BusinessMagazin

Tag: romani

  • Situaţie incredibilă. Cumpărătorii de apartamente cu avansurile plătite s-au trezit că banca nu le mai dă creditul pentru că nu se mai încadrează la noul nivel al IRCC

    Tot mai mulţi potenţiali clienţi ai dezvoltatorilor imobiliari s-au trezit că băncile nu le mai aprobă creditele imobiliare pentru că nu se mai încadrează ca urmare a noului nivel al IRCC calculat la 5,7% pentru T1/2023, pe baza datelor din T3/2022, ratele fiind mai mari cu 30-50%.

    Creşterea IRCC este cea mai puternică de până acum de la un trimestru la altul, de la 4,06% în T4/2022, până la 5,7% în T1/2023, ceea ce înseamnă o creştere cu 40% a IRCC. Această creştere a IRCC, în funcţie de nivelul ratelor bancare, se traduce în creşterea ratelor cu 30-50%.

    Pentru cei aflaţI la limită cu gradul de îndatorare de 40% pe familie, situaţia este dificilă pentru că băncile nu mai acceptă creditul.

    Anul 2023 începe cu o înăsprire a condiţiilor de creditare pentru românii cu credite la bănci din cauza noilor creşteri ale dobânzilor. Astfel, odată ce băncile îşi refac calculele pe noile valori ale dobânzilor, mai mari, încep să respingă dosarele de credite pentru că românii nu ar mai putea să plătească ratele din salarii, conform unor surse din piaţa bancară.

    Creşterea dobânzilor mai rapidă faţă de creşterea mai lentă a salariilor va duce la o nouă barieră pentru cei care vor încerca să se crediteze la bănci, iar anul viitor va pune presiune şi mai mare pe veniturile românilor în ceea ce priveşte accesul la creditare.

    Noul nivel al IRCC a făcut un nou salt de la 4,06%, la 5,71%, ceea ce înseamnă o creştere a ratelor creditelor ipotecare a românilor, care sunt legate de acest indice. În ultimul an, tot mai mulţi români care aveau credite ipotecare legate de ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele luate înainte de luna mai 2019, au optat pentru o refinanţare sau trecerea la noul indice, pentru a putea face faţă plăţilor.

    In T1/2023 indicele IRCC ce va fi folosit de bancheri la creditare urca la 5,7% de la 4,06%. Valoarea de 5.7% este calculata pe baza datelor din T3/2022. La un nivel de 4,06% al indicelui IRCC în trimestrul doi al anului 2022, ratele creditelor ipotecare pentru românii cu credite legate de IRCC au crescut cu 40%. În ceea ce priveşte indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei luate înainte de luna mai 2019, noul nivel înseamnă o scădere cu circa 3% a ratelor creditelor ipotecare faţă de media lunii noiembrie, dar comparativ cu luna decembrie a anului trecut, creşterea este de 58%.

    În timp ce IRCC-ul a fost văzut ca o plasă de siguranţă, acesta fiind în urmă cu circa 6 luni faţă de nivelul ROBOR, acum începe să se vadă o creştere mai mare la acest indice. În momentul în care şocul creşterii ROBOR era la un nivel înalt, panica a dus la o trecere în masă către indicele IRCC, dar mediul financiar susţinea încă de atunci ca nivelul IRCC, cel mai probabil, va ajunge în cele din urmă nivelul ROBOR, iar piaţa va ajunge în situaţia în care ROBOR va fi mai mic după ce se va stabiliza, în timp ce IRCC va fi la cel mai înalt nivel.

    La un nivel de 5,71% al IRCC, pentru un credit ipotecare de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu o marjă a băncii de 2,5%, rata va ajunge la aproape 1.500 lei, însemnând un plus de aproximativ 300 lei faţă de rata calculată la nivelul de 4,06%, conform unei simulări pe platforma Conso, adică un plus de . În acelaşi timp, pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu aceeaşi marjă a băncii, rata va fi 1.869 lei, iar pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu aceeaşi marjă a băncii, rata va fi de 2.243 lei, diferenţa rămânând aceeaşi

    Analizând evoluţia IRCC din 2020 până în prezent, cel mai mic nivel a fost atins în trimestrul doi al anului 2021, respectiv 1,08%, atunci rata fiind sub 1.000 lei pentru un credit de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, în timp ce la un credit de 300.000 lei, pe 30 de ani, rata era puţin peste 1.300 lei. Faţă de acea perioadă, creşterea este de aproape 600 lei, adică un ritm de creştere de 65%.

