinice si de familie se pun in miscare si Ministrul va fi revocat, iar echilibrul invizibil va fi restaurat.

    Un scurt inventar al ultimelor 15 luni: management militar la mai multe spitale; tragedia de la Piatra Neamt din vina Ministrului Tataru; scandalurile cu iz politic de la spitalele din Cluj si Sibiu; tragedia de la Victor Babes, picatura care a umplut paharul Ministrului Voiculescu.

    Si ironic, ambii ministrii vorbeau tocmai despre preluarea controlului spitalelor de catre Ministerul Sanatatii…..

    Sigur, politicienii vor iesi cu pase fine, ca la Ministerul Sanatatii este nevoie de grija pentru pacient, de competenta, de reforma, de comunicare, de predictibilitate, de gestionarea pandemiei, etc. Dar de fapt sunt exact atributele pe care nimeni nu si le doreste cu adevarat de la un Ministru al Sanatatii, pentru ca daca ar exista grija pentru pacient, competenta, reforma, comunicare, predictibilitate si gestionarea pandemiei s-ar opri furtul zecilor de miliarde din finantarea spitalelor din Romania.

    Sunt voci care spun ca actuala guvernare are in plan secret privatizarea spitalelor publice. Poate ca nu este inca clar pentru toata lumea, dar ele au fost deja “privatizate” in ultimii 10-15 ani.

  • Ce se alege de sănătatea noastră după schimbarea unui nou ministru al Sănătăţii

    ♦ Un ordin semnat de epidemiologul Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care prevedea criterii clare de carantinare pentru oraşe, apărut în Monitorul Oficial, a aruncat în aer coaliţia de guvernare formată din PNL şi USR PLUS ♦ Scandalul politic vine în plină pandemie, cu locuri insuficiente la terapie intensivă pentru bolnavii de COVID-19.

    Vlad Voiculescu a fost revocat din funcţia de ministru al Sănătăţii de către premierul Florin Cîţu, care nu a precizat motivele demiterii ministrului Sănătăţii. O anexă la un ordin privind criteriile de carantinare a oraşelor, semnată de secretarul de stat Andreea Moldovan, a devenit mărul discordiei.

    Anexa la ordinul publicat marţi în Monitorul Oficial stabileşte pe puncte care sunt indicatorii luaţi în calcul pentru in­trarea în carantină a unei localităţi, printre care se numără testarea şi gradul de ocu­pare din spitale. „România trece printr-o perioadă dificilă în lupta cu pandemia. Lupta a întins la maximum resursele statului. Ca să ducem la capăt lupta, mereu am spus că e nevoie de încredere în instituţiile statului. Pentru a mă asigura că încrederea în insti­tuţiile statului rămâne, am decis să fac o modi­ficare la vârful Ministe­rului Sănătăţii. Eu cred în continuare în această coaliţie. Vreau să îi asigur pe români că eu cred cu tărie în această coaliţie de guvernare, pentru că s-a constituit ca urmare a votului românilor, în jurul unor valori, unor idei, şi nu în jurul unor persoane“, a spus Florin Cîţu.

    Vlad Voiculescu nu a avut nicio reacţie până la închiderea ediţiei. Testarea insu­ficientă a fost unul dintre aspectele pe care Voiculescu le-a criticat în numeroase rânduri din funcţia de ministru, iar secretarul de stat Andreea Moldovan a adus în discuţie anterior nevoia de măsuri drastice de izolare pentru a limita răspândirea virusului.

    Numărul persoanelor confirmate cu noul virus în ultimele 24 de ore raportat de autorităţi a fost de 4.076 pacienţi. Totuşi, numărul de cazuri vine pe fondul unei testări insuficiente, cu doar 26.000 de probe prelucrate în ultima zi, deşi capacitatea de testare a României este dublă faţă de acest număr.

    Faţă de luna noiembrie, când ca­pacitatea de testare ajungea şi la 38.000 de probe prelucrate zilnic, în timp ce în weekend ajungea la 20.000, în ultimele luni această capacitate a scăzut semnificativ.

    Numărul de decese rămâne unul ridicat, iar pacienţii în secţiile de terapie intensivă ocupă 1.521 de paturi, un nivel record. În România, paturile pentru ATI pentru bolnavii de COVID nu au mai crescut, în lipsa spitalelor de a gestiona o suprasolicitare a secţiilor ATI.

