BusinessMagazin

Tag: restrictii

  • Premierul Ludovic Orban a anunţat restricţii de circulaţie între orele 6.00 – 22.00

    Premierul Ludovic Orban anunţă, marţi, că se vor impune noi restricţii pentru a reduce riscul de contaminare a românilor. Practic, se va putea ieşi din casă doar pentru a merge la serviciu, pentru cumpărături necesare, pentru plimbarea animalelor de companie şi pentru a face mişcare. 

    Premierul Ludovic Orban a vorbit, într-o conferinţă de presă, despre noile restricţii care vor fi luate de miercuri.

    În acest sens, ministrul de Interne, Marcel Vela va avea o declaraţie de presă, acolo unde va explica conţinutul noii ordonanţe militare prin care va fi impusă carantina.

    „Am participat la o întâlnire de lucru cu preşedintele la care am evaluat situaţia şi am convenit asupra câtorva măsuri ce vor fi adoptate prin Ordonanţă militară de MAI, cu aprobarea mea. Sunt măsuri de restrângere a circulaţiei, deplasării cetăţenilor. Dacă până la emiterea ordonanţei, care va fi prezentată de MAI, interdicţia de ieşire din casă a fost valabilă între orele 22.00 şi 06.00, vom impune restricţia între orele 6.00 şi 22.00. Cetăţenii vor putea ieşi din casă pentru a putea merge la serviciu, pentru a-şi cumpăra bunurile necesare, pentru a putea merge la analize medicale urgente care nu pot fi făcute la distanţă. Se va permite deplasarea în jurul locuinţei pentru mişcare, plimbarea animalelor de companie”, a spus premierul Ludovic Orban.

  • Măsuri nemaivăzute, în toate cele 27 de state membrie ale UE, timp de 30 de zile

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va introduce restricţii temporare pentru călătorii neesenţiale cãtre UE timp de 30 de zile pe durata pandemiei cu coronavirus, potrivit metro.co.uk.
    Von Der Leyen a declarat că va ţine o videoconferinţă cu toţi membrii UE pentru a stabili detaliile legate de propunerile sale.
    „Cu cât călătorim mai puţin, cu atât ajutăm la oprirea virusului. Prin urmare, propun ca şefii statelor şi guvernele să introducă restricţii temporare ale călătoriilor neesenţiale în UE”, a spus ea intr-o videoconferinta.

  • Angajaţi ai acestei companii îşi fac bagajele. Şeful companiei a anunţat consecinţele coronavirusului asupra afacerii

    În ultima săptămână, toţi operatorii din aviaţie şi turism au fost nevoiţi să ia măsuri în legătură cu prevenţia răspândirii Covid-19 şi a restricţiilor guvernelor, care au impactat negativ programele operatorilor aerieni, printre care şi ale celor din Ryanair Group.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, în ultimele şapte zile, Italia, Malta, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Grecia,  Maroc, Spania, Portugalia, Danemarca, Polonia, Norvegia şi Cipru au impus limite de zbor cu diferite grade de restricţie, de la toate zborurile spre şi dinspre o ţară sau interzicerea zborurilor spre/dinspre ţările cu riscul de infectare cu Covid. Pe parcursul weekendului de exemplu, Polonia şi Norvegia au interzis toate zborurile internaţionale, în timp ce în alte ţări (fără restricţii de călătorie), au fost reduse serviciile pe aeroporturi.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Ryanair, compania va menţine la sol majoritatea aeronavelor din flota europeană în următoarele 7 până la 10 zile. În acele ţări în care flota nu este menţinută la sol, restricţiile legate de distanţa socială vor face zborul, în orice scop, nepractic sau chiar imposibil.

    Pentru aprilie şi mai, Ryanair se aşteaptă să îşi scadă capacitatea locurilor cu până la 80%;  o oprire la sol a tuturor aeronavelor nu poate fi decisă.

    În acest context, Ryanair ia acum măsuri să îşi scadă cheltuielile operaţionale şi să îşi crească cash flow-ul. Acest lucru înseamnă păstrarea la sol a aeronavalor suplimentare, amânarea tuturor cheltuielilor de capital şi oferirea de rambursări, cheltuielile discreţionare, implementarea unei serii de concedieri voluntare, suspendarea temporară a contractelor angajaţilor şi reducerea semnificativă a oreler de muncă şi a plăţilor.

