Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, potrivit studiului realizat de CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Zona euro este aşteptată să crească cu 2,1% anul acesta, potrivit raportului din septembrie, de la 1,8%, conform prognozei anterioare, situându-se, astfel, la acelaşi nivel cu prognoza pentru Statele Unite, care a fost menţinută la 2,1%, potrivit raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Germania este cel mai mare exportator de biciclete electrice, exportând 240.000, anul trecut, ceea ce reprezintă 29% din total. Ţara este urmată de Belgia (170.000, respectiv 20%), Olanda (100.000, respectiv 12%), România (82.000, respectiv 10%) şi Cehia (57.000, respectiv 7%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
UPS
+ Scoţia testează venitul universal. Astfel, pensionarii ar urma să primească 150 de lire sterline pe săptămână, persoanele active 100 de lire şi 50 de lire persoanele de cel puţin 16 ani. Venitul universal ar urma să înlocuiască şi sistemul actual de pensii din această ţară.
+ Zece companii româneşti au fost incluse în raportul ”O mie de companii care să inspire Europa 2017“. All View, B&B Collection, Complet Electro Serv, Elbi Electric & Lighting, Fan Courier, Grădinariu Import Export, Medist Group, Microfruits, Neptun şi Vox Carrier sunt cele zece companii româneşti incluse în raportul realizat de Bursa de Valori din Londra.
+ ONU a adpotat în unanimitate sancţuni drastice împotriva Coreei de Nord. Aceste sancţiuni prevăd limitarea aprovizionării cu petrol şi gaze naturale dar şi un embargou asupra exporturilor de textile.
+ Primăria Bucureşti va acorda încă 25.000 de vouchere de 500 de lei pentru achiziţia de bilete. Impactul bugetar este de aproape 3 milioane de euro.
+ CFR oferă acces gratuit Wi-Fi în Gara de Nord. Reţeaua este disponibilă la casierii, în sălile de aşteptare şi pe peroanele centrale şi poate fi utilizată simultan de cel puţin 1.000 de utilizatori.
+ Oamenii de ştiinţă americani au creat o sondă manuală, de mărimea unui stilou, capabilă să detecteze celulele canceroase din ţesuturi în doar 10 secunde, permiţându-le medicilor chirurgi să afle în timp real dacă au extirpat tumorile în totalitate.
+ Apple a lansat iPhone X (10), smartphone-ul care marchează 10 ani de la lansarea primului telefon Apple. iPhone X vine cu un design nou, bazat pe sticlă şi metal, tehnologie de încărcare wireless şi procesor cu 25% mai rapid decât cel din iPhone 7.
DOWNS
– Companiile din România sunt printre ultimele din UE privind accesul la internet. în timp ce doar 3% dintre companiile din UE nu au o conexiune activă, la nivelul României ponderea este de 16%.
– Turişti de pe insula St. Thomas din Caraibe au rămas blocaţi pe insulă în timpul uraganului Irma din cauză că barca de salvare trimisă de lanţul hotelier Marriott a refuzat să primească persoane care nu erau oaspeţi ai hotelului. Vasul ar fi plecat cu 200 de locuri libere, potrivit Washington Post.
– Primăria Capitalei va aloca încă un milion de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Anul trecut, 3,7 milioane de euro din bugetul Capitalei au mers către grandiosul lăcaş de cult a cărei inaugurare este programată anul viitor, cu ocazia Centenarului.
– Uraganele Irma şi Harvey au cazuat pagube care vor costa Statele Unite nu mai puţin de 290 de miliarde de dolari sau 1,5% din PIB-ul SUA, ceea ce ar anula creşterea economică prevăzută între luna august şi sfârşitul anului.
– Proiectele aprobate în Start-up Nation au ajuns de vânzare, pe platformele online. Oricine are şansa de a cumpăra un proiect gata aprobat şi cu contractul de finanţare semnat. Cumpărătorul va prelua atât drepturile, cât şi obligaţiile care decurg din această afacere, fără a avea posibilitatea de a particulariza în niciun fel proiectul.
– Deficitul comercial a ajuns la 6,8 miliarde de euro, după prima jumătate a anului, în creştere cu 33% faţă de anul trecut.
Printre statele care au raportat creşteri ale costului orar al forţei de muncă se numără Ungaria (13%), Cehia (11,1%), Bulgaria (11%) şi Lituania (10,4%). O scădere a costului orar al forţei de muncă s-a înregistrat în Finlanda.
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 1,8% în zona euro şi cu 2,2% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2017 faţă de acelaşi trimestru din 2016.
Citi’i mai multe pe www.mediafax.ro
Majoritatea respondenţilor (65%) sunt de părere că tehnologia va îmbunătăţi perspectivele de angajare, chiar dacă angajaţii din Statele Unite (73%) si India (88%) sunt mult mai încrezători în impactul benefic al tehnologiei în comparaţie cu cei din Marea Britanie (40%) şi Germania (48%). În general, aproape trei sferturi dintre respondenţi sunt de părere că tehnologia nu va fi capabilă să înlocuiască în întregime mintea umană (73%) şi majoritatea (86%) spun că abilităţile umane vor fi întotdeauna căutate pe piaţa muncii.
Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului PwC “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite.
În timp ce respondenţii la sondaj sunt optimişti în legătură cu impactul tehnologiei, 37% dintre aceştia fiind chiar entuziasmaţi de viitoarea lume a muncii ca fiind una plină de posibilităţi, aceştia sunt îngrijoraţi că automatizarea va pune anumite locuri de muncă în pericol. Tot 37% dintre respondenţi sunt de părere că automatizarea le pune locurile de muncă în pericol, în creştere faţă de nivelul de 33% înregistrat în 2014. Peste 56% sunt de părere ca guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a proteja locurile de muncă de impactul automatizării.
In jur de jumătate dintre respondenţi (54%) sunt de părere că au toate abilităţile necesare pentru a-şi continua cariera. Încrederea în propriile abilităţi este mai scăzuta decât media globală în Marea Britanie (35%) şi Germania (45%), şi mai ridicată în SUA (60%), India (67%) şi China (59%).
Potrivit Statutului Elevului, profesorii trebuie să anunţe elevii înainte de a le fi consemnate notele în catalog, dar, potrivit raportului, 67% dintre şcolari susţin că le este încălcat acest drept.
O altă problemă este legată de elevii cu dizabilităţi şi de integrarea lor în colectivitate, astfel, raportul arată că “rata discriminării în şcoli este peste aşteptări, iar procentul elevilor care au fost discriminaţi cel puţin o dată în cadrul unităţii de învăţământ sau cunosc cazuri este de 47,60%”.
Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de fructe de pădure şi care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul reţelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care îşi promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărţi de business.
Ne-a povestit şi că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinaţională, dar a renunţat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, şi simte că poate muta munţii de birocraţie când vine vorba de accesarea finanţărilor pentru dezvoltarea businessului.
Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai uşor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generaţia Z şi este acel tânăr din cinci al acestei generaţii care şi-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017. Potrivit aceluiaşi studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinaţională. O parte dintre ei lucrează deja:
„ANGAJĂM LICEENI”
Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecţia Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerţ sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.
„În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.
În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.
Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.
”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului.
Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.
Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale. ”Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituţie)”, se arată în raport. Ulterior, au fost schimbaţi şi 20 de prefecţi cu impact direct asupra organizării alegerilor.