  • Klaus Iohannis a semnat decretul prin care premierul Cîţu preia interimatul la Min. Sănătăţii

    Premierul Florin Cîţu preia, de miercuri, interimatul la Ministerul Sănătăţii, după ce vicepremierul Dan Barna a refuzat funcţia. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri decretul de desemnare a premierului Florin Vasile Cîţu, ca ministru al Sănătăţii, interimar.

    Premierul Florin Cîţu i-a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcţia de ministru al Sănătăţii a lui Vlad Voiculescu, iar şeful statului a semnat revocarea.

    Cîţu i-a propus vicepemierului Dan Barna să preia interimatul la Ministerul Sănătăţii, dar acesta a spus că a refuzat.

    Alianţa USR PLUS a anunţat că Florin Cîţu nu mai are susţinerea Alianţei USR PLUS pentru rămânerea în funcţia de prim-ministru şi a cerut de urgenţă o şedinţă a Coaliţiei pentru a discuta retragerea sprijinului politic pentru premier.

  • Decizie în Franţa. Ce se întâmplă cu cei care au primit prima doză de AstraZeneca

    Persoanele cu vârsta sub 55 de ani care au primit prima doză de AstraZeneca în Franţa vor face rapelul cu un alt vaccin coronavirus.

    Declaraţia aparţine ministrului Sănătăţii, Olivier Véran, potrivit Agenţiei ANSA.

    „Este absolut logic”, a spus Véran, menţionând totuşi că anunţul oficial va veni de la Institutul Superior de Sănătate (Has) într-o conferinţă de presă, vineri.

    Institutul Superior de Sănătate a suspendat în 19 martie administrarea vaccinului AstraZeneca pentru cei care au sub 55 de ani.

    „The Telegram” scrie că autoritatea franceză de sănătate va anunţa vineri că serurile Moderna şi Pfizer ar trebui folosite la rapel pentru persoanele cu vârsta mai mică de 55 de ani care au primit prima doză de AstraZeneca.

    Cu toate acestea, Olivier Véran a reiterat ideea că Franţa continuă să încurajeze folosirea vaccinului AstraZeneca.

  • La psiholog în pandemie. Unu din cinci pacienţi din clinicile privateare programare la psiholog. Consultaţiile psihologice au crescut cu până la 40% în rândul primilor trei operatori privaţi de sănătate

    ♦ Principalele probleme ale pacienţilor au fost legate de anxietate şi stres, generate în special de pandemia de COVID-19 ♦ În cazul unor operatori privaţi, procentul de consultaţii psihologice din total a ajuns chiar şi la 20% ♦ Mădălina, o pacientă: „Este important să mergi la psiholog în perioadă pandemică pentru că te ajută să te recalibrezi, să îţi găseşti pasiunile atunci când te blochezi”.

    Creşterea numărului de consultaţii psihologice acor­date în cadrul primilor trei operatori privaţi de sănătate arată nevoia din piaţă, iar nişa sănătăţii mintale ocupă din ce în ce mai mult teren în serviciile oferite de clinicile şi spitalele private. Până la 20% din totalul de consultaţii oferite în 2020 în ca­drul MedLife, de exemplu, au fost din sfera patologiilor psihologice sau psihiatrice.

    „Profilul de psihopatologie, pentru pacientul din prima jumătate de an 2020, a fost preponderent compus din probleme de anxietate şi stres. În a doua jumătate de an, începând cu septembrie – octombrie 2020, a început să includă persoane cu sechele COVID, fie ele neurologice ori psihiatrice, fie cu tulburări de stres şi anxietate cauzate de boală, de internare, de tratamentele aplicate. Au fost şi persoane care au pierdut membri ai familiei din pricina infecţiei cu noul coro­navirus. În prezent, patologia psihologică şi psihiatrică asociată COVID, pe reperele deja menţionate, surprinde cam 15 – 20% din toată clientela noastră şi este în creştere“, a spus pentru ZF Gabriel Dia­conu, medic specialist psihiatru, coordo­natorul Cen­trului de Psihiatrie şi Psihote­rapie MindCare, MedLife Group.

