“Trebuie acum să lucrăm pentru a transforma această ieşire din recesiune într-o recuperare reală”, a spus ministrul, citat de cotidianul britanic The Guardian.
Economia a înregistrat o contracţie de 0,2% în primele trei luni ale anului.
Aşteptările privind recuperarea economiei Franţei au fost susţinute şi de datele publicate marţi privind încrederea companiilor în economie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, inflaţia anuală din zona euro a crescut în iunie la 1,6%, de la 1,4% în mai. La nivelul UE, indicatorul a avansat de la 1,6% la 1,7%, potrivit datelor prezentate marţi de Eurostat.
Cele mai ridicate rate de creştere a preţurilor au fost înregistrate în România (4,5%), Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%).
La polul opus, Grecia a afişat o scădere a preţurilor de consum cu 0,3%, iar în Letonia şi Polonia inflaţia a fost de numai 0,2%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit estimării FMI, SUA vor realiza o creştere a PIB de 1,7% în 2013 şi de 2,7% la anul, în condiţiile unei relaxări a austerităţii fiscale, iar Japonia va reuşi să atingă 2% anul acesta, ca efect al stimulentelor guvernamentale, respectiv o creştere de cca 1,2% la anul.
Economia Europei de Est va creşte cu 2,2% anul acesta şi cu 2,8% la anul, în timp ce economiile emergente şi în curs de dezvoltare vor genera o creştere de ansamblu de 5%, respectiv 5,4%. Ieftinirea materiilor prime va afecta performanţa BRICS, în timp ce economia Chinei va menţine o rată de creştere de 7,7-7,8%.
Pentru România, raportul FMI nu include o prognoză separată, însă cea mai recentă prognoză în vigoare estimează o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2% în 2014.
Raportul ia în calcul o creştere economică mondială de 3,1% în 2013 şi de 3,8% în 2014, mai slabă faţă de cea estimată în raportul din aprilie (3,3% în 2013 şi 4% în 2014).
În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.
Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.
Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.
Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.
Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.
Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“După recesiunea adâncă din 2008-2009, Letonia a adoptat măsuri de reformă susţinute de programul de asistenţă cu UE şi FMI, iar efectele s-au văzut: Letonia este aşteptată să fie economia cu cea mai rapidă creştere din UE în acest an”, a spus Olli Rehn, vicepreşedintele CE pentru afaceri economice şi monetare.
Letonia a fost una dintre cele mai grav afectate economii europene în urma crizei, cu o scădere totală a PIB de 25% între 2008 şi 2010, iar ajustarea fiscală a statului leton a fost deosebit de dură, în total de 16,3% din PIB între 2008 şi 2011. Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 1,2% din PIB, mult sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE, iar datoria publică este de 40,7% din PIB, sub plafonul admis de 60%. Media inflaţiei pe 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) a fost de 1,3%. În februarie 2009, Letonia a încheiat cu FMI şi UE un acord de credit în valoare de 7,5 mld. euro, rambursat integral anul trecut, cu aproximativ trei ani înainte de termen.
Economia Letoniei a crescut cu 5,6% în 2012, iar CE estimează o creştere de 3,8% în acest an şi de 4,1% în 2014, susţinută de exporturi, ceea ce va permite menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Prognoza CE indică şi o reducere a şomajului de la 14,9% în 2011 la 13,7% anul acesta şi 12,2% în 2014.
Estonia, vecina baltică, a adoptat euro în 2011, iar Lituania are ca ţintă aderarea în 2015.
Instituţia de la Frankfurt a coborât prognoza de creştere economică a Germaniei pentru acest an de la 0,4% la 0,3%, transmite Bloomberg.
Pentru anul viitor, estimarea a fost redusă de la 1,9% la 1,5%.
“Multe vor depinde de stabilizarea situaţiei din ţările de criză din zona euro şi de progresul care va fi înregistrat acolo de forţele de expansiune. O revenire susţinută în economia globală este la fel de importantă ca precondiţie pentru scenariul de creştere pe care l-am asumat”, a declarat într-un comunicat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.
Ecconomia germană a crescut cu 0,1% în primele trei luni ale acestui an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Analiştii consultaţi de Bloomberg au anticipat nivelul şomajului anunţat vineri de Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, şomajul s-a menţinut în aprilie la 11%, după ce rata pentru luna martie, anunţată anterior de Eurostat la 10,9%, a fost revizuită la 11%.