    Reprezentanţii companiei spun că lucrează împreună cu angajaţii şi sindicatele de peste tot din UE pentru a gestiona acest eveniment fără precedent, cu un impact şi durată care sunt acum imposibil de determinat.

    Grupul Ryanair are un nivel solid de lichidităţi, cu cash şi echivalente în cash de peste 4 miliarde de dolari la data de 12 martie, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei. Aceasta se concentrează acum pe completarea programului de zbor pe cât este permis de guvernele naţionale pe parcursul următoarelor şapte zile, astfel încât să îşi repatrieze clienţii, pe cât posibil. Spun că au observat o reducere semnificativă a rezervărilor făcute în ultimele două săptămâni şi se aşteaptă ca aceste scăderi să se adâncească în viitorul previzibil. Ei adaugă că vor continua să monitorizeze cererea, precum şi restricţiile de zbor impuse de autorităţile naţionale şi vor continua să reducă din agenda de zbor dacă este necesar.

    „La Ryanair Group Airlines, facem ce putem pentru a gestiona provocările impuse de epidemia Covid-19, care a cauzat în ultima săptămână restricţii de călătorie impuse de guvernele naţionale extraordinare şi fără precedent, în cele mai multe dintre cazuri cu notificări minime sau chiar inexistente. Comunicăm cu toţi pasagerii afectaţi prin e-mail şi SMS şi organizăm zboruri de salvare pentru a-i repatria pe clienţi, chiar şi în acele ţări unde au fost impuse restricţii. Prioritatea noastră rămâne sănătătatea şi binele angajaţilor şi pasagerilor şi facem tot ce putem ca să ne asigurăm că se pot reuni cu prietenii şi familiile lor în aceste vremuri dificile.

    Ryanair ia toate măsurile necesare pentru a reduce cheltuielile de zbor şi să îmbunătăţească cash flow-ul fiecărui operator aerian din grup. Ryanair este un grup aviatic rezilient, cu o balanţă de cheltuieli şi pierderi puternică, cu lichidităţi  substanţiale şi putem, cu acţiuni potrivite şi luate la timp, să supravieţuim unei perioade cu zboruri reduse sau chiar cu zboruri zero, astfel încât să ne pregătim adecvat pentru întoarcerea la normalitate, care va veni mai degrabă mai repede decât mai târziu, pe măsură ce guvernele UE iau măsuri fără precedent pentru a restricţiona răspândirea Covid-19”, spune Michael O’Leary, CEO-ului grupului Ryanair.

  • Încă un proiect de lege pentru sistemul privat de sănătate: Furnizorii privaţi ar putea să acceseze fără restricţii legislative programele naţionale de sănătate, o piaţă de 250 milioane de euro doar în Bucureşti

    Un proiect aflat pe site-ul Ministerului Sănătăţii prevede că şi furnizorii privaţi pot să acceseze programele naţionale de sănătate, decontate integral de stat, după ce până acum pacienţii ajungeau în privat doar dacă spitalele publice nu le puteau acorda asistenţa medicală. Acest lucru a creat dezbateri aprinse, în contextul în care operatorii privaţi pot să ceară bani în plus pacienţilor pentru servicii suplimentare.

    Este al doilea proiect care schimbă organizarea sistemelor public şi privat din sănătate după ce anul trecut, în 2019, guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind contribuţia personală prin care pacienţii care merg în privat pot plăti diferenţa dintre suma decontată de stat spitalului privat şi tariful intervenţiei în privat.

    Victor Costache, ministrul sănătăţii, a organizat ieri o conferinţă de presă la care a abordat subiectul privatizării programelor de sănătate, spunând că va regândi programele, însă nu a precizat soluţii clare pentru ca pacienţii să nu plătească în plus pentru servicii suplimentare la privat.

    De altfel, întrebat dacă faptul că vine din sistemul privat, de la spitalul MedLife din Sibiu, poate fi conflict de interese, având în vedere ordonanţele pentru furnizorii privaţi, ministrul Costache a spus că este conferenţiar la universitatea din Sibiu, iar „sistemul public şi cel privat coexistă“.

    „Spitalele private sunt incluse în programele naţionale curative din 2014, sunt programe mai noi, decontul pe pacient este realist şi sunt programe care rulează de peste 10 ani în care decontul nu acoperă decât un sfert din intervenţie. Restul era acoperit de pacient prin coplată. Din aprilie cu noul contract-cadru regândim programele de sănătate. Sunt situaţii anormale şi trebuie rezolvate, intervenţiile trebuie decontate la costurile reale. Costul real este calculat de specialiştii CNAS. Se lucrează împreună cu comisiile de specialitate pentru costurile reale“, a spus Victor Costache.

    Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (CNAS).

    Urgenţa în cazul programelor naţionale este că la 31 martie se încheie con­tractul-cadru cu furnizorii de servicii publici şi privaţi, iar pentru a pune în apli­care această schimbare, proiectul ar trebui să treacă până la finalul lui martie.

    Un calcul pentru Bucureşti al de­con­tărilor programelor naţionale arată că totalul decontării a fost de 250 mil. euro (1,2 mld. lei), din care 86 mil. euro a fost decontarea pentru furni­zorii privaţi de sănătate (circa 412 mil. lei).

    Cei mai mulţi bani ajung în oraşele mari, acolo unde sistemul spitalicesc public şi privat este mai bine dezvoltat decât în alte zone.

    De asemenea, situaţia decontărilor pentru programele naţionale mai arată că furnizorii privaţi accesează programele unde se acordă cei mai mulţi bani de la Casa Naţională de Asigurări, cum ar fi programele de oncologie, dializă, cardiologie.

    Ce se schimbă la lege?

    În prezent, legea sănătăţii prevede că implementarea programelor naţio­nale de sănătate se realizează prin unităţi de specialitate selectate, iar acestea sunt instituţiile publice, furni­zo­rii publici de servicii medicale şi furni­zorii privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacitatea furnizorilor pu­blici. Schim­barea propusă de Ministerul Sănătăţii este că se scoate din lege sintagma „pentru serviciile me­dicale care exce­dează capacităţii furnizorilor publici“.

     

    Legătură cu coplata la privat

    Proiectul de lege privind accesarea programelor naţionale şi de către spitalele private în mod legal vine după ce în 2019 a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru a scoate din ilegalitate coplata la privat. Astfel, o operaţie de apendicită cu bilet de trimitere într-un spital privat din Bucureşti ajunge până la 6.800 de lei, sumă ce include decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate de circa 2.000 de lei, iar restul sunt costuri supli­mentare de la pacient pentru investigaţii preoperatorii şi spitalizare, potrivit unui calcul realizat de ZF.

    Într-un spital de stat, aceeaşi operaţie de apendicită costă statul 2.000 de lei, valoarea decontării, iar pacientul nu mai achită nimic în plus.

    Întrebarea este care e costul real al unei investigaţii şi de ce nu ar dori şi spitalele publice să ceară bani supli­mentări pacienţilor.

  • Rezistenţa cu trotinete: singaporezii învaţă cum să scape de poliţie când merg pe două roţi

    Dacă unii au trecut la trotinete simple, care încă au voie pe trotuar, alţii au constituit grupuri ai căror membri se anunţă de locurile unde stă poliţia la pândă, oferindu-şi sugestii de trasee alternative şi de modalităţi de a scăpa neprinşi. Aceştia susţin că nu doresc să renunţe la deplasarea cu trotinetele electrice şi speră chiar să convingă guvernul să se răzgândească în privinţa interdicţiei. A existat chiar şi un caz în care un nemulţumit a fost filmat mergând cu trotineta electrică pe o copertină de protecţie deasupra unei porţiuni de trotuar, fiind ulterior arestat. 

  • Ce decizie au luat producătorii de vin din regiunea Dealu Mare pentru a aduce România la nivelul ţărilor cu tradiţie în industria vitivinicolă

    Zece crame cu istorie şi experienţă din Dealu Mare s-au asociat pentru a iniţia primul sistem colectiv privat de garantare a calităţii superioare în domeniul vinului din România, inspirat din practicile unor regiuni viticole de prestigiu din ţări cu îndelungată istorie viticolă.

    Noul sistem se bazează pe un set autoimpus de criterii restrictive de producţie în vie şi în cramă (mai dur decât legislaţia actualmente în vigoare), însoţit de mecanisme de verificare transparente. Fondatorii îşi propun includerea acestor criterii în legislaţia regională specifică, pentru a pune în valoare caracteristicile deosebite ale acestei zone.

    Vinurile realizate cu îndeplinirea acestor condiţii restrictive vor putea fi recunoscute pe piaţă printr-un însemn special al Asociaţiei, care va fi afişat pe sticle. Aceste marcaje speciale vor fi putea fi folosite doar de către cramele şi doar pe loturile de vin care respectă întocmai regulile. Pentru a primi certificarea, cramele au obligaţia de a se supune controalelor Asociaţiei şi de a îndeplini standarde olfactive şi gustative superioare, înainte de lansarea produselor pe piaţă. Scopul este transmiterea către publicul consumator a unui mesaj de încredere în format omogen, simplu de observat şi uşor de înţeles.

    Vor apărea, ca urmare a acestei iniţiative, noi reguli pentru clasificarea vinurilor ca D(enumire de) O(rigine) C(ontrolată) simplă: ele vizează, în primul rând, micşorarea voluntară a cantităţilor produse la hectar, până la cele mai mici niveluri din România, la anumite soiuri, în vederea obţinerii unei calităţi cât mai ridicate.

    Suplimentar clasificării DOC, apar, însă, şi trei noi niveluri superioare de calitate – toate, exclusiv pentru vinuri roşii şi axate pe utilizarea în proporţie de cel puţin 25% a soiului reprezentativ pentru regiune – Feteasca neagră. Respectând această condiţie, acest soi poate fi amestecat exclusiv cu Merlot şi/sau Cabernet Sauvignon – cu condiţia ca viţa-de-vie din care provin strugurii să aibă vârsta de cel puţin 7 ani iar cantităţile maxime admise la hectar să fie chiar şi mai mici decât în cazul vinurilor clasificate ca DOC simplă.

    Printre condiţiile cele mai importante pentru obţinerea clasificărilor superioare se numără: la DOCG(garantată) – maturare de cel puţin 8 luni în butoaie de lemn, urmată de cel puţin 12 luni de învechire la sticlă; la DOCG Rezerva – maturare de cel puţin 12 luni în butoaie de lemn, urmată de învechire de cel puţin 3 ani la sticlă; la DOCG Rezerva Specială – cel puţin 18 luni de maturare în butoaie de lemn şi cel puţin 4 ani de învechire la sticlă.
    „Crearea unei mărci de certificare superioară, colectivă, pentru vinurile din Dealu Mare, este o evoluţie necesară care reflectă atât maturizarea cramelor din regiune cât şi nevoia pieţei de a primi produse care să beneficieze de garanţii suplimentare faţă de cele oferite în prezent prin actuala lege. Acest sistem de reguli are ca scop promovarea trăsăturilor specifice care fac din această zonă viticolă una deosebit de valoroasă”, anunţă Asociaţia Producătorilor de Vin din Dealu Mare.

    Iniţiativa a venit pe fondul unuia dintre cei mai dificili ani viticoli din istoria consemnată a regiunii, din punct de vedere cantitativ – cu o diminuare a producţiei între 40 şi 85% la unele soiuri, din cauza a două episoade de grindină din primăvara lui 2019, urmate de secetă în vară. Aceste condiţii meteorologice au condus la obţinerea uneia dintre cele mai mici cantităţi de vin din istoria documentată a regiunii – dar de o calitate deosebit de bună.

    Apogeum, Aurelia Vişinescu, Budureasca, Dagon Clan, Davino, LacertA, Licorna Winehouse, SERVE, Tohani România şi Viile Metamorfosis sunt cramele iniţiatoare ale setului de reguli care redefineşte Dealu Mare. Ele au generat, împreună, o cifră de afaceri de peste 30 milioane de euro anual şi peste 5 milioane de sticle vândute anul trecut.

  • Administraţia Trump anunţă noi restricţii pentru imigranţi

    Imigranţilor care solicită vize li se va refuza intrarea în Statele Unite cu excepţia cazului în care pot dovedi că îşi pot permite asigurări medicale, potrivit unei proclamaţii semnate vineri de preşedintele Donald Trump, informează Associated Press.

    Noua regulă se aplică persoanelor care solicită vize de imigranţi din străinătate – nu celor din SUA. Nu afectează rezidenţii permanenţi legali. Nu se aplică solicitanţilor de azil, refugiaţilor sau copiilor.

    Dar se va aplica soţilor şi părinţilor cetăţenilor americani. Acest lucru ar putea avea un impact asupra familiilor care încearcă să-şi aducă părinţii în SUA

    Proclamaţia spune că imigranţilor li se va interzice intrarea în ţară, cu excepţia cazului în care vor fi avea o asigurare de sănătate pe 30 de zile la intrare sau vor avea suficiente resurse financiare pentru a plăti costurile medicale. Măsura va intra în vigoare pe 3 noiembrie.

    Administraţia Trump încearcă să treacă dintr- un sistem de imigraţie bazat pe familie într-un sistem bazat pe merite, iar proclamaţia de vineri este un alt efort pentru a limita accesul imigranţilor la programele publice.

    Casa Albă a informat printr-un comunicat că prea mulţi cetăţeni profită de „programele generoase de sănătate publică” din SUA şi că imigranţii contribuie la problema „costurilor de îngrijire medicală necompensate”.

    Sursa: Mediafax

  • Restricţii de trafic pe mai multe tronsoane ale autostrăzii A1, pentru lucrări

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, joi, pe A1 Sibiu-Deva, sunt instituite restricţii între km. 277+500 – 276, B1 şi BU, sensul Deva-Sibiu, pentru măsurători şi expertize, iar lucrarea se executa între orele 9.00-12.00 şi între km 384+400-384+200, BU, sensul Ilia-Sibiu, pentru lucrări la panouri antifonice, între orele 8.00-19.00.

    De asemenea, pe sensul către Capitală al Autostrăzii A1 Bucureşti – Râmnicu Vâlcea, pe tronsonul kilometric 93 – 94, în zona localităţii Căteasca, judeţul Argeş, se restricţionează circulaţia rutieră joi, până la ora 18.00, pentru lucrări de asfaltare a suprafeţei carosabile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Grecii renunţă la controlul capitalului după patru ani. Când are loc schimbarea

    Grecia ridică oficial toate limitările şi restricţiile rămase cu privire la libera circulaţie a capitalului în afara ţării, după patru ani de restricţii, ceea ce semnalizează o revenire la normalitate pentru economia ţării, potrivit Bloomberg.

    Controlul de capital „este un subiect ce ţine de trecut”, spune premierul Kyriakos Mitsotakis în faţa legiuitorilor adunaţi luni în Atena, după ce a anunţat miutarea. Restricţiile vor fi ridicate oficial de la 1 septembrie.

    Controlul de capital şi restricţiile au fost impuse pentru prima dată în iunie 2015, după ce fostul premier Alexis Tsipras a ajuns la un conflict cu creditorii, după ce a anunţat un referendum care i-a speriat pe greci şi i-a trimis să facă cozi în faţa bancomatelor.

    Ridicarea completă a restricţiilor este un semn de cooperare cu banca centrală a ţării şi cu autorităţile europene, spune Christos Staikouras, ministrul de Finanţe.

    Mutarea ar trebui să ajute la îmbunătăţirea rating-ului ţării şi să arate că sistemul bancar se stabilizează, susţine Staikouras.

     

  • Încep lucrările pentru construirea Stadionului Naţional Arcul de Triumf. Restricţii în trafic

    Astfel, va fi restricţionat traficul auto pe breteaua destinată virajului la dreapta de pe Strada Alexandru Constantinescu pe Bulevardul Mărăşti, cu asigurarea în permanenţă a unui culoar pietonal protejat cu lăţimea de min. 1,00 m, anunţă Brigada Rutieră a Capitalei.

    Lucrarea nu va afecta benzile de circulaţie existente pe Strada Alexandru Constantinescu şi Bd. Mărăşti.

    Brigada Rutieră a Capitalei solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudenţă, să respecte semnificaţia indicatoarelor rutiere montate temporar în zonă, precum şi semnalele poliţiştilor rutieri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro