BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Anunţ demoralizator de la Digi. Ce se întâmplă

    Gigantul din cablu Digi şi-a publicat rezultatele preliminare pe 2020 iar cifrele sunt unele demoralizatoare pentru concurenţii care încearcă să-i facă faţă pe piaţa cheie de internet fix: compania miliardarului Zoltan Teszari din Oradea a câştigat în medie 1.469 de clienţi noi pe zi, mai mult decât dublu faţă de anul 2019, arată raportul publicat marţi seară de companie.

    La finele anului 2020 Digi avea în România 3,313 milioane de clienţi pe net fix, faţă de 2,775 în anul anterior, conform documentului citat. În 2019 compania câştigase 247.000 de clienţi noi pe net fix şi date, conform datelor Digi.

    Cifrele Digi sunt demoralizatoare pentru competitori în condiţiile în care aceştia au raportat creşteri mult mai mici sau chiar scăderi pentru 2020. Orange, liderul pieţei locale, a avut cea mai bună performanţă – un plus de 40.100 de clienţi – până la 403.000, în timp ce Vodafone, care a preluat compania de cablu UPC, a raportat un plus de 15.000 de clienţi până la 708.000. Grupul Telekom raportase pentru primele trei trimestre din 2020 o scădere a numărului total de clienţi pe net fix de 133.493, la 934.159. Telekom urmează să-şi anunţe rezultatele financiare pe întreg anul 2020. Divizia fixă a Telekom, fostul Romtelecom, urmează să fie preluată de Orange, după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
     

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 15,6 mld. euro în 2020, la 125,4 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,1 mld. euro, cu peste 18 mld. euro mai mare faţă de nivelul din 2019

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în 2020 cu 15,6 miliarde euro, la un total de 125,4 miliarde euro, după ce datoria publică directă a ajuns la 57,1 miliarde euro, în creştere cu 45,8% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate luni de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni pe piaţa externă ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 8,8 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld dolari (2,68 echivalent mld. euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 3, 53 mld. euro, precum şi din variaţia preţurilor titlurilor de valoare de circa 1,95 mld. euro”, notează BNR.

    La 31 decembrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,72 miliarde euro, în scădere cu 902 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 125 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 91,27 mld. euro , adică 72,8% din totalul datoriei externe, în creştere cu 22,8% faţă de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 34,17 mld. euro, respectiv 27,2% din totalul datoriei externe, în scădere cu 3,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,6% în perioada ianuarie – decembrie 2020, comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2020 a fost de 88,4%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

    Conform ghidului, veniturile obţinute de persoanele fizice din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sunt definite astfel:  

    Veniturile din activităţi agricole sunt venituri obţinute din desfăşurarea, în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică a următoarelor activităţi:

    • cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în stare naturală;

    • exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

    • creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum şi valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului  forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabil, conform ghidului.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile, mai scrie în ghid.

    Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

    Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Este oficial: ANAF a publicat formularele pentru bilanţurile anului 2020

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituţiei, formularele electronice pentru situaţiile financiare anuale şi pentru raportările contabile anuale, conform de pe site-ul ANAF.

    Mai exact este vorba despre formularele S1002-S1003-S1005 Situaţii financiare anuale la 31 decembrie 2020 şi formularul S1004 – Raportări contabile anuale la 31 decembrie 2020.

    Formularele electronice pentru situaţiile financiare anuale şi pentru raportările contabile anuale pot fi descărcate de AICI.

    Formularele trebuiesc depuse de firme până la sfârşitul lunii mai a anului 2021.

    Situaţii financiare anuale la 31 decembrie 2020 se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz.

    Raportări contabile anuale la 31 decembrie 2020 se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă.

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din profesii liberale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii liberale” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din profesii liberale.

    „Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din profesii liberale din România au obligaţia să se înregistreze la organul fiscal competent, să declare veniturile şi să plătească impozite, taxe, contribuţii şi alte sume la bugetul general consolidat”, aşa cum scrie în introducerea materialului informativ.

    Veniturile din profesii liberale, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii.

    În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse veniturile obţinute de către persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi care îndeplinesc cel puţin 4 din următoarele criterii:

    1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
    2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
    3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
    4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
    5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
    6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
    7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

    Persoanele care obţin venituri din profesii liberale au obligaţia depunerii, la organul fiscal în a cărui   rază   teritorială   îşi   au   sediul   de   desfăşurare a  activităţii,    ”Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere“ – formularul 070, aşa cum scrie în ghidul publicat pe site-ul instituţiei.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

  • Proiect legislativ: Salariul minim ar putea ajunge să reprezinte 60% din câştigul mediu brut

    Salariul minim brut pe ţară ar putea ajunge să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat până la sfârşitul anului 2024, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat în această săptămână.

    Marţi, 02 februarie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B8/2021 pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii.

    Proiectul prevede ca raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economic va creşte în transe anuale egale începând cu data de 1 ianuarie 2022, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

    De asemenea, începând din anul 2025, salariul minim va fi actualizat anual, în luna ianuarie, pentru a se păstra raportul de 60% dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut, având ca referinţă salariul mediu brut din luna decembrie a anului anterior, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau publicat de Institutul National de Statistică (INS).

    Conform expunerii de motive, prezentul proiect are în vedere “respectul faţă de concetăţenii noştri şi recunoaşterea valorii muncii acestora, respectiv recunoaşterea dreptului la un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii europeni, ne determină să fim, ca întotdeauna, alături de principiile şi acţiunile relevante în planul Uniunii Europene”.

    De asemenea, expunerea de motive a prezentului proiect menţionează că scopul acestui demers normativ este complex şi include, într-o enumerare nelimitativă:

    – readucerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în alte ţări;

    – reducerea decalajelor între statele europene şi cetăţenii acestora;

    – garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai decent pentru populaţie;

    – diminuarea migraţiei forţei de muncă autohtone;

    – reducerea şomajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim;

    – colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiţii;

    – distribuţia mai echitabilă a profiturilor în plan european etc.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al patrulea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2020 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Deficitul bugetar al Marii Britanii a ajuns la 270 de miliarde de lire sterline şi se îndreaptă spre nivelul de 20% din PIB pentru întreg anul 2020

    Împrumuturile guvernului britanic au depăşit nivelul de 270 de miliarde de lire sterline în primele nouă luni ale anului fiscal 2020, conform unor cifre citate de Bloomberg, care subliniază dimensiunea impactului pandemiei asupra finanţelor publice.

    Doar în luna decembrie, cheltuielile au depăşit veniturile din taxe şi impozite cu 34,1 miliarde de lire sterline, întrucât costurile sprijinului acordat companiilor şi gospodăriilor au escaladat pe parcursul crizei, conform datelor publicate vineri de Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie.

    Astfel, deficitul bugetar se situa în decembrie la 270,8 miliarde de lire sterline.

    Situaţia ar putea chiar să se înrăutăţească, întrucât Rishi Sunak, ministrul Finanţelor din Marea Britanie, a anunţat o nouă serie de măsuri pentru a ajuta naţiunea să treacă prin cel mai recent lockdown impus în Regatul Unit.

    Asta înseamnă că deficitul bugetar pentru întreg anul fiscal ar putea ajunge la 20%, dublu faţă de nivelul atins după criza financiară din 2008.

    Sunak a cheltuit aproape 300 de miliarde de lire sterline pentru a răspunde în faţa efectelor pandemiei, ceea ce a dus datoria totală a ţării la peste 2.000 de miliarde de lire sterline.

    Rishi Sunak va prezenta un plan în următoarele săptămâni prin care Marea Britanie ar trebui să îşi îmbunătăţească în timp situaţia finanţelor publice.

  • Stelian Tănase: Televiziunea publică trebuie desfiinţată

    Televiziunea publică trebuie desfiinţată şi creată una nouă, aşa cum s-a întâmplat în Polonia şi în Cehia. ”Televiziunea nu va funcţiona atâta timp cât va fi pe cumetrii, pe intervenţii, pe angajări, pe ochi frumoşi”

    ”Dragnea şi Ponta au făcut mult rău televiziunii. Şi liberalii sunt la fel de breji, şi de la ei primeam telefoane să ajut pe unul sau pe altul”

    ”Credeţi că prin alte ministere e altfel? Este plin de rude, de cumetrii, cu prieteni, cu parteneri de afaceri, cu nevestele lor, cu amantele”

    Stelian Tănase, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române în perioada decembrie 2013 – septembrie 2015, susţine că actualul post public de televiziune ar trebui desfiinţat şi de înfiinţat o altă televiziune în loc: ”Televiziunea aceea trebuie desfiinţată, pur şi simplu, dată o lege nouă a televiziunii, după ce precizează clasa politică, parlamentarii, ce fel de televiziune publică se doreşte în 2021 şi creată din nou de la zero. Şi va fi foarte bună. S-a întâmplat asta şi în alte ţări. În Polonia, în Cehia, nu este nici o problemă”.

    Preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, Iulian Bulai, a organizat o dezbatere privind rolul şi viitorul televiziunii naţionale, la finalul căreia a reieşit că e nevoie de o nouă lege de funcţionare a acesteia şi de despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general. Stelian Tănase este sceptic în ceea ce priveşte reuşita unei transformări profunde a postului naţional de televiziune: ”Nu se va reuşi nimic, pentru că partidele sunt înţelese să ţină Televiziunea Română sub control şi oricine vine la putere vrea să o aibă sub talpa proprie”.

    Tănase spune că pe vremea când era preşedinte-director general a vrut să facă transformări profunde, însă nu a putut din cauza cumetriilor şi a politicului: ”Eu vroiam să fac o altă televiziune pe profesionalism, nu pe cumetrii. Mă întâlneam mereu de problema că X era rudă cu Y şi veneau mereu cu intervenţii, fie din interiorul televiziunii, fie de la partid, fie de la guvern. Toată ziua nu făceam decât să răspund la telefoane şi să refuz presiunile care se făceau pentru unul şi altul din televiziune sau să angajez, să aduc în televiziune pe unul şi pe altul. Ceea ce nu am făcut”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani. Vârsta de pensionare a fost redusă cu 8 ani

    Personalul profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat se poate pensiona mai repede conform celei mai recente legi publicate în Monitorul Oficial.

    Mai exact, vorbim despre Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat  publicată în Monitorul Oficial nr. 27 din 11.01.2021.

     Prezenta lege reglementează Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie, care acordă asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat în echipă, cu statut civil, din cadrul instituţiilor şi structurilor care compun Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, cu excepţia compartimentelor de primire a urgenţelor.

    Conform prezentei legi, personalul profesionist operativ beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

    – are vârsta minimă de 57 de ani;

    – are un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.