“Ne aflăm într-o cursă contracronometru şi în prea multe ţări, prea mulţi oameni fără loc de muncă, în special tineri, ne aduc aminte că această luptă nu a fost câştigată şi sunt necesare noi eforturi”, a declarat săptămâna aceasta preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Rompuy intenţioneză să prezinte propuneri, la un summit din luna iunie al liderilor UE, pentru susţinerea înfiinţării de locuri de muncă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zona euro a continuat pentru al şaselea trimestru consecutiv recesiunea (-0,2%, totuşi mai bine decât minusul de 0,6% din T4 2012), în timp ce pentru UE este primul trimestru de recesiune (-0,1%, după o scădere de 0,5% în T4 2012).
Între statele care au raportat datele pentru primul trimestru, Cehia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Olanda, Portugalia şi Finlanda sunt în recesiune, Austria a înregistrat stagnare, iar Belgia, Bulgaria, Germania, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Marea Britanie (0,3%) au consemnat creştere economică. Nicio economie comunitară însă n-a reuşit să atingă o creştere relevantă, adică mai mare de 1%, cu excepţia Lituaniei (1,3%) şi a Letoniei (1,2%).
E greu de spus, în aceste condiţii, ce măsuri de stimulare a economiei ar putea decide Consiliul European din 22 mai, ţinând cont că pentru moment nu există niciun plan anunţat spre dezbatere, în afara îndemnurilor obişnuite la reformă sau, după caz, la o relaxare a austerităţii.
Probabil cea mai comică iniţiativă a venit din partea preşedintelui francez François Hollande, care a cerut ca Banca Centrală Europeană “să pompeze lichiditate, cum s-a întâmplat în Japonia, ceea ce a permis deprecierea yenului şi a ajutat exporturile”, Hollande nu pare să ştie că Banca Japoniei a urmat exemplul Fed, al BCE şi al Băncii Angliei când a decis să ia calea relaxării monetare cantitative şi nu pare să ştie nici că operaţiunile BCE nu au cum să fie identice cu cele ale Băncii Japoniei, pentru că BCE sterilizează sumele de bani generate, nu face pur şi simplu tiparniţă de bani, pentru că se fereşte de inflaţie (în timp ce problema Japoniei este să iasă din perioada de deflaţie şi să impulsioneze creşterea preţurilor).
A doua fază a programului, la fel de comică, ar fi ca el, Hollande, să iniţieze un plan de investiţii pe 10 ani la scară europeană, concentrate pe IT, energie, infrastructură, sănătate. Planul ar urma, în concepţia lui Hollande, să fie finanţat prin vânzarea unora din corporaţiile franceze de stat, a căror capitalizare bursieră totală ajunge la 60 mld. euro, dar – atenţie – “fără ca statul să cedeze controlul sau influenţa asupra companiilor din sectoarele vitale”.
Pentru moment, cum au dovedit-o lucrările Ecofin de săptămâna trecută, liderii europeni se concentrează însă strict asupra uniunii bancare europene, cu micul conflict între Bruxelles şi Germania, reprezentată de ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble (foto): în timp ce Bruxellesul ar dori o singură instituţie şi un singur fond de salvare a băncilor cu probleme, Schaeuble insistă că actualele tratate europene nu oferă baza legală pentru aşa ceva şi că trebui schimbat Tratatul de la Lisabona pentru a putea fi impuse reguli comune pentru restructurarea şi supravegherea unitară a băncilor.
Zona euro a înregistrat un declin 0,2% în ianuarie-martie, după o scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea al anului anterior, potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat. Recesiunea zonei euro este cea mai lungă de la introducerea monedei europene, în 1999.
Datele indică, însă, o îmbunătăţire a situaţiei economice, ritmul scăderii PIB încetinind atât în zona euro, cât şi în UE.
Trei dintre cele mai mari economii din zona euro se află în recesiune, după ce doar Germania a reuşit să înregistreze creştere în primele trei luni ale acestui an. Economia Germaniei a avansat cu 0,1%, după o sădere de 0,7% în trimestrul al patrulea, în timp ce Franţa a intrat în recesiune, după al doilea trimestru consecutiv de contracţie cu 0,2%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro