BusinessMagazin

Tag: rata

  • Centrul comercial din Obor, ocupat în proporţie de 70%

    Veranda, centrul comercial de proximitate dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor din Bucureşti, a atins o rată de ocupare de 70%, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. Proiectul – rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro – va avea o suprafaţă închiriabilă totală de aproape 30.000 mp si va fi finalizat în trimestrul 4 al acestui an. Veranda va include peste 100 de magazine, un hipermarket, zonă de restaurante, parcare şi un spaţiu verde vast, de peste 15.000 de mp.

    ”Rata de ocupare de 70% pe care am atins-o cu aproape un an înainte de deschidere ne confirmă potenţialul Veranda, care vine să completeze oferta comercială deja existentă şi să revitalizeze zona Obor. Mai mult, suntem deja în discuţii avansate cu alţi chiriaşi pentru un procent adiţional de 10% din totalul suprafaţei închiriabile şi ne aşteptăm ca în următoarele luni să avem toate spaţiile ocupate. Ne dorim ca prin mixul de chiriaşi pe care îl oferă şi modul în care este gândit, Veranda să devină locul de întâlnire pentru locuitorii din proximitate şi nu numai, oferind consumatorilor un spaţiu modern pentru shopping şi pentru petrecerea timpului liber, completând trecutul istoric al zonei Obor”, a declarat Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare S.A..

    Chiriaşii care vor ocupa cele mai extinse suprafeţe sunt hipermarketului Carrefour (aprox. 10.000 mp) şi magazinul H&M (peste 2.000 de mp). Oferta de fashion va fi completată de CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Lora Shoes, Zaza, Piazza Italia şi Le Cashmere Heritage. Locuitorii din zona Obor vor mai găsi în centrul comercial şi nume precum Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Luxury Avenue, Me2You, shop-ul pentru animale Petmag, librăria Diverta şi farmacia Sensiblu. Printre chiriaşii ce vor ocupa spaţii în zona de petrecere a timpului liber şi cea de restaurante, amplasată la intrarea principală, se numără Pizza Coloseum, Salad Box, K-Grill, Rustic, Toan’s, Spartan, cofetăria Sweet by Marvio şi Maxbet. La nivel de servicii, în centrul comercial se vor afla magazine Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom, o spălătorie Eco Clean, saloanele de înfrumuseţare Evidence şi Salon Pro, tour-operatorul TUI şi Silca.

    Centrul comercial va avea 1.000 de locuri de parcare, iar locuitorii din proximitatea mall-ului vor avea la dispoziţie un spaţiu verde de peste 15.000 mp, care iarna va putea găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara va include terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi în aer liber. Veranda este un proiect verde, fiind modern, eficient energetic şi construit pe principii sustenabile şi cu grijă faţă de mediu.

     

  • 11 motive pentru care 2015 a fost un an bun

    1. Educaţia

    Conform UNESCO, numărul copiilor care nu au acces la educaţie a scăzut de la 100 de milioane la 57 de milioane – practic, nouă din zece copii învaţă în prezent să citească şi să scrie. Este continuarea unui proces început în urmă cu 15 ani, iar Banca Mondială apreciază că suntem la doar o generaţie distanţă de o lume fără analfabeţi.

    2. Scăderea sărăciei

    Numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi, a scăzut la 702 milioane în 2015, adică 9,6% din populaţia globului. Este un progres faţă de 2012, când 902 milioane de oameni, adică 12,8% dintre oameni trăiau în sărăcie, şi cel mai redus număr de oameni săraci din ultimii 200 de ani.

    3. Internetul

    În prezent sunt 3,2 miliarde de oameni conectaţi la internet, dintre care 2 miliarde în ţări dezvoltate. Pentru comparaţie, în 2000 erau 300 de milioane de oameni conctaţi la internet, dintre care 100 de milioane în ţări dezvoltate. 2015 ne-a arătat şi că următorul miliard de oameni se va conecta la internet folosind telefoane mobile ieftine, iar internetul mobil este atât de folositor şi de intuitiv, încât devine cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria omenirii.

    4. Educaţia financiară

    700 de milioane de persoane au căpătat, în ultimii trei ani, acces la conturi bancare şi servicii financiare şi de transfer de bani, iar procentul persoanelor nebancarizate a scăzut sub 20%. Acestea sunt rezultatele unui studiu care a analizat 150.000 de persoane din 140 de ţări.

    5. SIDA înregistrează o tendinţă descrescătoare

    Pentru 37 de milioane de persoane de pe întreg globul SIDA este în prezent tratabilă. 41% dintre bolnavi sunt trataţi, de două ori mai mulţi decât în 2010, iar numărul celor înfectaţi este la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.

    6. Lupta cu malaria

    Malaria ucide mai mulţi oameni decât accidentele de automobil, dar în ultimii ani, în urma folosirii insecticidelor împotriva ţânţarilor şi a terapiilor, rata mortalităţii a scăzut cu 85% în Asia, cu 72% pe continentul american, cu 65% în zona Pacificului şi cu 64% în Orientul Mijlociu. În Africa rata mortalităţii a scăzut cu 66% şi cu 71% în cazul copiilor sub cinci ani. Numărul total de decese a scăzut la 438.000 în 2015, de la 839.000 în 2000.

    7. Eradicarea poliomielitei

    După investiţii de 9 miliarde de dolari şi după vaccinarea a 2,5 miliarde de copii, numărul cazurilor de poliomielită a scăzut cu 99%. În luna decembrie 2015 OMS a anunţat că poliomielita nu mai este epidemică în Nigeria, care ar putea deveni ultima ţară de pe continentul african din care boala va fi eradicată, în 2017. Cele mai afectate două state sunt în prezent Pakistan şi Afghanistan.

    8. Reducerea foametei

    Din cei 7,3 miliarde de locuitori ai planetei, 805 milioane sufereau de foamete cronică întrte 2012 şi 2014, dar numărul acestora a scăzut în prezent cu circa 200 de milioane faţă de 1990 (trebuie să ţinem cont şi de creşterea populaţiei cu 1,9 miliarde de oameni, în aceeaşi perioadă).

    9. Apa potabilă

    Numărul celor care au acces la apă potabilă a scăzut sub 700 de milioane pentru prima dată în istorie, iar numărul celor care au apă de băut a crescut cu 76% faţă de 1990. În 2015 doar trei state – Angola, Guinea Ecuatorială şi Papua Noua Guinee – au apă potabilă pentru mai puţin de jumătate dintre locuitori, în comparaţie cu 23 de ţări în 1990. Doar în Africa 427 de milioane de oameni au dobândit acces la surse de apă proaspătă.

    10. Rata mortalităţii infantile

    Rata mortalităţii infantile a scăzut în toate ţările din lume, graţie eradicării epidemiilor, a suplemntelor de vitamina A, a medicamentelor pentru SIDA şi tratamentelor medicamentoase. În 2015, pentru prima dată, rata globală a mortalităţii infantile  a scăzut sub 6 milioane:  în fiecare zi rămân în viaţă 19.000 de copii care în alte vremuri ar fi fost condamnaţi.

    11. Lupta împotriva schimbărilor climatice

    2015 a fost cel mai cald an din istoria măsurabilă, temperatura medie mondială crescând cu 1 grad Celsius de la debutul revoluţiei industriale. Dar China a început să ardă mai puţin cărbune, iar emisiile de CO2 nu au mai crescut. Acordul de la Paris, semnat de aproape 200 de state, este o altă măsură demnă de menţionat.

  • Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa o compania îşi pune angajaţii să stea în sicrie

    Într-o cameră mare dintr-un spaţiu de birouri mai mulţi angajaţi ai unei companii de recrutări se pregătesc de înmormântare, potrivit BBC. Înmormântarea este una pusă în scenă, iar aceasta are loc la Seul, Coreea de Sud. Ţara asiatică are cea mai mare rată de suicid din lume şi foarte mulţi adulţi se simt stresaţi la locul de muncă.

    Pentru a-şi face angajaţii să aprecieze mai mult viaţa, unele companii din Coreea de Sud pun în scenă înmormântări pentru angajaţii săi.
    Aceştia, îmbrăcaţi în robe albe, stau la birou şi scriu ultima scrisoare adresată celor dragi, apoi se aşează în scrie. Dacă asta nu era îndeajuns, cutiile sunt bătute în cuie de către un om îmbrăcat în negru cu un joben. El reprezentă îngerul morţii. În întuneric, angajaţii au şansa de a reflecta asupra vieţii.

    Acest ritual macabru este menit a fi un exerciţiu prin care “oamenii să înveţe să aprecieze viaţa şi să-şi accepte problemele. Aceste fiind inevitabile, parte din cotidian”, este de părere Jeon Yong-mun, cel care conduce Hyowon Healing Centre.
    Participanţi la această sesiune au fost trimişi de Staffs, companie de recrutare. “Compania noastra şi-a încurajat angajaţii să-şi schimbe gândirea, dar este greu să faci o schimbare profundă. Am crezut că o să fie o experienţă şocantă care să le reseteze modul de gândire, să înceapă viaţa cu o nouă atitudine”, a declarat Park Chun-woong, preşedintele Staffs.

    Pentru unii acest experiment a funcţionat. “Mi-am dat seama că trebuie să-mi schimb stilul de viaţă. Am făcut multe greşeli. Trebuie să petrec mai mult timp cu familia şi să fac lucrurile cu mai mult pasiune”, a spus Cho Yong-tae, unul dintre participanţi.
    O astfel de măsură vine în contextul în care Coreea de Sud are cea mai mare rată de suicid din lume. Asociaţia de Neuropsihiatrie Coreeană a descoperit că 15% dintre cei chestionaţi spun că sunt foarte stresaţi, iar cauza principală este locul de muncă.

    De asemenea, guvernul de la Seul a decis să schimbe puţin modul de lucru al angajaţiilor, implementând siesta, astfel aceştia au voie să doarmă o oră la serviciu. Totuşi, măsura a creat un disconfort angajaţilor deoarece aceştia trebuie să se trezească cu o oră mai devreme şi să plece cu o oră mai târziu.

     

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Creştere de 6% a vânzărilor globale Roche, în primele nouă luni ale anului 2015

    Pentru al şaptelea an consecutiv, Dow Jones Sustainability Index (DJSI) a recunoscut Roche ca fiind cea mai sustenabilă companie din industria farmaceutică.

    Pe baza rezultatelor solide din primele noua luni ale anului, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni.  

    Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic. Roche este cea mai mare companie de biotehnologie la nivel mondial, ce ofera medicamente diferenţiate clinic în domeniul oncologiei, imunologiei, bolilor infecţioase, oftalmologiei şi afecţiunilor sistemului nervos central.

    În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni.

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în prima jumătate a anului 2015

    Divizia de Diagnostic a înregistrat, de asemenea, creşteri semnificative în special datorită testelor de imunologie şi produselor de diagnostic molecular.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 5% în primele şase luni ale anului 2015, la o rată de schimb constantă, ajungând  la 18.350 miloane de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – creştere de 21%, mai mare cu un procent faţă de anul trecut – şi a vânzărilor medicamentelor pentru astm, artrită reumatoidă şi pentru hematologie. Vânzările au înregistrat o creştere de 7% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 2% în Europa.

    Divizia de Diagnostic a înregistrat vânzări în creştere cu 7% în prima jumătate a anului, ridicându-se la 5.235 milioane de franci elveţieni, în principal datorită cererii susţinute pentru produsele de diagnostic imunologic. Vânzările Diabetes Care au crescut cu 1%, în timp ce Molecular Diagnostic şi Tissue Diagnostic au înregistrat creşteri de 12% fiecare.
    Estimări pentru anul 2015

    Pentru anul 2015, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni. 

    Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic.

    În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche.

  • Huawei lansează noua gamă de smartphone-uri Honor

    Vârful de gamă Honor 6+ are un ecran Full HD, cu o diagonală de 5,5 inci, o rată de contrast de 1500:1, şi este echipat cu 3 camere foto. Tradiţionala cameră pentru selfie-uri este însoţită de două camere paralele, de 8MP, care permit realizarea unei fotografii cu o rezoluţie de 13MP.

    Telefonul este dotat cu un procesor Kirin 925, iar seria de caracteristici a modelului este completată de memoria opera’ională de 3GB ;i de bateria de 3600 mAh, care permite utilizarea în regim moderat timp de două zile. Spa’iul intern de stocare, de 32GB, poate fi mărit printr-un card microSD. Honor 6+ include şi funcţionalitatea dual SIM, anunţă compania.

    Honor 4X are o diagonală de 5,5 inci, un procesor octa-core de 64 bit Kirin 620 şi 2GB de RAM. Bateria de 3000 mAh asigură funcţionarea de până la 72 ore, fără încărcare. Camera de 13MP permite refocalizarea, chiar şi după realizarea fotografiei, iar camera secundară de 5MP permite realizarea selfie-urilor panoramice.

    Honor Holly are un ecran de 5 inci cu rezoluţie HD, un procesor quad-core de 1,3 GHz şi un spaţiu de stocare de 16GB, care poate fi dublat prin intermediul unui card microSD.

    Honor 3C are un ecran HD cu o diagonală de 5 inci, dotat cu tehnologia IPS şi oferă unghiuri largi de vizionare. Telefonul are un procesor quad-core MediaTek (4×1,3 GHz) şi memorie operaţională de 2GB.

    În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în livrarea de smartphone-uri în întreaga lume. Vânzările companiei au crescut anul trecut pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

  • Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

    Dacă e să căutăm rapid termenul care îl defineşte pe Vladimir Sterescu, îi putem spune liniştiţi „angajatorul“. Antreprenorul care în urmă cu nouă ani îşi vindea call-centerul EasyCall americanilor de la CGS, la rândul ei o companie antreprenorială, a devenit unul dintre marii angajatori locali; mai mult, se adresează cu precădere Generaţiei Y, care se confruntă cu o rată îngrijorătoare a şomajului. Prezent la evenimentul „Meet the CEO“, Sterescu a pledat pentru industria de outsourcing, care oferă slujbe pentru circa 60.000 de oameni, a vorbit despre experienţa sa personală, de antreprenor şi de şef al unei companii importante de servicii, dar şi despre 
ieşirea României din zona de low cost.

    “Cred că trebuie să ieşim din zona low cost şi cred că trebuie să susţinem din ce în ce mai des că suntem o piaţă cu o forţă de muncă educată, competentă să preia servicii din ce în ce mai complexe“, spune Vladimir Sterescu, rezumând în câteva rânduri ceea ce a fost un avantaj, dar şi un blestem pentru angajatul român, definiţia de forţă de muncă ieftină. Şi el trebuie să ştie destul de bine, pentru că de aproape un deceniu lucrează într-o industrie competitivă, cu implicarea unui mare număr de oameni, industrie care ar trebui să îşi depăşească percepţia cvasigenerală de cenuşăreasă a sectorului tehnologic.

    În cazul CGS, când spunem număr mare de oameni, spunem aproape 3.000 de tineri de până în 30 de ani, în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Târgu Jiu, care lucrează pentru clienţi mari companii din topul 500 Fortune. „Personalul este marea bătălie în industria de call center. Industria creşte, iar pentru oamenii care sunt în industrie asta înseamnă oportunităţi de a se dezvolta, ceea ce îşi doreşte şi generaţia nouă. Este o generaţie care arde etape, care la interviu întreabă cum poate ajunge manager, şi este foarte bine că vrea să ajungă manager şi trebuie să ai un răspuns pentru el. Este o generaţie care comunică mai greu în mod direct, dar se descurcă foarte bine în social media şi îşi extrage informaţie din online. Este o generaţie foarte bine documentată sau, dacă nu este, într-o oră are toate răspunsurile, pentru că fiecare este conectat cu 1.000 de prieteni.“ Iar faptul că tinerii lucrează pentru clienţi din topul 500 Fortune, pentru cele mai mari companii din lume, care au standarde de la care pot învăţa, este un avantaj inportant. Mai mult, un angajat poate trece la un alt client, care activează în altă industrie, aşa că într-un timp relativ scurt se poate familiariza cu două industrii şi cu două din cele mai mari companii din lume. „Ceea ce este fabulos pentru cineva de 27 – 29 de ani. Aceasta este zona în care trebuie să ne diferenţiem şi trebuie să speculăm momentul creşterii industriei, în care apar oportunităţi“, spune Sterescu.

    Industria locală a outsourcingului intră într-o perioadă de rafinare, de evoluţie. „În 2003 am început cu servicii de call center, iar ulterior am început să oferim servicii de suport tehnic, pentru telefoane mobile, pentru laptopuri sau pentru anumite produse software specifice unor companii. Dacă ne uităm la marii jucători, Genpact, Accenture sau IBM, ei au adus aici suport pentru servicii financiare, legal, procurement, HR outsourcing. CGS oferă şi servicii financiare şi, dacă te uiţi pe o piramidă a activităţilor de suport, call centerul este undeva jos, iar noi trebuie să începem să urcăm, să ne diferenţiem cât mai mult şi să oferim cât mai multe astfel de servicii specializate. În Bucureşti sau în Cluj nu se va mai vorbi, în scurt timp, de piaţă low cost. Dacă spui că omul meu are cunoştinţe financiare, bancare, are o experienţă în banking de câţiva ani şi poate să facă activităţi de contabilitate, de exemplu, în mai multe limbi străine, nu mai eşti în zona low cost, eşti într-o zonă a specialiştilor. Acolo cred că este secretul de creştere.  Dar mesajul trebuie să fie unitar, toţi cei din industria de outsourcing din România trebuie să avem acest mesaj: „Noi nu suntem piaţă low cost“. Până acum modelul de vânzare pentru serviciile noastre în exterior era foarte simplu: veniţi în România, avem salarii mici şi forţă de muncă educată care ştie limbi străine. Eldorado! Nu mai e chiar aşa, trebuiesc atrase şi activităţi mai complexe, chiar dacă volumele sunt mai mici“, spune şeful CGS.

    Acest paragraf nu ar fi complet fără o statistică relevantă: în 2013, în Uniunea Europeană, 23,4% dintre tinerii sub 25 de ani erau şomeri, ajungându-se, conform Eurostat, până la 58,3% în cazul tinerilor greci sau 55,5% pentru spanioli. În România şomajul în rândul tinerilor este 23,6%, în Bulgaria 28,4%, iar în Ungaria 27,2%. 57,7% dintre tinerii europeni de 15 – 24 de ani erau, în 2013, inactivi; asta înseamnă 32,6 milioane de persoane. Sigur, în cele mai multe dintre cazuri inactivitatea înseamnă de fapt continuarea studiilor sau alte responsabilităţi sociale sau familiale, dar există totuşi 5,6 milioane de tineri europeni care îşi caută şi nu îşi găsesc un loc de muncă, determinând presa şi observatorii sociali să vorbească despre „generaţia pierdută“ a Europei.

  • Un timişorean cu credite în franci elveţieni a plătit o parte din rată în monede de 10 şi 50 de bani – FOTO

    Timişoreanul Narcis Semeniuc a contractat în anul 2007 un credit ipotecar pentru achiziţionarea unui apartament în Bucureşti şi un credit de nevoi personale, la bănci diferite, în valoare totală de aproximativ 100.000 de franci elveţieni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Semeniuc a spus că rata lunară pentru cele două credite este de 780 de franci elveţieni şi, dacă la început a plătit lunar aproximativ 1.600 de lei, acum această sumă s-a dublat.

    În aceste condiţii, bărbatul a ajuns în situaţia de a-şi vinde diferite obiecte din casă pentru a-şi putea plăti datoriile la bănci.

    “Plătesc undeva la 780 de franci. În momentul acesta, eforturile de a plăti le fac în special vânzând diverse lucruri pe care le mai am din perioadele în care o duceam mai bine. Dacă luăm în calcul o conversie, personal am făcut următoarea socoteală: în şapte ani în care am plătit creditul, dacă la suma respectivă adunăm valoarea de piaţă a apartamentului, ajungem aproape la zero, raportat la valoarea banilor pe care banca mi i-a pus la dispoziţie. De aici încolo, practic, discutăm despre profit, după socoteala mea, dar nu sunt prea bun la matematică. De aici încolo, dacă am plăti, presupunând că s-ar ajunge, prin absurd, la cursul istoric de 2,1 lei, suma care s-ar aduna până la finalul celor 25 de ani de credit, dacă am împărţi-o la cursul actual al francului, ar rezulta un profit de 62%. Unde este pierderea băncii?”, a spus Semeniuc.

    Bărbatul a mers, marţi, la filiala unei bănci din Timişoara pentru a-şi achita rata pentru unul din credite, în valoare de 525 de franci elveţieni. Din această rată, Semeniuc a plătit suma de 350 de lei în monede de zece şi 50 de bani adunate într-o pungă, iar diferenţa a plătit-o în franci elveţieni.

    În total, monedele cântăreau aproximativ cinci kilograme.

    Trei funcţionari ai băncii au numărat monedele timp de aproximativ 40 de minute.

    “A durat mult numărătoarea, dar, în condiţiile în care plătim nişte comisioane de administrare extrem de mari, cred că merităm măcar atâta atenţie din partea băncilor. Din punctul nostru de vedere, cu toate calculele pe care le-am făcut, singura soluţie este denominarea la cursul istoric, plus un procent care poate fi stabilit în condiţii rezonabile între BNR, bănci şi clienţi. Următoarea rată o voi plăti în funcţie de cum evoluează lucrurile. Noi, clienţii cu credite în franci elveţieni, vom continua cu această formă de protest sau o vom plăti în condiţii normale, ceea ce ne dorim. Am plătit 525 de franci elveţieni, din care 350 de lei în monede”, a spus Semeniuc.

    Bărbatul a anunţat că duminică va avea loc, în Piaţa Victoriei din Timişoara, un protest al celor care au credite în franci elveţieni, fiind aşteptate să participe aproximativ 150 de persoane.

    În România sunt peste 70.000 de clienţi ai băncilor care au credite în franci elveţieni.

     

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.