BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Zi de foc pentru România: Pe 15 august aflăm dacă Fitch va modifica sau nu ratingul de ţară. Economiştii sunt optimişti, dar avertizează că pericolul nu a trecut VIDEO

    România se află într-un moment crucial pentru stabilitatea sa economică şi financiară. Pe 15 august 2025, agenţia de rating Fitch va efectua următoarea evaluare a ratingului suveran al ţării. În prezent, România este cotată cu BBB- de către Fitch, fiind la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă . Această evaluare are implicaţii directe asupra costurilor de împrumut ale statului şi asupra încrederii investitorilor. Economiştii sunt relativ optimişti, având în vedere măsurile fiscale adoptate recent, dar avertizează că stabilitatea politică rămâne un factor esenţial. Implementarea acestor măsuri depinde în mare măsură de coeziunea guvernamentală şi de capacitatea de a menţine angajamentele fiscale asumate, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef BCR.

    „Pe 15 august este următoarea următorul review programat la Fitch. Nu ne aşteptăm la nicio modificare. Desigur, îngrijorările rămân. Pachetul sau implementare a acestor măsuri fiscale de ajustare fiscală depinde foarte mult de stabilitatea politică guvernului. Atâta timp cât există această ancoră a ajustării fiscale din partea Comisiei Europene, agenţiile de rating probabil nu vor reacţiona negativ” a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef BCR, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Chiar dacă pachetul fiscal adoptat este considerat foarte ambiţios, situaţia rămâne delicată. Prognozele indică că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% anul viitor, iar cu acest nivel datoria publică raportată la PIB s-ar situa în jur de 60%, peste media ţărilor cu rating similar. Impactul măsurilor fiscale asupra creşterii economice este greu de estimat, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară şi reacţia pieţelor, mai punctează economistul şef la BCR.

     „Dar dacă ne uităm la datoria publică raportată la PIB, chiar şi cu acest pachet fiscal foarte ambiţios. E destul de ambiţios să mergi spre 6,4 anul viitor şi cu acest 6,4 ne ducem cu datoria publică raportată la PIB undeva la 60% din PIB, ceea ce e cam mult sau este peste ţările cu care au un un calificativ de rating similar. Din nou, este greu de apreciat şi impactul negativ al al măsurilor fiscale asupra creşterii economice” a mai spus Ciprian Dascălu la ZF Live.

  • Credeaţi că joburile care se fac „cu mâinile” scapă de influenţa AI? Dubai lansează primul restaurant „din viitor”, care va fi condus de un chef AI. Nu are papile gustative, dar are algoritmi. Cum va funcţiona conceptul şi cum arată Cheful AI?

    Dubai urmează să revoluţioneze fine dining-ul prin deschiderea restaurantului WOOHOO, prezentat drept „dining în viitor”. Acesta va fi inaugurat în septembrie 2025, la Kempinski The Boulevard Hotel, în centrul oraşului, aproape de celebra Burj Khalifa, scrie platforma The Economic Times. 

    La inima acestui concept futurist se află Chef Aiman, un AI conceput să creeze meniuri rafinate bazându-se pe algoritmi, nu pe degustare. Antrenat pe decenii de cercetări din ştiinţa alimentelor, compoziţii moleculare şi mii de reţete internaţionale, Aiman analizează elemente precum aciditatea, textura şi umami pentru a genera combinaţii inedite şi sofisticate.

    Deşi AI-ul generează ideile de bază, bucătarii umani, conduşi de Reif Othman din Dubai, le rafinează după degustare. Othman subliniază că AI-ul nu are rolul de a înlocui bucătarul uman, ci de a-i amplifica creativitatea. „Gătitul uman nu va fi înlocuit, dar (Aiman) va ridica ideile la un nou nivel, creativitatea,” afirmă fondatorul Gastronaut, Ahmet Oytun Cakir.

    Chef Aiman este proiectat să reducă risipa alimentară. Printre altele, poate reutiliza resturi precum grăsimi sau tăieturi de carne — transformaţi în ingrediente valoroase, gândite cu creativitate. Există planuri ca această tehnologie să fie licenţiată internaţional, pentru a spori sustenabilitatea în gastronomie, scrie Reuters. 

    La WOOHOO, AI-ul modelează nu doar meniul, ci şi atmosfera şi serviciul. Ambianţa combină estetica cyberpunk cu luxul, pe fundal de artă digitală şi decoruri LED interactive. Restaurantul include şi un lounge secret numit „Spock”, cu sunete ambientale, lumini tematice şi DJ seturi — o călătorie imaginară… spre Marte, fără să pleci de pe pământ.

    SURSA FOTO: WOHOO.RESTAURANT

  • Surse din piaţa e-commerce: „Giganţii din China se vor folosi de excepţia lăsată de Finanţe la plata taxei de 25 de lei pentru coletele vămuite direct în România şi nimeni nu va mai plăti de fapt taxa. Deja din iulie jucătorii din China au mutat masiv ruta coletelor din Budapesta spre Oradea. Nu s-a rezolvat nimic”

    Noua taxă de 25 de lei anunţată de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe coletele cu valori de sub 150 de euro provenind din afara Uniunii Europene, în special de la giganţi din China precum Temu, Shein sau AliExpress, nu va ajunge de fapt să fie plătită de nimeni, din cauza unor excepţii introduse în proiectul de impunere a taxei, acuză mai mulţi jucători din industria locală de e-commerce.

    „Nu s-a rezolvat nimic cu taxa de 25 de lei anunţată de Guvern. Nu va plăti nimeni această taxă. Proiectul spune că taxa nu se aplică taxa pentru coletele care vin direct în România, pentru care vama se face aici, şi deja de la jumătatea lunii iulie s-a văzut pe piaţă o mutare masivă a coletelor din China de pe aeroportul din Budapesta spre cel din Oradea de exemplu”, a declarat pentru ZF reprezentantul unui jucător din industria locală de ecommerce.

    „Din cauza acestei excepţii la plata taxei de 25 de lei / colet de fapt nu s-a rezolvat nimic, asaltul coletelor va continua, doar se va bifa de către retailerii din China sau Turcia condiţia că va fi un depozit aici, şi atât, jucătorii locali din e-commerce se vor confrunta cu aceeaşi concurenţă neloială”, susţine un alt jucător din industrie.
    De la un raport de 99% – 1% între coletele trimise de giganţii din China în Ungaria şi România, acum valorile aproape că sunt egale, susţine un jucător din industria de e-commerce. „De la jumătatea lunii iulie s-a văzut o schimbare masivă, o mutare a coletelor dinspre Ungaria spre România”, susţine sursa menţionată.

    Ministrul finanţelor Alexandru Nazare a menţionat într-adevăr în conferinţa de presă că taxa nu va fi achitată de companiile care creează pe plan local hub-uri logistice, dar nu este clar care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a evita plata celor 25 de lei pe colet. „Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România”.

    În aceste condiţii nu este clar pentru câte dintre cele 225.000 de colete care ajung în România din afara spaţiului comunitar se va achita până la urmă taxa de 25 de lei.

    Redăm în cotinuare declaraţiile făcute de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe această temă, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Guvern:

    ► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.

    ► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse – de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.

    ► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.

    ►
    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a atacat, printr-un comunicat transmis miercuri, ezitările Guvernului Bolojan de a ataca „specialii din e-commerce”, giganţii din China care folosindu-se de subvenţiile primite de la statul chinez abuzează de scutirile de taxe din UE pentru coletele de mică valoare (sub 150 de euro), inundând piaţa cu produse pentru care nu achită taxe şi punând presiune pe jucătorii locali care achită impozite pentru produsele importate pe plan local.

    Critici dure în trecut de la Asociaţia Magazinelor Online

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a criticat dur în trecut Guvernul pentru că nu taxează coletele trimise în special din China.

    „ARMO  îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenţei neloiale a platformelor de comerţ electronic asiatice şi pentru protejarea consumatorilor români”, a transmis ARMO în luna iulie.

    „În prezent, mii de comercianţi locali care îşi plătesc corect taxele şi respectă legislaţia de protecţie a consumatorului sunt penalizaţi, fiind obligaţi să concureze cu importuri masive de produse subevaluate şi subvenţionate, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene şi adesea de calitate îndoielnică. Lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investiţiile corecte şi dezvoltarea comerţului online românesc”, conform ARMO.