    Evoluţia cererii de consiliere psihologică în cadrul reţelei Regina Maria, primul operator medical privat, s-a văzut într-o creştere de 40% a consultaţiilor evoluţie înregistrată mai ales din luna mai 2020, din datele companiei. Reţeaua Regina Maria nu oferă date privind ponderea nişei de psihologie din totalul de consultaţii, însă precizează că 58% dintre consultaţiile online în 2020 au fost pentru sănătatea mintală.

    „Din datele noastre, este evidentă tendinţa românilor de a apela mai des la consiliere psihologică. Putem spune că este o evoluţie firească în contextul ultimului an, iar din punct de vedere al sănătăţii mentale este încurajator că există o deschidere mai mare pentru acest tip de servicii. În mod clar, pacienţii au resimţit puternic impactul pandemiei şi au căutat soluţii pentru a gestiona efectele acesteia asupra sănătăţii lor mentale”, potrivit reprezentanţilor reţelei Regina Maria.

    Operatorul privat subliniază şi interesul companiilor pentru zona de sănătate mentală, în special în probleme de management al stresului, calitatea somnului, parenting sau gestionarea conflictelor din familie. „Am derulat zeci de workshopuri online pentru sute de angajaţi, ca parte din programul de wellbeing Corporate Sano. Companii din banking, IT&C, telecom, retail şi asigurări au contractat anul trecut pentru angajaţii lor acest program şi credem că tendinţa se va păstra şi în următorii ani, tocmai pentru că impactul pandemiei asupra psihicului uman şi al organizaţiilor a fost unul puternic şi fără precedent în ultima jumătate de secol”, au mai transmis reprezentanţii reţelei Regina Maria.

    În cazul Medicover, chiar dacă procentul consultaţiilor psihologice a fost mai mic faţă de competitorii săi, de doar 4%, reprezentanţii companiei precizează că pacienţii au venit la consultaţii în urma problemelor generate de pandemie.

    „Creşterea procentuală faţă de anul anterior a fost una uşoară, de circa 1%. În acest moment consultaţiile psihologice au o pondere de 4,2% în totalul serviciilor oferite de Medicover.  Problemele care i-au determinat pe pacienţi să programeze o consul­taţie psihologică au fost specifice acestei perioade. Menţionez, în primul rând, existenţa unor conflicte greu de gestionat în relaţia de cuplu, starea generală de anxietate, dificultăţile de adaptare, depre­siile, diverse somatizări şi o dezorientare sau confuzie pe plan profesional”, au transmis reprezentanţii Medicover.

    O consiliere psihologică pentru adulţi în cadrul reţelei Regina Maria costă 175 lei, iar preţurile pentru alte servicii din aceeaşi sferă în cadrul operatorului medical sunt în jurul a 130 – 230 lei, din datele de pe site.

    Preţul unei consultaţii la psihologie în cadrul Medicover porneşte de la 200 de lei.

     

    Online sau offline?

    Limitarea în timpul stării de urgenţă a investigaţiilor medicale care nu reprezentau o urgenţă a dus la dezvoltarea telemedicinei, iar specialitatea de psihologie a beneficiat cel mai mult de digitalizare, mai ales pentru că pacientul nu are nevoie de un consult fizic.

    În cazul reţelei Regina Maria, că la nivelul anului 2020, ponderea consultaţiilor ofline a fost de 65%, iar restul de 35% au fost online. Dintre cele online, majoritatea (58%) au fost pentru consultaţii psihologice.

    La MedLife, la începutul pandemiei 75% din consoliere şi psihoterapie a fost online, iar din momentul în care medicii s-au vaccinat, procentul a scăzut până la 30-40%.

    În ceea ce priveşte Medicover, majoritatea consultaţiilor psihologice au fost în cabinet.

    Trecerea spre mediul online a contribuit la deschiderea operatorilor privaţi şispre alte zone, dincolo de marile oraşe.

    „O altă realitate a anului pandemic 2020 este aceea a creşterii cererilor pentru asistenţă de specialitate copiilor şi adolescenţilor. La un an de la începerea pandemiei, vedem din ce în ce mai mulţi copii cu manifestări atipice ale depresiei şi anxietăţii, probleme de comportament în contextul utilizării de tehnologie, dar şi situaţii familiale complexe, generate de pandemia de COVID (separări, divorţuri, litigii etc)”, a mai precizat Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru din cadrul MedLife.

     

    Ce spune o pacientă?

    Mădălina, o pacientă din Bucureşti, merge de trei luni la psiholog, iar primele rezultate au apărut deja, pacienta spunând că şi-a regăsit unele pasiuni şi este mai echilibrată.

    „Este important să mergi la psiholog în perioadă pandemică pentru că te ajută să te recalibrezi, să îţi găseşti pasiunile atunci când te blochezi. Mergi la psiholog pentru a te regăsi. De când merg la psiholog m-am eliberat de multe lucruri, m-a ajutat să conştientizez ce se întâmplă. Nu am nicio altă problemă, nu sunt depresivă sau anxioasă, doar că pentru mine veştile neaşteptate sunt un şoc. Mergând săptămânal la psiholog din decembrie, am făcut tot felul de terapii care m-au ajutat să înţeleg mai bine cine sunt eu, care sunt atuurile pe care să mă bazez şi cum să îmi regăsesc echilibrul. Mă ajută şi în relaţia de cuplu, şi în relaţiile de familie, e bine ca fiecare dintre noi să meargă, indiferent dacă ai probleme sau nu”.

  • Cîţu, controlul la Sănătate: Vreau să mă asigur că nu au fost publicate date care să creeze probleme

    „Ipoteticul control care s-ar putea face la Ministerul Sănătăţii a suscitat multe discuţii tendenţioase în spaţiul public. Aşa că fac următoarele precizări:
    1. Susţin transparentizarea informaţiilor de către toate autorităţile statului. Oamenii trebuie să ştie date despre cheltuirea banilor publici, despre pandemie, vaccinare şi despre orice altă informaţie de interes public.
    2. Este normal să fac verificări în legatură cu sesizările pe care le primesc, indiferent de unde sunt. Informaţia cum că nu aş fi de acord cu publicarea numărului testelor din fiecare judeţ este incorectă.
    3. Reiterez: sunt de acord cu transparentizarea informaţiilor de interes public, cu menţiunea că aceste date trebuie furnizate corect, legal şi cu avizele necesare.
    4. Datele pentru care am primit sesizări sunt legate de vaccinare, iar poza de mai jos cred că este relevantă. Vreau să mă asigur că nu au fost publicate date care să creeze probleme. In cazul în care voi hotărî demararea unui control, cum voi avea un răspuns îl voi face public!

    Datele pentru care am primit sesizări sunt legate de vaccinare, iar poza de mai jos cred că este relevantă. Vreau să mă asigur că nu au fost publicate date care să creeze probleme”, a scris Cîţu.

    Luni, premierul Cîţu anunţa că a avut o discuţie cu şeful Corpului de Control, în această dimineaţă, se autosesizează să vadă dacă au fost respectată toată legislaţia, avizele dacă au fost luate… Este vorba despre publicarea unor informaţii de care ţine mai multe instituţii atunci, natural, trebuia să existe şi avizul acelor instituţii”, afirma premierul Florin Cîţu.

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat luni că instituţia pe care o conduce a publicat joi, în premieră, date referitoare la pandemie şi vaccinare: „pentru prima dată, am oferit publicului informaţii absolut fireşti şi nefiltrate, de interes public. Vorbim de date privind pandemia, defalcate pe judeţe, şi pe centre de vaccinare. Pentru a lămuri rapid poziţia mea, iată mai jos ideile principale: Transparenţa deranjează. Premierul a fost interpelat pe acest subiect de o instituţie a statului şi a solicitat, procedural, Corpului de Control să verifice dacă nemulţumirea este justificată. Vreau să subliniez că aş fi făcut la fel: nu există nici un conflict între mine şi premierul Florin Cîţu”, transmite Vlad Voiculescu.

    Ministrul Sănătăţii ţine să precizeze că „transparenţă nu este negociabilă”. El cere să i se aducă la cunoştiinţă sursa sesizării: „În spiritul transparenţei, aştept să aflu şi eu pe cine am supărat şi, mai ales, de ce”, conchide ministrul Sănătăţii.

    „Am avut o discuţie cu şeful Corpului de Control, în această dimineaţă, se autosesizează să vadă dacă au fost respectată toată legislaţia, avizele dacă au fost luate… Este vorba despre publicarea unor informaţii de care ţine mai multe instituţii atunci, natural, trebuia să existe şi avizul acelor instituţii”, a afirmat luni, la rândul său, premierul Florin Cîţu.