    Din perspectiva indicelui ROBOR la 3 luni, nivelul a rămas constant în ultima perioadă la un nivel de 7,63%, ba chiar a consemnat două scăderi în ultimele două zile, până la 7,60%. Pe de altă parte, în ultimul an, indicele ROBOR la 3 luni a fost primul care a explodat, ducând în acelaşi timp ratele creditelor ipotecare pentru românii care încă mai aveau creditele legate de ROBOR la aproape o dublare a ratelor.

    Conform simulărilor pe platforma Conso, pentru un credit ipotecar de 200.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu o marjă a băncii de 3%, rata a ajuns pe 22 decembrie 2022 la 1.849 lei, cu 675 lei mai mult faţă de decembrie 2021 şi cu peste 800 lei mai mult faţă de nivelul ROBOR din luna iulie 2021, de 1,5%. Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu aceeaşi marjă a băncii de 3%, rata creditului ipotecare a ajuns la 2.311 lei, de la 1.467 lei în decembrie 2021, iar pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioada de 30 de ani, cu 3% marja băncii, nivelul ratei a ajuns la 2.773 lei, faţă de 1.760 lei în decembrie 2021.

    Dacă luăm în considerer cel mai mic nivel al ROBOR, de 1,5% în iulie 2021 şi cel mai mare nivel atins în august 2022, de 8,14%, diferenţa la ratele creditelor ipotecare este de peste 900 lei, însemnând aproape o dublare a ratelor românilor care aveau creditele ipotecare legate de ROBOR.

    Băncile nu au răspuns la solicitarea ZF până la publicarea articolului, referitoare la numărul de dosare care nu se mai califică pentru creditare sau care au fost respinse şi ce s-a întâmplat în cazul în care clienţii au dat avansul, în cazul unui credit ipotecare, şi nu se mai califică pentru creditare.

     

     

     

     

  • Facturile mari au devenit cel mai puternic stimul pentru eficienţa energetică: Românii au consumat cu 5% mai puţină energie în primele nouă luni

    Scumpirea energiei a transformat îndemnul “Stinge becul” din slogan în acţiuni concrete, consumul casnic de energie scăzând cu 5% în primele nouă luni ale anului, arată un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul energiei (ANRE).

    Cererea de energie din partea populaţiei reprezintă un sfert din consumul total de energie, aflat şi el în scădere cu 6% în perioada analizată din cauza reducerii consumului industrial. Scăderile acestea de 5-6% în ceea ce priveşte consumul de energie amintesc de criza economică din 2009, dar atunci contracţia cererii a fost generată de prăbuşirea economiei, nu de preţuri istorice.

    Dar nu doar cererea de energie a simţit şocul scumpirilor. Cererea de gaze naturale a scăzut cu 14% iar cea de carburanţi a stagnat după scumpiri galopante.

    Revenind la piaţa de energie, în acest peisaj marcat de scumpiri au avut loc şi schimbări de piaţă.

    De exemplu, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a înregistrat cea mai agresivă creştere de cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie în contextul în care multe companii s-au confruntat cu probleme severe de lichiditate. Hidroelectrica este şi una dintre cele mai profitabile companii din România.

    Compania a ajuns după primele nouă luni din an la o cotă de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie de 8,58% după o creştere agresivă în ultimul an.

    Astfel, producătorul de energie a trecut în faţa Tinmar Energy, care a terminat primele nouă luni ale anului cu o cotă de piaţă de 6,21%. Cu cota de 8,58%, Hidroelectrica le suflă în ceafă nemţilor de la E.ON Energie România, care au terminat primele nouă luni cu 8,98% pe piaţa furnizării de energie.

    Firma a fost desemnată anul acesta în ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România firma cu cea mai mare valoare de piaţă, de 12,4 mld. euro. În urmă cu un an de zile, Hidroelectrica aproape nu exista pe piaţa de furnizare locală, având o cotă de numai 1,69% pe piaţa concurenţială, după cum arată rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Acum a depăşit furnizori tradiţionali precum CEZ Vânzare.

    Potrivit celor mai recente informaţii, Hidroelectrica a ajuns la un portofoliu de peste 400.000 de clienţi.


     

     

  • Principalele motive de îngrijorare ale românilor pe final de 2022: creşterile de preţuri la utilităţi, scumpirile bunurilor de larg consum şi carburanţii tot mai costisitori, în top 3

     

    Românii sunt astăzi tot mai îngrijoraţi de creşterile de preţuri, fie că e vorba de scumpirea alimentelor, de cea a carburanţilor sau de majorarea preţului la utilităţi, arată un studiu de piaţa realizat de compania AHA Moments.