    „Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorităţi pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română şi fără respectarea reglementărilor privind siguranţa produselor. Practic, Guvernul sancţionează firmele corecte şi legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acţiune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

    „ARMO solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro,  introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranţă şi etichetare a produselor importate şi aplicarea tratamentului echitabil între comerţul online local şi platformele asiatice. În ciuda apelurilor repetate şi a soluţiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanţii preferă să sancţioneze şi taxeze companiile româneşti în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acţiune va duce la distrugerea companiilor româneşti şi la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependenţa faţă de platformele non-UE şi acumularea de către acestea a unei cote de piaţă din ce în ce mai mare.
    România nu îşi mai poate permite să piardă venituri bugetare şi să îşi expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianţii locali se confruntă cu o concurenţă neloială directă, sub privirea pasivă a autorităţilor. Comerţul electronic românesc are un potenţial major de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în faţa celor care nu respectă regulile”, conform ARMO.

  • Cum ne protejăm economiile când inflaţia poate ajunge la 10% la final de an? Horia Gustă, AAF: Acţiunile şi fondurile de acţiuni, singurele soluţii pe un orizont mai lung de timp. Nu există alternative pe termen scurt

    Inflaţia din România accelerează puternic, atingând în iulie aproape 8% şi fiind estimată de BNR la 9,6%-9,7% în septembrie, pe fondul majorării TVA şi accizelor, în timp ce unii economişti prognozează valori între 8% şi 10% la final de an. Dobânzile la depozite bancare şi titlurile de stat nu mai protejează economiile pe termen scurt, fiind recomandate în acest sens companiile listate care pot transfera costurile către consumatorul final sau fondurile mutuale cu componentă de acţiuni.

    „Pe termen mediu şi lung, singurele fonduri care bat inflaţia sunt cele de acţiuni. Nu cred însă că există o soluţie investiţională care să bată în septembrie inflaţia preconizată de BNR. Nu trebuie să te uiţi la soluţii pentru o lună-două-trei, ci la soluţii cu durată mai lungă”, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în iulie la 7,8%, de la 5,7% în iunie. Creşterea de luna trecută a fost susţinută de majorarea preţurilor la alimente şi servicii cu 7,67%, respectiv 7,33%, în timp ce bunurile nealimentare au înregistrat un avans de 8,18%. Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că dobânda de politică monetară, care staţionează de un an la 6,5%, nu va fi diminuată în acest an, având în vedere creşterea semnificativă a preţurilor.

    „Titlurile de stat sunt sub 8% în lei şi 6,5% în euro, dar la zece ani. Dobânzile la depozite sunt sub valoarea titlurilor de stat, deci dacă inflaţia se face 9% în septembrie, nu există o soluţie pe termen scurt. Nu discutăm despre excepţii, care pot fi întâmplătoare”, continuă Horia Gustă.

    La 1 august, TVA-ul pentru produsele alimentare a crescut de la 9% la 11%, iar pentru produsele nealimentare de la 19% la 21%. Această majorare este de aşteptat să amplifice inflaţia, deja cea mai ridicată din Europa, impactul resimţindu-se nu doar în magazinele alimentare, ci şi în restaurante, farmacii, benzinării sau magazine de bricolaj.

    „Emitenţii de acţiuni sunt cei care înglobează în businessul lor inclusiv această inflaţie, deci îşi vor ajusta produsele încât să rămână o marjă de profitabilitate, iar lucrul acesta se transferă destul de repede. Ne uităm, de exemplu, la emitenţii din energie sau sănătate, care vor transfera creşterile în preţul produselor, iar atunci lucrurile se vor aşeza”, mai spune reprezentantul AAF.

     

  • (P) Foraje puţuri apa în zone dificile – soluţii tehnice şi provocări reale

    Forajul unui puţ de apă într-o zonă cu sol dificil, teren accidentat sau în pantă nu este o misiune imposibilă, dar nici una simplă. Spre deosebire de zonele de câmpie, unde stratul acvifer este uşor de atins, în zonele de deal, munte sau soluri instabile, proiectul devine mai complex, necesitând echipamente speciale, personal experimentat şi o bună planificare tehnică.

    Ce înseamnă o zonă dificilă pentru foraj?

    „Zonă dificilă” pentru foraje puturi apa poate însemna:

    • teren accidentat sau cu pantă mare;
    • sol stâncos, argilos, nisipos sau cu umiditate ridicată;
    • acces limitat pentru utilaje;
    • riscuri de alunecare sau surpare;
    • prezenţa unor obstacole subterane (roci dure, rădăcini, straturi mixte).

    Toţi aceşti factori influenţează adâncimea forajului, timpul de execuţie, costurile şi riscurile implicate.

    Provocări tehnice în foraje puturi apa din zone dificile

    • Accesul utilajelor – Este nevoie de utilaje de foraj mobile, compacte, care pot fi transportate pe drumuri înguste sau abrupte.
    • Stabilizarea puţului – În soluri instabile, tubulatura trebuie introdusă imediat după săpare pentru a preveni prăbuşirea pereţilor.
    • Forarea în rocă – Necesită carote şi freze diamantate, mult mai rezistente decât cele obişnuite, dar care cresc considerabil costul lucrării.
    • Controlul apelor de suprafaţă – În zone umede sau predispuse la ploi abundente, se impune drenaj corect pentru a preveni contaminarea puţului.
    • Adâncimea variabilă – În unele regiuni de munte, pânza freatică poate fi la peste 100 de metri, ceea ce necesită pompe performante şi costuri mai mari de operare.

    Soluţii moderne aplicate cu success

    • Echipamente compacte cu şenile – permit forajul în spaţii înguste, greu accesibile.
    • Studiu geologic prealabil – oferă o imagine clară asupra compoziţiei solului
    • Tubulaturi speciale – din PVC gros sau oţel, pentru stabilitate în zone cu risc ridicat.
    • Pompe submersibile de presiune înaltă – necesare pentru foraje puţuri adânci.

    Un exemplu relevant: în zonele montane din judeţele Alba şi Hunedoara, puţurile forate au fost posibile doar cu utilaje cu şasiu îngust şi sisteme de foraj vertical controlat, datorită pantelor abrupte.

    Costuri şi durată

    În medie, un foraj în zonă dificilă poate costa cu 20–40% mai mult decât unul pe teren plan. Timpul de execuţie variază între 2 şi 7 zile, în funcţie de condiţiile de teren. Cu toate acestea, investiţia este justificată, mai ales în zone fără acces la reţelele publice de apă.

    Ce rol joacă clima şi altitudinea în forajul puţurilor?

    Clima şi altitudinea influenţează considerabil metoda şi eficienţa forajului. În zonele montane, temperaturile scăzute pot afecta echipamentele şi pot îngreuna lucrările în sezonul rece. De asemenea, pânza freatică poate fi mai adâncă, iar presiunea apei – mai mică. În zonele de deal cu climat umed, există riscul ca infiltraţiile să contamineze puţul dacă nu este izolat corect. De aceea, fiecare foraj într-o astfel de zonă trebuie proiectat si adaptat condiţiilor locale, iar materialele folosite trebuie să reziste la variaţii climatice extreme.

    Amplasarea exactă a puţului este esenţială, mai ales în zone dificile

    Un punct de foraj ales greşit poate duce la lipsa debitului necesar, contaminarea apei sau chiar imposibilitatea finalizării lucrării. În zonele de munte sau deal, pantele, compoziţia solului şi proximitatea surselor de poluare (fose, grajduri, drumuri) trebuie atent analizate. Un studiu hidrogeologic realizat înainte de foraj oferă date precise privind nivelul pânzei freatice, debitul estimat şi siguranţa lucrării. Alegerea locului potrivit este primul pas spre un puţ eficient şi durabil.

    Executarea de foraje puturi apa în zonele dificile nu este imposibila, dar necesită pregătire, echipamente speciale şi o echipă cu experienţă. Dacă ai un teren pe deal, munte sau cu sol instabil, consultă o firmă specializată înainte de începerea lucrărilor. O soluţie bine aleasă îţi poate asigura acces la apă curată pentru zeci de ani, fără griji şi intervenţii costisitoare.

     

  • Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeti anul acesta. Dar pe piaţă dobânzile scad, ROBOR a scăzut, se duce spre 6,5%. Dacă lucrurile merg bine şi treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze

    Dobânda de politică monetară, care staţionează de un an la  6,5%, nu va fi diminuată în acest an, având în vedere creşterea semnificativă a inflaţiei, însă pe piaţa interbancară dobânzile au început să scadă, reiese din declaraţiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

    „Scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut – de la 7% şi ceva, 7,5% în luna mai, acum s-a dus spre 6,5%. Treptat condiţiile monetare şi de lichiditate s-au îmbunătăţit pentru că s-a recâştigat treptat credibilitatea ţării, au venit fluxuri de capital. Dacă lucrurile merg bine şi lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situaţia să se mai amelioreze”, a explicat astăzi Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    O reducere a dobânzii în condiţiile inflaţiei mari, nu ar face decât să alimenteze o spirală inflaţionistă şi chiar să intrăm în stagflaţie, a explicat Isărescu. Şi nici deprecierea leului în faţa euro nu ar fi o soluţie, în viziunea guvernatorului BNR.

    Banca centrală estimează acum un vârf al inflaţiei de 9,6% în luna septembrie, după măsurile fiscale de majorare a TVA şi a accizelor, şi după eliminarea plafonării la preţurile energieie. Iar prognoza de inflaţie pentru final de 2025 a fost majorată la 8,8%, cu 4,2 puncte procentuale peste prognoza anterioară, din care impactul componentelor exogene este de 2,8 pp.

    Având în vedere inflaţia semnificativă guvernatorul BNR şi-a exprimat speranţa că nu va fi necesară o majorare de dobândă.

    Ne putem aştepta ca BNR să majoreze dobânda de referinţă având în vedere inflaţia mare? „Nu nu. Sperăm că nu. Foarte importante sunt  lucrurile care nu depind de noi, precum stabilitatea politică, care şi pentru situaţia financiară a ţări este esenţială. Ar fi bine să avem coeziune socială,  un anumit grad de pace socială. Este greu când se iau asemenea măsuri”.

  • Cândva, Germania avea cel mai bun sistem vocaţional din lume. Ce s-a întâmplat? Industria germană se prăbuşeşte, nemţii nu mai găsesc muncitori calificaţi, iar şcolile profesionale nu mai ţin pasul cu industria

    Strada principală din Dobbrikow este liniştită la ora 7 dimineaţa, cu excepţia zgomotului unei maşini de şlefuit. În curtea atelierului de tâmplărie al satului, un tânăr de 17 ani cară o uşă veche spre bancul de lucru, pregătind-o pentru a fi revopsită şi lăcuită, scrie Bloomberg. 

    Pentru Jannes, a fost întotdeauna clar că vrea să înveţe o meserie. „Nu pot să lucrez într-un birou. Sunt prea nerăbdător pentru asta”, a spus el, scuturându-şi pantalonii de praf. Meşteşugul, lucrul cu mâinile, a venit natural pentru el.

    Aşa că, în loc să obţină diploma de liceu, Jannes a ales un Ausbildung – un program de formare profesională plătit, cu durata de trei ani, care a furnizat de mult timp economiei germane un flux constant de muncitori calificaţi. Deschis tinerilor care au petrecut cel puţin zece ani în şcoală, acest program le oferă stagiarilor, cunoscuţi ca Azubis, oportunitatea de a învăţa o meserie lucrând part-time în domeniul respectiv şi, adesea, reprezintă o rampă de acces către un post cu normă întreagă. Modelul a avut un asemenea succes încât fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, l-a lăudat într-un discurs despre Starea Naţiunii.

    Dar acum, sistemul pare să nu mai funcţioneze — nici pentru Azubis, nici pentru angajatori. Tot mai puţini oameni intră în programe de formare profesională, iar dintre cei care o fac, aproape unul din trei renunţă înainte de finalizare. La rândul lor, companiile se luptă să găsească stagiari calificaţi. Un sondaj recent al Camerei Germane de Comerţ şi Industrie a arătat că 48% dintre companiile care ofereau un Ausbildung în 2024 nu şi-au putut ocupa toate posturile, iar peste o treime nu au primit nicio candidatură. Aproape 25.000 de firme au rămas astfel fără stagiari, în special în sectoarele industrial, ospitalitate, retail, transport şi construcţii.

    Există un „decalaj între locurile de muncă şi profilurile sau interesele candidaţilor”, a remarcat Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forţei de Muncă. În ciuda cererii din sectorul IT, care creşte rapid, programele pentru roluri digitale sunt dezvoltate prea lent. Iar tinerii ezită să urmeze formări profesionale intensive pentru poziţii care ar putea fi automatizate sau relocate în străinătate.

    Schimbările demografice creează o urgenţă suplimentară. Cu o scădere a natalităţii şi mai mult de jumătate din populaţie având peste 40 de ani, Germania are o nevoie acută de forţă de muncă pentru locurile de muncă manuale.

    La o cafea, în curtea atelierului său din Dobbrikow, Dirk Schulze, şeful lui Jannes, a descris dificultăţile întâmpinate în încercarea de a angaja tâmplari experimentaţi. „Poţi să faci reclamă şi orice altceva — nu mai găseşti pe nimeni.”

    O campanie guvernamentală de zeci de ani pentru promovarea studiilor universitare este, de asemenea, un factor. Cu diplome universitare tot mai frecvente — şi tot mai des cerute de angajatori — mulţi tineri aleg să rămână în şcoală în loc să urmeze formare profesională specializată. Acum există 43 de Azubis la fiecare 100 de studenţi, faţă de 75 la 100 în 1950.

    Pe măsură ce programele vocaţionale şi-au pierdut din prestigiu, companiile spun că şi calitatea stagiarilor a scăzut. Aproximativ 73% dintre companiile germane chestionate anul trecut s-au plâns că nu găsesc candidaţi potriviţi.

    Rezemandu-se pe spătarul scaunului, Schulze l-a descris pe Jannes ca pe un adevărat noroc. Dar ceilalţi potenţiali Azubis, a adăugat el, au fost o altă poveste.
    „Cel mai greu caz a fost unul dependent de droguri”, îşi aminteşte. „Abia putea ţine o bucată de lemn la ora 10 dimineaţa.”

    Germania are peste 3.600 de şcoli profesionale, organizate pentru a pregăti elevii în domenii specifice carierei lor viitoare. Un vizitator al unei şcoli profesionale ar putea vedea viitori hotelieri învăţând bazele activităţii de concierge sau viitori electricieni studiind circuitele electrice. Există, de asemenea, formări în domenii variate precum design grafic, asistenţă medicală sau peisagistică.

    „Dacă nu ar exista şcoli profesionale, cunoştinţele de bază din multe domenii pur şi simplu nu ar exista”, a explicat Andreas, profesor de meserie, care a cerut să fie identificat doar după prenume, deoarece şcoala nu i-a dat permisiunea să vorbească public despre locul de muncă. „De exemplu, un instalator de încălzire trebuie să ştie cum funcţionează o pompă de căldură.”

    Totuşi, şcolile profesionale nu reuşesc întotdeauna să ţină pasul cu industria. Pentru orice modificare a cadrului naţional este nevoie de acordul reprezentanţilor companiilor, sindicatelor, camerelor de comerţ şi agenţiei federale care supraveghează şcolile, ceea ce poate întârzia procesul, a explicat Thomas Speck, vicepreşedintele Asociaţiei Federale a Profesorilor de Educaţie Vocaţională. Implementarea completă a unor noi reglementări poate dura până la trei ani după ce acestea au fost recomandate.

    Lucrurile sunt complicate şi pentru profesori, deoarece clasele arată foarte diferit faţă de acum câteva decenii. Nu există cerinţe formale pentru înscrierea la o şcoală profesională, iar tot mai mulţi studenţi vin cu diplome de liceu sau chiar universitare. Acest lucru creşte atât vârsta medie, cât şi diferenţele de nivel de cunoştinţe din clasă. Creşterea numărului de vorbitori non-nativi de germană îngreunează şi mai mult conceperea cursurilor care să se potrivească tuturor elevilor. În clasa lui Jannes, un elev a studiat matematica la nivel universitar, în timp ce alţii au dificultăţi cu aritmetica de bază.

    În loc ca studenţii mai calificaţi să ridice standardele, André, mentorul lui Jannes, descrie situaţia ca pe o cursă către cel mai scăzut nivel — lucru pe care angajatorii spun că îl văd şi în calitatea slabă a candidaţilor pentru stagii. Comparând cu propria experienţă la şcoala profesională, André a spus: „Au scăzut standardele considerabil, am observat.”