  • Ce a făcut Orange România ca să îşi ajute cei 3.600 de angajaţi în pandemie: „Atenţia asupra sănătăţii psihice a angajaţilor ar trebui să intre în zona de normalitate, la fel cum la final de lună îşi primesc salariul”

    „Au existat trei aspecte care au fost definitorii pentru noi în anul 2020, iar în jurul acestora s-au concentrat toate practicile, acţiunile şi iniţiativele noastre”, răspunde Irina Verioti, Talent Acquisition Manager în cadrul Orange România, în cadrul evenimentului „Top angajatori Undelucram.ro”, realizat recent în parteneriat cu Business MAGAZIN, în care am discutat despre modul în care angajatorii au gestionat contextul pandemic.

    Primul şi cel mai important aspect în cadrul companiei pe care o reprezintă a ţinut, a spus ea, de curaj: „Este clar că noi ca organizaţie, prin prisma resurselor umane, am dat dovadă de foarte mult curaj, iar toate aceste iniţiative, care sunt de ordinul zecilor sau chiar sutelor, nu ar fi putut fi făcute fără curaj. Mă refer inclusiv la curajul de a le spune angajaţilor că ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi că nu putem să le oferim răspunsuri clare.  Anul 2020 nu a oferit posibilitatea angajatorului de a spune angajatului exact ceea ce se va întâmpla cu el peste trei luni, peste şase luni sau peste un an şi a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, dar, în schimb, am mers către colegii noştri şi am avut constant discuţii cu ei, fie formale, prin sondaje, fie informale, admiţând faptul că nu ştim cum se simte fiecare angajat şi încercând astfel să ne dăm seama care sunt aşteptările lor de la noi”.

    Al doilea element extrem de important a fost încrederea: „Să muţi o companie cu 3.600 de angajaţi cu totul acasă nu s-ar fi putut realiza fără să existe o relaţie bazată 100% pe încredere şi totul a mers excepţional din prima, inclusiv aspectele de ordin tehnic pentru care şi noi eram pregătiţi anterior pandemiei din punct de vedere tehnic, cât şi al procedurilor pentru munca de acasă”.   

    Un alt aspect extrem de important a fost transparenţa: „În toate comunicările cu colegii noştri, în toate privinţele care ţin de activitatea noastră. Folosindu-ne de aceste trei ingrediente am reuşit ca pe parcursul anului 2020 să avem grijă de sănătatea angajaţilor atât din punct de vedere fizic,  cât şi psihologic şi financiar”.

    Ea punctează că ceea ce i-a arătat anul 2020, iar 2021 nu face decât să ne confirme acest lucru, este că atenţia sporită faţă de sănătatea psihică şi de modul în care se simt angajaţii noştri depăşeşte clar zona pe care noi o numim în resurse umane zona de beneficii. „Această atenţie ar trebui să intre într-o zonă de normalitate, la fel cum la final de lună iei un salariu.”

    În această perioadă testează ceea ce înseamnă pentru modelul hibrid de muncă, iar ceea ce încearcă să facă din punctul de vedere lor de vedere acest model hibrid este să devină suficient de flexibili astfel încât să-i ajute pe fiecare dintre colegii lor să îşi definească propria relaţie cu locul de muncă.  

    „Simţim şi noi din sondaje şi discuţii cu ei că sunt foarte mulţi colegi cărora le lipseşte venitul la birou, însă pe de altă parte constatăm că avem colegi care şi-ar dori să rămână pe termen nelimitat în acest regim de telemuncă, iar cel mai important în definirea acestei normalităţi şi a modelului hibrid este să integrăm constrângerile externe generate de contextul pandemic, elementele care ţin de roluri şi de activităţi care ar trebui desfăşurate cel puţin parţial la birou cu zona aceasta subiectivă,  legată de ceea ce îşi doreşte fiecare angajat să facă raportat la locul efectiv de muncă. Perioada aceasta pilot de testare va dura până în septembrie – octombrie în cazul nostru, dar este clar că şi pentru noi modelul hibrid va fi o opţiune.”


     

  • Ministrul Educaţiei, despre restricţiile din şcoli: Educaţia nu îmbolnăveşte

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni seara, la Digi 24, că nu a fost de acord cu condiţiile impuse de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, în ceea ce priveşte stabilirea unor limite privind participarea fizică a elevilor la cursuri.

    „Educaţia nu îmbolnăveşte, te învaţă să respecţi regulile, să nu te îmbolnăveşti”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Sănătăţii a impus aceste reguli şi astfel nu am avut soluţii, a explicat Cîmpeanu. De aceea, el le-a cerut managerilor din şcoli să se adapteze la realitate şi să găsească soluţii gândindu-se la interesul copiilor.

    „Sunt într-o poziţie ingrată, am semnat un ordin de ministru prin care am limitat prezenţa la 50%. Am ales răul cel mai mic”, a spus Sorin Cîmpeanu, la Digi 24.

    El a mai spus că săptămâna viitoare ar putea fi redactat ordinul de ministru privind evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Acestea vor avea loc în luna aprilie cu prezenţa fizică a elevilor în şcoli. „Vrem să vedem unde suntem după un an de învăţământ on line”, a detaliat Cîmpeanu care a mai spus că şi recuperările vor fi tot cu elevii în clasă.

    „Recuperările vor fi făcute fizic la şcoală, este stupid să recuperezi în on-line ce ai pierdut în on-line”, a precizat ministrul.

  • Pariul pe sănătate privată. Şase fonduri de investiţii au cumpărat doar în ultimii doi ani şapte companii locale active în domeniul de sănătate privată, pariind 100-150 mil. euro

    ♦ Subdezvoltarea sistemului de sănatate de stat şi creşterea accelerată a investiţiilor din privat i-au determinat pe investitorii financiari să parieze pe domeniu ♦ Investiţiile au mers mai ales către nişe precum medicină veterinară, stomatologie, radioterapie şi servicii specializate de genul cardiologie ♦ Piaţa de sănătate din România a ajuns în 2019 (ultimul an pentru care există date publice) la 13,7 mld. lei afaceri, 20.800 de firme şi peste 75.000 de salariaţi ♦ Creşterea e rapidă şi constantă pe toţi aceşti trei indicatori, faţă de 2008 spre exemplu businessul e de 5,5 ori mai mare, în timp ce numărul de angajaţi şi de societăţi s-a mai mult decât dublat.

    Fondul de investiţii Equi­Liant Capital, fondat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman – cea mai pu­ter­nică afacere antre­pre­norială din România -, a preluat la fi­na­lul săptămânii trecute un pachet minoritar de acţiuni în reţeaua de clinici stomatologice Clinica Victoria, un business cu prezenţă în Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Orientat către investiţii în IMM-urile din România, fondul vrea să-şi extindă businessul astfel încât să ajungă la o acoperire naţională, men­ţionând că e loc de creştere dat fiind că piaţa e puternic fragmentată.

    Aceasta este prima achiziţie făcută în 2021 de un fond de investiţii prezent local pe piaţa de medicină – fie ea stomatologie, veterinară sau de alt tip. Totuşi, apetitul pentru acest sector este vizibil în ultimii doi ani, când şase fonduri au cumpărat şapte companii locale active în domeniul de sănătate privată, investind 100-150 mil. euro, conform estimărilor ZF.

    Prima mare tranzacţie în domeniu a fost făcută de Mid Europa Partners, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, care în 2015 a preluat operatorul de sănătate pri­vată Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro. În anii ce au urmat, pe această piaţă a serviciilor medicale au avut loc multe tranzacţii, însă a fost vorba mai degrabă de jucătorii mari deja existenţi care îşi con­solidau poziţia preluând afaceri de mai mici di­mensiuni, fie ele specializate, fie ge­neraliste.

    În ultimii doi ani însă, chiar de dinainte ca pandemia să lovească întreaga lume, apetitul fondurilor pentru astfel de afaceri a crescut. În pandemie doar s-a consolidat. Este interesant de observat că investiţiile au mers mai ales către nişe precum medicină veterinară, sto­ma­tologie, radioterapie sau servicii spe­cializate de genul cardiologie, inve­stitorii invocând subdezvoltarea sistemului de sănatate de stat şi deci potenţialul uriaş de creştere.

    „Am fost impresionaţi de modelul operaţional dezvoltat în Clinicile Victoria. Ne-a convins că merită să susţinem efortul de extindere rapidă a acestui concept pe piaţa românească, într-un domeniu medical extrem de fragmentat“, a spus Laurenţiu Ciocîrlan, managing partner al Equiliant. 

    Domeniile de interes pentru fond sunt serviciile (asistenţă medicală, retail, lifestyle, servicii de infra­structură) şi anumite nişe de producţie, care permit dezvoltarea unor branduri puternice sau a unor modele opera­ţio­nale cu anumite elemente de unicitate.

    La rândul său, fondul de investiţii local Morphosis Capital, ale cărui baze au fost puse de patru români, anunţă că se uită la piaţa de servicii medicale în continuare deşi în 2020 a făcut două tranzacţii, ambele în domeniu – Medima Health (clinici de imagistică şi radiologie) şi Clinicile Dentare Dr. Leahu (stomatologie). În septembrie 2020, Morphosis a anunţat preluarea unui pachet majoritar în Medima Health. Infuzia de capital furnizată de Morphosis Capital va alimenta expan­siunea Medima în România şi dezvol­tarea serviciilor de teleradiologie. În noiembrie 2020, Morphosis a preluat o participaţie minoritară în Clinicile Dentare Dr. Leahu. Investiţia fondului va fi utilizată pentru accelerarea expansiunii Clinicilor Dentare Dr. Leahu în România cu 20 de unităţi medicale noi în următorii cinci ani.

    „În 2021, Morphosis are în plan finanţarea a două companii din domenii precum servicii medicale, tehnologie, producţie sau servicii B2B prin investirea unei sume totale cuprinse între 10 şi 20 de milioane de euro“, spun oficialii fondului.

    Aceste investiţii vin într-o perioadă în care, pe cifre, industria medicală stă bine. Cinci activităţi economice din sfera serviciilor de sănătate pri­vate , de la spitale la sto­ma­to­lo­gie, au înregistrat afaceri cumulate de 13,7 mld. lei în 2019 (cele mai recente date), faţă de 11,8 mld. lei în 2018 şi doar 2,5 mld. lei în 2008, po­trivit datelor oferite de Registrul Comerţului.

    Cifrele cumulate se referă la companiile  cu activităţi în domeniul asistenţei medicale care şi-au depus rezultatele financiare în anii analizaţi, pe baza celor cinci diviziuni din CAEN 86. Dezvoltarea spitalelor private şi a clinicilor specializate se vede şi în numărul de companii şi în numărul de salariaţi, ambele dublându-se în aceeaşi perioadă 2008-2019.

    Pandemia de COVID-19a ilustrat încă o dată importanţa serviciilor medicale şi necesitatea unui sistem de sănătate bine pus la punct. În contextul în care investiţiile în zona publică sunt minime, sistemul privat devine o alternativă.

    Sistemul de sănătate din România ocupă locul 60 în lume cu un scor mediu de doar 45,8 puncte, scorul fiind obţinut după analiza unui număr de şase indicatori mari – prevenţie, diagnostic, răspuns medical rapid, capacitate de a trata bolnavi (număr de spitale, paturi, etc), aderarea la normele internaţionale şi riscuri/ vulnerabilităţi.

    În cazul fiecărui capitol în parte există între patru şi şapte aspecte analizate, potrivit raportului privind indexul Global Health Security (GHS). Acesta este un proiect al Nuclear Threat Initiative (NTI) şi John Hopkins Center for Health Security (JHU), şi a fost dezvoltat alături de The Economist Intelligence Unit (EIU).

    Tranzacţiile din ultimii ani din zona de sănătate privată din România au evidenţiat încă o dată nevoia de extindere a unor servicii dincolo de marile oraşe.

    „Împreună cu noul nostru partener vom fi pregătiţi să ducem businessul la următorul nivel şi să extindem serviciile noastre în întreaga ţară“, a spus în momentul tranzacţiei doctorul Oren Iancovici, CEO şi fondator al Ares. Pachetul majoritar în centrele de cardiologie a fost cumpărat în 2019 de fondul Highlander Partners.

    La momentul acela, sub brandul Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei şi radiologiei intervenţionale, existau cinci unităţi în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial şi problemă şi pe plan local, deci e nevoie de acces al bolnavilor din toată ţara la servicii de specialitate. Situaţia e similară şi în cazul altor specialităţi.