    Aproape trei din patru români (73%) au declarat în octombrie că majorările de preţuri la utilităţi reprezintă un motiv de îngrijorare, ponderea fiind în creştere faţă de vara aceluiaşi an. Toamna vine cu facturi mai mari, aşa că aceasta ar putea fi explicaţia.

    „Creşterea preţurilor este resimţită atât la electricitate, cât şi la gaze, dar electricitatea este cea care ridică cele mai multe semne de întrebare în rândul românilor. În acest context, românii vor fi mai prudenţi în consum. Astfel, există o diferenţă în ceea ce priveşte consumul de electricitate şi cel de gaze. Oamenii vor stinge mai des lumina, dar vor continua să se încălzeacă în lunile de iarnă”, spun analiştii AHA Moments.

    Doar 5% dintre români au spus că nu vor schimba nimic în consum, în timp ce 80% (la electricitate) şi 74% (la gaze) au declarat că vor face economie – mai mare sau mai mică.

    În general, creşterile de preţuri sunt principalele motive de îngrijorare în această toamnă, şi nu doar la utilităţi, ci şi la bunuri de larg consum sau la carburant. În ambele cazuri se remarcă o creştere a nivelului de îngrijorare între iunie şi octombrie 2022.

    Există însă şi evoluţii în sens invers, iar cele mai multe sunt legate de război. Faţă de acum trei luni, românii sunt mai puţin îngrijoraţi de războiul ruso-ucrainean, de posibilitatea că România ar putea fi implicată într-un război sau de consecinţele economice ale conflictului de la graniţă.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 900 şi, respectiv, 767 de respondenţi în octombrie şi iunie, persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. A fost ales un eşantion cu acoperire naţională, dar a fost realizat studiul în rândul populaţiei digitalizate (care a putut răspunde online).

    „Am realizat că există diferenţe de comportament în funcţie de vârstă. Scumpirile sunt motiv mai mare de îngrijorare în rândul populaţiei de peste 45 de ani. Tinerii sunt mai puţin preocupaţi de acest aspect. Aceeaşi diferenţă se remarcă în ceea ce priveşte sănătatea proprie sau a familiei. Tinerii se declară îngrijoraţi de pandemie şi de război”, potrivit analiştilor AHA Moments.

     

  • Inflaţia record şi facturile de iarnă majorate nu îi ţin pe români departe de malluri. „Magazinele sunt pline de clienţi şi doldora de marfă. Oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani“

    ♦ Pentru unele sectoare de retail, vânzările ajung în decembrie să fie duble faţă de o lună normală ♦ Pentru orice business de comerţ, ultima lună din an e cea mai bună.

    Consumul privat duduie de sărbători în pofida inflaţiei record şi a faptului că românii trebuie deja să plătească facturi majorate la utilităţi. Magazinele stau şi ele pe stocuri mari, spre deosebire de anii de pandemie, când existau probleme pe lanţul de aprovizionare.

    „În perioada sărbătorilor, capacitatea de autoapărare a românilor la shopping dispare. Oamenii îşi pierd discernământul. În lunile celelalte, în lunile normale, există un mecanism prin care clienţii pot să îşi tempereze apetitul de consum. De sărbători, acest mecanism dispare“, spune Feliciu Paraschiv, unul dintre cei mai puternici antre­prenori din comerţul alimentar, fonda­torul reţelei Paco Supermarkets. El adaugă că toţi comercianţii speculează acest mo­ment, fiind în interesul jucătorilor din dome­niu să nu stăvilească apetitul de shopping. În pofida faptului că inflaţia a ajuns la un nivel record, de aproape 17%, iar salariile nu au reuşit să ţină pasul, magazinele şi mallurile sunt pline în această perioadă. Astfel, deşi în octombrie şi noiembrie au apărut primele voci care spuneau că se vede o prudenţă în consum, în pragul sărbătorilor de iarnă această atenţie a fost dată uitării.

    „În weekend, în Mega Mall, am stat blocată în parcare. Erau cozi pe toate benzile spre ieşire şi am avut nevoie de vreo 30 de minute să ajungem în stradă“, spune Florentina. În cazul altui mall din Capitală, în ParkLake, coada de maşini pentru intrarea în centrul comercial se întindea pe două străzi, spune Amalia, o altă cumpărătoare. Oamenii se înghesuiau să meargă, printre altele, la primul magazin Primark din Bucureşti. Consumatorii locali au stat cu sutele la coadă pentru a putea intra să facă shopping la Primark, situaţie ce a confirmat încă o dată apetitul românilor pentru cumpărături în general şi pentru cumpărături de Crăciun în particular.

    „Când vine vorba de cadouri, oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani. E cam ce se întâmpla în pandemie cu vacanţele. Deşi lumea vorbea de criză pe atunci, oamenii cheltuiau bani mulţi pe concedii scumpe, în destinaţii exotice. De regulă, când ceva nu funcţionează, oamenii refulează la shopping“, explică un executiv din modă care nu a dorit să fie identificat.

    4,5% a fost creşterea consumului privat în primele zece luni din an (ultimele date disponibile), faţă de perioada similară din 2021, potrivit INS.

     

  • De ce nu sunt mulţumiţi românii de locuinţele cumpărate?

    Potrivit studiilor Storia.ro, 31% dintre proprietarii români ajung să îşi regrete achiziţia imobiliară, comparativ cu 20% media la nivel european. Viciile de construcţie, vecinii gălăgioşi sau un cartier nepotrivit pentru nevoile lor se numără printre motive. Ce e de făcut?

    „Vecinii sunt într-adevăr menţionaţi, care poate nu sunt cei mai prietenoşi, liniştiţi sau aşa cum şi-i doresc noii locatari. Apoi, sunt menţionate viciile în construcţie, calitatea finisajelor, problemele legate de izolaţia termică şi fonică şi tot felul de alte aspecte care ţin de locuinţa efectivă”, a spus Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazin, referindu-se la nemulţumirile românilor în materie de locuinţe cumpărate.

    Ea punctează că printre motivele prin care proprietarii români ajung să îşi regrete decizia de achiziţie a unui imobil se numără faptul că nu suntem suficient de informaţi în ceea ce priveşte procesul de achiziţie a unei locuinţe şi ce presupune acesta, astfel încât să fim mulţumiţi pe termen lung cu alegerea noastră. Dacă în anumite pieţe, cumpărătorii au chiar posibilitatea de a testa apartamentul respectiv, în România o informare cât mai bună este soluţia. „Putem cel puţin să facem mai multe vizite în locuinţa pe care ne gândim să o cumpărăm în diferite momente ale zilei sau ale săptămânii, astfel încât să ne dăm seama cum e într-adevăr să locuim acolo”, crede Monica Dudău.

    De asemenea, un reper important poate fi acum Indexul T.R.A.I, lansat de Storia.ro recent, care analizează calitatea vieţii din cartierele României.

    „Indexul acesta poate fi doar un criteriu dintre multe altele la care ne uităm când achiziţionăm o locuinţă. Din punctul meu de vedere, ce ar mai ajuta este să ne facem o listă de criterii non-negociabile şi criterii negociabile, să verificăm situaţia din piaţă, care sunt preţurile, raportate la bugetul nostru şi, dacă nu sunt în concordanţă cu acestea, să ne reîntoarcem la criteriile noastre şi să ni le ajustăm. De asemenea, cred că e nevoie să vorbim mai des cu specialişti când vine vorba de alegerea unei locuinţe”, a spus Monica Dudău. 

    În ceea ce priveşte folosirea propriu-zisă a platformei Storia.ro, Monica Dudău recomandă folosirea mai multor filtre, în acord cu nevoile cumpărătorului: „Am observat că avem această teamă în general să nu pierdem ofertele bune din piaţă şi atunci aplicăm foarte puţine filtre. Ne uităm la preţ, ne uităm la locaţie, tip de proprietate, număr de camere şi cam atât. Noi avem foarte multe filtre care pot să reflecte foarte bine stilul de viaţă pe care vrei să-l ai într-o locuinţă, aşa că celor care vor să îşi uşureze munca de căutare le-aş recomanda să folosească mai mult aceste filtre şi poate să identifice şi un agent imobiliar profesionist care să-i ajute să identifice anunţurile cele mai bune pentru ei.”

    Sfatul ei pentru cei care îşi caută acum o locuinţă? „Ce le-aş recomanda cumpărătorilor şi chiriaşilor este să îşi acorde timp pentru luarea unei decizii. De multe ori suntem entuziasmaţi atunci când pornim în procesul acesta de căutare a unei case şi putem să fim influenţaţi poate prea mult de emoţiile noastre – astfel că nu ne mai uităm la anumite dezavantaje pe care o proprietate poate le are. Iar profesioniştilor în imobiliare le-aş recomanda să îmbrăţişeze transparenţa şi aplecarea către datele care se conturează în piaţă în acest moment.”

    Citiţi mai multe despre  rezultatele indexului T.R.A.I, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Monica Dudău, Marketing Manager al Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de  imobiliare cu  cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în  parte.

     

     

     

  • Cum au călătorit românii în 2022?

    Kiwi.com: Cum au călătorit românii în 2022?

    Datele globale cu privire la zborurile rezervate prin Kiwi.com arată că anul 2022 este primul ce marchează revenirea la normalitate după pandemia Covid-19, nu doar din punct de vedere al interesului crescut pentru călătorit în general, dar şi al cererii crescute, pe măsură ce turiştii vor să recupereze vacanţele pe care nu le-au putut face în ultimii ani.

    Entuziasmaţi să poată călători din nou sunt şi românii – în comparaţie cu anul 2019, numărul de rezervări făcute de aceştia pe platformă a crescut cu 146%, în vreme ce numărul de căutări a depăşit 300 de milioane, aproape dublând numărul de anul trecut.

    Cele mai populare destinaţii în 2022

    Cele mai populare ţări printre turiştii români anul acesta sunt Italia, Regatul Unit, Spania, Germania şi Franţa, le fel ca în anul 2021. Topul celor mai populare 10 destinaţii este completat de Grecia, Belgia, Austria, Irlanda şi Turcia.
    În ceea ce priveşte oraşele, călătorii au preferat şi anul acesta Londra, Milano, Roma, Bruxelles şi Paris. Alte destinaţii populare anul acesta au fost Viena, Dublin, Barcelona, Madrid şi Veneţia.

    Bucureştiul rămâne oraşul din care pleacă cei mai mulţi români în vacanţă, iar cele mai populare rute sunt către Londra, Milano, Viena, Bruxelles şi Roma. Alte aeroporturi populare anul acesta au fost cele din Cluj, Iaşi, Suceava şi aeroportul Traian Vuia din Timişoara.

    Anul acesta, cele mai căutate destinaţii au fost Londra (numărul de căutări dublându-se faţă de 2021), Barcelona, Milano, Roma şi Madrid. În 2022, românii au vizitat peste 150 de ţări, călătorind peste 600.500.000 de kilometri.

    Comportamentul călătorilor în 2022

    În ultimii ani, românii au preferat din ce în ce mai mult vacanţele scurte. În 2022, cei mai mulţi români au preferat city-breaks de până la 3 zile (42%), 29% dintre ei au stat în vacanţă între 4 şi 6 zile, 22% au petrecut între 1 şi 3 săptămâni la destinaţie, iar doar 4% au ales vacanţe de până la 3 săptămâni.

    În ceea ce priveşte obiceiurile de rezervare, tot mai mulţi români au ales să achiziţioneze biletele mai aproape de data călătoriei. 19% dintre ei au ales să rezerve last-minute, cu cel mult 3 zile înainte de data plecării, 11% au făcut rezervări cu 4 până la 6 zile în avans, 18% au rezervat cu 1-2 săptămâni în avans, însă cei mai mulţi români (30%) şi-au rezervat biletele cu 3 săptămâni şi până la 2 luni în avans.

    Românii au cheltuit, în medie, 116 euro (aproximativ 570 de lei) pe bilete de avion anul acesta. Cea mai populară zi pentru rezervarea biletelor pe Kiwi.com a fost 9 septembrie, iar data în care au călătorit cei mai mulţi români care folosesc Kiwi.com a fost 15 septembrie.

    În 2022, cei mai mulţi vizitatori străini în România au fost israelienii, italienii, francezii, cetăţenii britanici şi nemţii. În total, 188 de naţionalităţi au vizitat România în 2022. Cele mai populare rute prin care turiştii străini au venit în România au fost Londra – Bucureşti, Tel Aviv – Bucureşti, Bruxelles – Bucureşti, Viena – Bucureşti şi Milano – Bucureşti.

    *Analiza datelor include rezervări făcute pe Kiwi.com între 1 ianuarie 2022 – 30 noiembrie 2022 pentru călătorii pe tot parcursul anului 2022, indiferent de destinaţie.

    Kiwi.com este una dintre cele mai importante companii tehnologice de călătorii, cu sediul în Republica Cehă şi cu peste 1500 de angajaţi la nivel global. Algoritmul inovativ Kiwi.com permite utilizatorilor să găsească opţiuni de călătorii şi preţuri pe care alte motoare de căutare nu le pot vedea. Kiwi.com înregistrează zilnic 2 miliarde de verificări ale costurilor, analizând 95% din informaţiile globale de zboruri. Pe site-ul Kiwi.com sunt efectuate zilnic 100 de milioane de căutări şi vânzări de peste 50.000 de locuri.

  • 38% dintre români consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă – sondaj

     38% dintre români, participanţi la un sondaj, consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză. Aproximativ 45% dintre participanţii la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.

    Conform primului sondaj efectuat în România privind rezilienţa naţională, 38% din cei intervievaţi consideră că localitatea lor este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză.

    38% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Localitatea mea este pregătită pentru situaţii de urgenţă şi de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eşantion.

    Tind să fie de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reuşesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariaţii la stat, locuitorii din urbanul mediu şi mic, respectiv regiunile Vest şi Sud-Est. Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare şi foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniştii.

    Aproximativ 45% dintre participanţii la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.

    Sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievaţi. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eşantion.

    Sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut, salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare sunt în dezacord cu afirmaţia într-o proporţie mai mare decât media populaţiei.

    O tremie (34%) din cei intervievaţi crede că în caz de stare de urgenţă sau criză naţională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie.

    Afirmaţia ”În caz de stare de urgenţă sau criză naţională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 34,8% dintre participanţii la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eşantion.

    Salariaţii la stat, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din Bucureşti, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Îşi exprimă dezacordul cu afirmaţia dată mai ales persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei a căror familie include cel puţin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare.

    Peste jumătate din cei intervievaţi nu au încredere că în caz de criză naţională partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie.

    Afirmaţia ”În caz de criză naţională, cred că partidele politice îşi vor face datoria cum trebuie” întruneşte acordul total sau parţial al 21,8% dintre respondenţi. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% îşi exprimă dezacordul parţial sau total cu afirmaţia dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eşantion.

    Tinerii sub 30 de ani, elevi/studenţii, salariaţii la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Dezacordul cu afirmaţia data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariaţi la privat, întreprinzători/liber profesionişti, cei fără ocupaţie, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din Bucureşti, respectiv din urbanul mare şi foarte mare.

    Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara.

    32% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”În caz de criză naţională conducerea ţării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă ţara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund 2,1% din total eşantion.

    Sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenţi, salariaţi la stat, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din urbanul mare şi foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmaţia dată într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.

    Aproape 40% din români spun ca atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte.

    39% dintre respondenţi apreciază că atunci când au probleme şi sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunităţii religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eşantion.

    Susţin că afirmaţia dată corespunde situaţiei lor familiale întotdeauna sau foarte des mai ales persoanele mai în vârstă, cei a căror familie include cel puţin 4 membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariaţii la stat şi cei fără ocupaţie, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariaţii la privat, locuitorii din Bucureşti, respectiv regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru declară că afirmaţia dată corespunde situaţiei lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporţie mai mare decât media.

    28% din cei intervievaţi cred că în caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiaţi sau sinistraţi.

    Sunt de acord total sau parţial cu afirmaţia ”În caz de război, cutremur sau alte calamităţi familia mea are capacitatea să găzduiască refugiaţi sau sinistraţi” 28,6% dintre cei intervievaţi. 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eşantion.

    Sunt de acord cu afirmaţia mai ales: persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei a căror familie include cel puţin 3 persoane, salariaţii la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est şi Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmaţia într-o măsură mai mare decât restul populaţiei.

    Aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate.

    Întrebaţi dacă au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanţii la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la ţară, 12,1% la oraş, 27,3% atât la ţară, cât şi la oraş, 10,5% în altă ţară. 0,7% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

    Declară că nu au rude sau prieteni în alte localităţi sau altă ţară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mediu şi mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov Susţin că au rude la oraş la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionari, elevi/studenţi, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est şi Sud-Est. Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puţin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la ţară, cât şi la oraş într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. În ceea ce priveşte cei care au rude în altă ţară, nu există diferenţe majore în funcţie de principalele caracteristici socio-demografice analizate.

    Unul din patru respondenţi (25%) spune că în ultimele şase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.

    24,9% dintre români declară că în ultimele şase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul, iar 1% nu ştiu sau nu răspund.

    Tinerii sub 30 de ani, elevii/studenţii, cei cu un venit ,ai ridicat, locuitorii din urbanul mediu şi mic, respectiv din rural declară într-o proporţie mai mare decât media că în ultimele şase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.

    Majoritatea populaţiei consideră că relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/naţionale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie.

    Îşi exprimă acordul total sau parţial cu afirmaţia ”Relaţiile dintre românii majoritari şi minorităţile etnice/ naţionale sunt bune” 52,6% dintre cei intervievaţi, în timp ce 29,9% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 15,8% îşi exprimă dezacordul parţial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6% din total eşantion.

    Salariaţii la stat, locuitorii din regiunile Centru şi Vest sunt de acord cu afirmaţia dată într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Sunt în dezacord cu afirmaţia dată mai ales locuitorii din Bucureşti, respectiv din regiunile Bucureşti Ilfov, Sud-Est şi Sud-Muntenia.

    Îngrijorările şi ameninţările percepute de cei intervievaţi: (1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%, (2) situaţia economică a familiei proprii: 59%, (3) pericolul COVID la adresa sănătăţii: 33%.

    Întrebaţi în ce măsură sunt îngrijoraţi de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participaţii la sondaj spun că sunt foarte îngrijoraţi de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijoraţi, 19,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 7,5% destul de puţin îngrijoraţi, iar 6,3% deloc îngrijoraţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eşantion.

    Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populaţie: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupaţie, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului), respectiv din regiunile Vest şi Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat şi locuitorii din Bucureşti sunt mai puţin îngrijoraţi decât restul populaţiei de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.

    20,4% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijoraţi, 25,3% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 10,3% destul de puţin îngrijoraţi, iar 5,3% deloc îngrijoraţi. 0,4% din total eşantion nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

    Persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educaţie mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupaţie, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepţia Bucureştiului) se declară foarte şi destul de îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei. Se declară destul de puţin sau deloc îngrijoraţi de situaţia economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti.

    11,1% dintre români se declară foarte îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor, 22,5% destul de îngrijoraţi, 27,9% nici îngrijoraţi, nici liniştiţi, 15,8% destul de puţin îngrijoraţi, iar 21,9% deloc îngrijoraţi. 0,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

    Sunt foarte şi destul de îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est şi Vest. Cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei din familii cu cel puţin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniştii, locuitorii din regiune Sud- Est sunt mai puţin îngrijoraţi de pericolul COVID la adresa sănătăţii lor decât restul populaţiei.

    Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda Universităţii din Bucureşti. Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri faţă-în-faţă. Eşantionul multistadial stratificat a cuprins 1.500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%.

  • Voi nu ne vreţi, dar noi vă vrem? România, între ţările care au trimis cei mai mulţi turişti în Austria chiar şi pandemie. Românii au petrecut 400.000 de nopţi în 2021 în singura ţara care nu ne vrea în Schengen

    Peste 130.000 de vizitatori români au ajuns anul trecut în Austria, piaţa locală fiind a 11-a cea mai importantă pentru această ţară unde sectorul turismului contribuie cu până la 7,5% la PIB. Astfel, România a fost o sursă importantă de venituri pentru singura ţară care nu ne vrea oficial în Schengen.

    Viena, staţiunile de schi sau Salzburg sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de românii care au petrecut cumulat peste 400.000 de nopţi în 2021 în Austria. Fiecare persoană a stat în medie trei nopţi, arată o statistică oficială publicată de statistik.at, biroul de statistică al ţării.

    La un buget mediu de persoană pe zi de 80-100 de euro – sumă ce include atât costul cazării, cât şi masa sau alte „distracţii” -, rezultă că românii au rotunjit cu 30-40 de milioane de euro conturile afacerilor din Austria, fie ele hoteluri, restaurante, companii de transport sau de alt fel. Şi asta în al doilea an de pandemie, în care această ţară a avut încă în vigoare multe restricţii de călătorie. Chiar şi aşa, în 2021, România a fost una dintre puţinele ţări care a trimis mai mulţi oameni în Austria versus 2020, creşterea fiind de 4,4%. Doar SUA, Israel şi Italia mai sunt pe plus dintre cele mai importante 15 ţări pentru turismul din Austria.

    Deşi numărul de vizitatori români în Austria a crescut uşor în 2021 faţă de primul an de pandemie, el este în continuare mult sub nivelul de dinainte de criza sanitară. În 2019, ultimul an normal pentru turismul mondial, peste 370.000 de români au mers în această ţară, petrecând peste 1 milion de nopţi. Apoi, în prima parte din 2020 pandemia a început „să îşi arate colţii” şi în Europa, motiv pentru care cele mai multe ţări au intrat în lockdown, iar graniţele celor mai multe state s-au închis.

    Declinul puternic al numărului de turişti a venit din faptul că Austria, principala destinaţie pentru români când vine vorba de schi şi snowboard, şi-a închis pârtiile timp de multă vreme în pandemie. Românii care au continuat să meargă au fost cei care au ales să viziteze. Pe ruta Bucureşti-Viena zboară pe lângă transportatorul naţional al Austriei şi companiile low-cost care au mizat pe preţuri foarte mici în ultimii ani. Astfel, Viena a devenit o destinaţie de tip city-break de top în pandemie.

    În 2022, când restricţiile au fost ridicate, în pofida problemelor economice sau geopolitice, românii s-au întors în număr şi mai mare în Austria, existând luni de vară cu creşteri de peste 100%, iar asta în contextul în care iarna e de fapt sezonul de top pentru vizitatorii locali care merg în principal la schi.

    Austria a anunţat că nu susţine aderarea României la Schengen, fiind singura ţară care se opune oficial. Pe 8 decembrie se va vota dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor fi admise în spaţiul Schengen.

    Austria a anunţat că susţine aderarea Croaţiei, o ţară care nu îşi face loc în topul celor care trimit vizitatori la Viena ori pe pârtiile de schi. Nici Bulgaria nu e în top 15 state „vizitatoare”. Doar România.

     

    România, în top

    		          

    Cele mai importante ţări pentru turismul din Austria

    		      
               

    Ţară

    Număr turişti în 2021

    Evoluţie 2021 vs 2020 (%)

    Număr total de nopţi 2021

    Evoluţie 2021 vs 2020 (%)

    Durată medie sejur (număr de nopţi)

    Total

    22,144,098

    -11.5

    79,563,141

    -18.7

    3.6

    UE (27 de ţări)

    20,689,226

    -9.9

    74,934,864

    -17.0

    3.6

    Turişti străini

    12,728,020

    -15.7

    49,964,139

    -24.6

    3.9

    Turişti austrieci

    9,416,078

    -5.3

    29,599,002

    -6.3

    3.1

    Germania

    7,809,805

    -8.7

    32,084,093

    -16.7

    4.1

    Olanda

    934,252

    -31.4

    4,334,368

    -41.6

    4.6

    Elveţia şi Liechtenstein

    573,167

    -28.8

    1,992,238

    -36.6

    3.5

    Cehia

    441,398

    -22.9

    1,424,429

    -32.7

    3.2

    Italia

    335,431

    1.3

    1,011,153

    1.5

    3.0

    Polonia

    275,517

    -11.5

    1,083,266

    -25.9

    3.9

    Belgia

    258,056

    -22.5

    1,211,475

    -30.3

    4.7

    Ungaria

    219,729

    -29.0

    827,275

    -33.1

    3.8

    Franţa (inclusiv Monaco)

    183,935

    -11.8

    586,862

    -25.8

    3.2

    Israel

    144,600

    298.1

    406,010

    197.8

    2.8

    România

    133,486

    4.4

    406,043

    -19.5

    3.0

    SUA

    132,088

    16.3

    375,387

    15.2

    2.8

    Danemarca

    111,059

    -46.4

    385,185

    -63.6

    3.5

    Slovacia

    109,360

    -18.5

    471,211

    -18.3

    4.3

    Spania

    97,781

    11.7

    252,689

    6.6

    2.6
               

    Sursă: statistik.at

    		          
               

     

  • Ce joburi au căutat românii în 2022

    Ce joburi au căutat românii în 2022. Poziţiile de inginer, contabil şi şofer se află în topul preferinţelor candidaţilor. Cu aproximativ 25.000 de căutări, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

    Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piaţa muncii dinacest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

    „Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piaţă, ci şi din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mişcări în segmentul de specialişti, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar şi în cel al candidaţilor aflaţi la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieţei, cât şi al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici şi inginerii de instalaţii. Contabilii ocupă locul secund în acelaşi clasament, cumulând 39.000 de căutări.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Ce băuturi preferă românii de sărbători

    Pe primul loc în preferinţele românilor, la băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al 5-lea loc este ceaiul. La băuturile alcoolice, românii preferă berea. 

    84.4% dintre respondenţii la un studiu au declarat că pe primul loc în lista lor, atunci când vine vorba de băuturi non-alcoolice, se află cafeaua, urmată de apa minerală plată şi carbogazoasă, băuturi răcoritoare şi de abia pe al cincilea loc de ceai.

    Deşi sărbătorile de iarnă sunt asociate la nivel de percepţie mai degrabă cu consumul de vinuri şi spirtoase, conform rezultatelor studiului, anul acesta de sărbători românii intenţionează să cumpere şi să consume în primul rând bere, 49.3% dintre respondenţi indicând acest tip de băutură ca fiind prima pe lista lor de băuturi alcoolice.

    Vinul este următoarea băutură aflată în lista intenţiilor de consum (35%), urmat de şampanie cu 15.1%, în timp ce băuturile spirtoase se află pe intenţia de cumpărare a doar 10.4% din consumatorii care au participat la acest sondaj.

    Unii consumatori români aleg şi alte băuturi pentru sărbători precum ginul, alţii optează pentru a adăuga şi lichior, dar pe masa de sărbători a românilor se vor afla şi branduri de rom, precum şi de tequila.

    Studiul „Ce băuturi preferă românii de sărbători” a fost realizat de Cognition, în baza rezultatelor obţinute prin intermediul GWI Consumer Insights privind comportamentul de consum şi preferinţele persoanelor cu vârsta de peste 21 ani, eşantion omogen reprezentativ pentru mediile urban si rural de pe teritori-ul României, pentru ultima lună.