     

  • Realitatea dură din companiile de stat româneşti. Ce spune un membru de board în întepreniderile de stat: Numirile politice nu sunt problema, ci lipsa de profesionalism şi expertiză VIDEO

    În România, problema principală a numirilor în companiile de stat nu este neapărat susţinerea politică pe care o primesc candidaţii, ci absenţa criteriilor clare de profesionalism şi expertiză relevantă. În contextul în care statul controlează zeci de companii importante cu impact semnificativ asupra economiei, este esenţial ca managerii numiţi să aibă pregătirea şi competenţele necesare pentru a gestiona aceste instituţii complexe. Lipsa unor criterii riguroase de selecţie afectează performanţa companiilor şi riscă să transforme aceste entităţi în instrumente de patronaj politic, cu efecte directe asupra eficienţei economice şi utilizării fondurilor publice, explică Luiza Haschka, membru de board în companii de stat.

    „Cred că nu este o problemă faptul că o persoană este sprijinită politic de  un numit partid sau o anumită entitate, ci cred că ar trebui ca cei pe care aceştia îi sprijină să aibă o oarecare pregătire profesională şi nu doar asta, o expertiză în zona în care îi numesc. Înţeleg luptele politice şi dorinţa de a îi răsplăti pe susţinători, însă măcar de s-ar focusa pe numirea unui profesionist”  a declarat Luiza Haschka, membru de board în companii de stat, la emisiunea ZF Live, relaizat cu sprijinul Orange Business.

    Situaţia companiilor de stat din România reflectă impactul acestor practici: în timp ce unele entităţi, precum Hidroelectrica, au reuşit să se menţină profitabile şi să ofere dividende importante, alte companii precum CFR Marfă acumulează datorii uriaşe şi înregistrează pierderi semnificative. Deficienţele în management, cauzate adesea de numirile politice lipsite de profesionalism, afectează atât performanţa financiară, cât şi capacitatea acestor companii de a contribui eficient la bugetul de stat. Mai mult, lipsa unei reforme reale în acest sector continuă să genereze riscuri majore pentru stabilitatea economică şi imaginea României în faţa investitorilor internaţionali şi instituţiilor financiare, mai punctează Luiza Haschka.

    „De exemplu, în domeniul portuar sunt anumite reguli şi unde ar trebui să existe o experienţă de 5 ani în domeniu portual şi aşa mai departe. Acolo ar trebui pentru companiile respective să fie numiţi profesionişti care au de-a face cu acest domeniu. Nu poştaşi” a mai spuns Haschka.

     

  • Guvernul cumpără timp cu TVA-ul, dar factura reală abia urmează. Economiştii avertizează: Încă există probleme cu partea de cheltuieli, de reformă, iar dacă nu sunt abordate aceste probleme s-ar putea să suportăm taxe mai mari, dar fără să atingem ţinta de deficit VIDEO

    Într-o perioadă în care deficitul bugetar continuă să fie alarmant — circa 9,3% din PIB în 2024 — şi economia domestică se mişcă pe creşteri fragile, sub 1%, România rămâne vulnerabilă la presiunile externe în absenţa unor reforme profunde. În 2025, deficitul ar putea sări peste pragul de 7% urmărit şi ar putea atinge 8%, potrivit unei prognoze UniCredit. În acest context, pentru echilibrarea bugetului, guvernul a decis creşterea TVA, împreună cu accizele şi majorarea taxelor pentru sectorul bancar, care ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 mld. lei. Prin aceste măsuri, România caută să-şi păstreze calificativul de ţară şi să evite retrogradarea la „junk”, însă  însă fără consolidare bugetară structurală, aceste măsuri riscă să devină doar temporare, generând inflaţie şi reducând consumul şi automat creşterea economică, explică Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti.

    „Parlamentul n-a făcut mare lucru pe partea de reforme şi atunci singura variantă pe care tu puteai arăta fondurile Uniunii Europene şi respectiv creditorilor internaţionali, a agenţiilor de rating era această creştere de TVA. Ea poate avea efecte adverse, ea câştigă timp, ea cumva ne-a câştigat. Mă rog, nu nouă, guvernului a câştigat puţin timp pentru guvern. Este inevitabil să trecem la aceste reforme. Nu putem să le evităm până la urmă, dar din punctul meu de vedere şi aici sunt întârzieri foarte mari” a declarat Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti, la ZF Live.

    Pe fondul acestor deficienţe, administraţia publică rămâne supradimensionată şi birocratică: România are peste 1,3 milioane de bugetari, dintre care doar circa 150.000 sunt funcţionari publici — restul sunt în sectoare precum sănătate, educaţie, ordine publică şi judiciar — ceea ce indică un aparat administrativ extrem de încărcat, neeficient şi costisitor. Planul guvernului prevede reducerea cu 20% a numărului de angajaţi şi a anvelopei salariale, introducerea salarizării pe bază de performanţă doar începând cu 2027 şi desfiinţarea unor posturi locale, însă lipsa analizei impactului ridică semne de întrebare privind funcţionalitatea reală a reformei, a mai punctat Cristian Păun.

    „În continuare există probleme cu partea de cheltuieli, cu partea de reformă a administraţiei centrale, nu ştim ce se desfiinţează, ce se comasează reformă administrativ-teritorială, iar în, practic, jumătate din oraşele României nu mai sunt oraşe după definiţia lor legală, municipii. La fel, nimeni nu se ocupă de de de lucrurile astea. Şi atunci există toate şansele ca ceea ce ne-am propus noi prin aceste creşteri de taxe în final să nu ducă neapărat către ţintă” a mai spus Cristian Păun la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Zelenski respinge sugestia lui Donald Trump că un acord de pace cu Rusia să implice „un schimb de teritorii”, insistând că ucrainenii „nu îşi vor dărui pământul ocupantului”

    Volodimir Zelenski a respins sugestia lui Donald Trump că un acord de pace cu Rusia ar putea implica „un schimb de teritorii”, insistând că ucrainenii „nu îşi vor dărui pământul ocupantului”, scrie FT. 

    Declaraţiile preşedintelui ucrainean, făcute sâmbătă într-un discurs video, au venit la o zi după ce Trump a anunţat că se va întâlni cu Vladimir Putin în Alaska, săptămâna viitoare.

    „Răspunsul la problema teritorială a Ucrainei este deja prevăzut în constituţia Ucrainei. Nimeni nu va devia de la aceasta – şi nimeni nu va putea”, a spus Zelenski sâmbătă.

    Trump a anunţat vineri, pe platforma Truth Social, că întâlnirea sa „mult aşteptată” cu Putin va avea loc pe 15 august.

    Preşedintele SUA a adăugat că un acord de pace ar implica probabil cedarea unor teritorii de către Kiev, sugerând că Rusia nu a renunţat la cererile maximaliste formulate în 2022.

    „Este foarte complicat. Vom recupera o parte, vom schimba o parte. Va exista un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părţi”, a declarat Trump la Casa Albă.

    Comentariile lui Zelenski au venit în contextul pregătirilor diplomaţilor pentru o întâlnire în Marea Britanie, pentru a discuta despre Ucraina. Discuţiile vor implica pe ministrul britanic de externe David Lammy şi vicepreşedintele SUA, JD Vance. Se aşteaptă şi participarea unui reprezentant al UE.

    O persoană familiarizată cu subiectul a spus că trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, ar putea participa la întâlnire la reşedinţa oficială a lui Lammy, în sudul Angliei. O altă sursă a precizat că Andriy Yermak, influentul şef de cabinet al lui Zelenski, ar putea fi şi el prezent.

    Premierul britanic, Sir Keir Starmer, a discutat sâmbătă cu Zelenski, a anunţat Downing Street, adăugând că discuţiile vor fi „un forum esenţial pentru a analiza progresul către obţinerea unei păci juste şi durabile”.

    „Ambii lideri au salutat dorinţa preşedintelui Trump de a pune capăt acestui război barbar şi au fost de acord că trebuie să menţinem presiunea asupra lui Putin pentru a pune capăt războiului său ilegal”, a spus Downing Street.

    Zelenski a declarat despre convorbirea sa cu Starmer că „împărtăşim aceeaşi viziune asupra necesităţii unei păci cu adevărat durabile pentru Ucraina şi asupra pericolului planului Rusiei de a reduce totul la discutarea imposibilului”.

    Într-o declaraţie separată, după o convorbire cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, Zelenski a spus: „Nu vedem nicio schimbare în poziţia Rusiei – ruşii încă refuză să oprească uciderile, încă investesc în război şi încă promovează ideea de a ‘schimba’ teritoriu ucrainean cu teritoriu ucrainean, cu consecinţe care nu garantează nimic altceva decât poziţii mai favorabile pentru Rusia de a relua războiul.”