BusinessMagazin

Tag: public

  • Cât câştigă un deputat. Un parlamentar şi-a făcut public salariul

    El a scris pe pagina sa de Facebook câţi bani primeşte un parlamentar şi pentru ce. „Transparenţa este o valoare fundamentală în activitatea mea ca parlamentar”, a explicat Iulian Bulai gestul.


    „Banii sunt “ochiul dracului”. Nu am devenit parlamentar pentru bani. Exista multe mituri despre cat de multi bani câştiga un parlamentar. Pentru a înlătura orice mit asupra acestui aspect, voi împărtăşi cu voi urmatoarele informaţii:

    Un parlamentar (deputat) are o indemnizaţie (salariu) de 5564 RON.

    Pe langa salariu, se mai adauga urmatoarele sume care sunt fie fixe (sume forfetare) fie sume care variază (diurne).

    Aşadar, mai dispunem de urmatoarele sume:

    – 4600 RON, suma forfetară pentru locuinţa in Bucuresti (doar pentru parlamentarii care nu au domiciliu in Bucureşti)

    – 1400 RON, combustibil

    – 476 RON, suma alocată pentru deplasări in circumscripţia electorala.

    – 616 RON, (diurna pe ianuarie. Se primeşte 160 RON pe zi de activitate in plen)

    ……….

    – 11400 RON, suma forfetară pentru activitatea parlamentara (cabinet parlamentar, angajaţi, protocol, alte cheltuieli) Aceasta este suma bruta din care se scad si taxele angajatorului. Suma neta poate varia intre 8500 si 9500 RON.

    Aceasta suma este singura care nu se foloseşte in scop personal. Jumatate trebuie decontată pe baza de acte justificative, jumatate pe baza de declaraţie pe proprie răspundere.

    Imi doresc ca aceasta suma sa fie folosită in mod cat mai transparent. In urmatoarele luni voi reveni cu o postare in care voi explica modul in care aceasta suma va fi folosită de catre cabinetul meu, care va include puncte de lucru in Roman, Piatra Neamt si parţial si Suceava”, a scris parlamentarul.

  • Ţările unde decoraţiunile de Crăciun sau dansatul în public sunt ilegale

    Iată câteva dintre regulile pe care trebuie să le cunoaşteţi atunci când călătoriţi în unele ţări.

    Ghana

    Este interzis să purtaţi haine în stil militar; nerespectarea se pedepseşte cu închisoarea.

    Publicarea pe reţele de socializare a unor persoane care se sărută este interzisă; fiind un stat extrem de conservator, autorităţile ganeze au interzis chiar şi purtarea fustelor scurte.

    Homosexualitatea este interzisă, iar nerespectarea acestei legi înseamnă aproape sigur condamnarea la închisoare.

    Arabia Saudită

    Decoraţiunile de Crăciun sau cele destinate altor sărbători sunt interzise; cei care le folosesc pot primi amenzi.

    Alcoolul este ilegal, iar vânzarea se poate pedepsi cu închisoarea.

    Orice critică la adresa credinţei islamiste este interzisă, iar participarea la proteste se pedepseşte, desigur, cu închisoarea.

    Dansul în public este interzis, la fel cum este şi redarea muzicii la volum ridicat în spaţii publice.

    Malaezia

    Şi în acest caz, homosexualitatea este considerată în afara legii; pedeapsa poate ajunge până la 20 de ani de închisoare sau lovituri cu biciul.

    Colectarea florei locale este strict interzisă dacă nu există permisiune din partea autorităţilor.

    Singapore

    Bătaia în stradă se pedepseşte cu închisoarea până la un an sau cu amenzi de până la 5.000 de dolari.

    Fumatul în public se amendează cu 1.000 de dolari.

    Condusul neglijent se pedepseşte cu închisoarea sau, în cel mai bun caz, cu amenzi de până la 5.000 de dolari.

  • De ce Kate Middleton are mereu plasturi pe mână

    Este considerată un model de eleganţă, la fiecare apariţie a sa în public putând fi admirată pentru vestimentaţia impecabilă şi manichiura perfectă. Cu toate acestea, se pare că Ducesa de Cambridge este predestinată micilor accidente casnice la fel ca oricare dintre noi, aceasta putând fi surprinsă adesea cu un plasture pe mână sau în jurul degetelor.

    Imaginea sa perfectă – fie că apare la un eveniment caritabil, fie că este în parc alături de copiii ei –  este afectată de un leucoplast colorat înfăşurat pe câte un deget sau chiar lipit pe mână.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • De ce acest om a fost plătit cu 80 milioane de dolari că să nu facă nimic

    John Peters nu este un nume foarte cunoscut publicului larg, însă le spune ceva oamenilor de la Hollywood. Peters a începutca frizer, iar acum este producător de filme şi are la activ pelicule precum Caddyshack, Batman, Superman Returns sau Man of Steel. Însă pentru ultimele două filme nu a lucrat nici măcar un minut şi cu toate astea a primit 80 de milioane de dolari, scrie The Hollywood Reporter.

    De fapt, nici măcar nu a fost lăsat să fie prezent la filmările pentru “Man of Steel” deoarece Christopher Nolan a interzis acest lucru.

    “Am dreptul la 7,5% din încasări. Împreună cele două filme au făcut mai mult de un miliard de dolari”, a mărturisit Peters într-un interviu pentru The Hollywood Reporter.

    Cum a ajuns Peters să obţină această sumă?

    În anii 90, după ce a participat la realizarea filmelor “Batman” şi “Batman Returns”, a încercat să producă un film numit “Superman Lives” pentru care Nicolas Cage trebuia să interpreteze rolul principal, iar Tim Burton trebuia să regizeze. Scenariul a fost scris de către Kevin Smith care a mărturisit că Peters a insistat ca Superman să nu zboare în film şi să se bată cu paianjen uriaş. Filmul nu s-a realizat niciodată, dar John Peters a obţinut un procent din veniturile următoarelor filme din seria Superman.

  • De ce acest om a fost plătit cu 80 milioane de dolari că să nu facă nimic

    John Peters nu este un nume foarte cunoscut publicului larg, însă le spune ceva oamenilor de la Hollywood. Peters a începutca frizer, iar acum este producător de filme şi are la activ pelicule precum Caddyshack, Batman, Superman Returns sau Man of Steel. Însă pentru ultimele două filme nu a lucrat nici măcar un minut şi cu toate astea a primit 80 de milioane de dolari, scrie The Hollywood Reporter.

    De fapt, nici măcar nu a fost lăsat să fie prezent la filmările pentru “Man of Steel” deoarece Christopher Nolan a interzis acest lucru.

    “Am dreptul la 7,5% din încasări. Împreună cele două filme au făcut mai mult de un miliard de dolari”, a mărturisit Peters într-un interviu pentru The Hollywood Reporter.

    Cum a ajuns Peters să obţină această sumă?

    În anii 90, după ce a participat la realizarea filmelor “Batman” şi “Batman Returns”, a încercat să producă un film numit “Superman Lives” pentru care Nicolas Cage trebuia să interpreteze rolul principal, iar Tim Burton trebuia să regizeze. Scenariul a fost scris de către Kevin Smith care a mărturisit că Peters a insistat ca Superman să nu zboare în film şi să se bată cu paianjen uriaş. Filmul nu s-a realizat niciodată, dar John Peters a obţinut un procent din veniturile următoarelor filme din seria Superman.

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail

  • Banca Mondială: Românii, printre cei mai puţin încrezători europeni în sistemul bancar

    Doar 20% dintre români au încredere în bănci, comparativ cu aproximativ 55% dintre albanezi şi 35% din cehi, arată un raport al Băncii Mondiale făcut public marţi. De altfel, europenii au mai mare încredere în stabilitatea sistemului financiar şi în siguranţa depozitelor decât în bănci.

    Dezvoltarea sectorului financiar trebuie să meargă dincolo de îmbunătăţirea accesului la creditele bancare. Sistemele financiare trebuie să se dezvolte într-un mod echilibrat atât prin subsectoarele bancare, cât şi prin cele nebancare, inclusiv prin pieţele de capital, prin sectorul de asigurări şi prin orice alte instituţii financare nebancare, pentru susţinerea adecvată a creşterii incluzive în Europa şi Asia Centrală (EAC), se afirmă în raportul Băncii Mondiale, intitulat “Riscuri şi beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o creştere incluzivă în Europa şi Asia Centrală”.

    Astfel, documentul relevă faptul că, aproximativ 45% dintre românii chestionaţi în perioada 2012-2013 au încredere în siguranţa depozitelor, iar circa 55% au încredere în stabilitatea sistemului financiar. Cei mai siguri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar par să fie macedonenii (aproape 80%), în vreme ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare. La polul opus, ungurii sunt cei mai puţin încrezători atât în sistemul bancar (18%), în siguranţa depozitelor (38%), cât şi în stabilitatea sistemului financiar (45%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâine începe oferta publică Medlife pentru investitorii individuali

    Astfel, în perioada 7-15 decembrie 2016, sunt oferite publicului un număr de până la 8,8 milioane de acţiuni existente reprezentând până la 44% din companie. Subscrierea se efectuează la preţul maxim de 35 lei pe acţiune, iar preţul final de ofertă va fi stabilit în data de 16 decembrie, potrivit unui comunicat de presă al BVB.
     
    Investitorii de retail care subscriu valid în primele patru zile – din 7 până pe 12 decembrie, ora 17:00, inclusiv -vor avea un discount de 5% faţă de preţul final al ofertei. În plus, fiecare investitor va primi garantat în cadrul ofertei cel puţin 200 de acţiuni subscrise valid de un investitor, conform principiului “Primul venit-Primul servit”, până la un număr total de 350 mii de acţiuni.

    Pentru investitorii care depun subscrieri care nu sunt garantate, se va aloca pro-rata.

  • Irina Radu, şefa TVR: Televiziunea Română va da în judecată Realitatea TV. “Am sesizat CNA”

    Irina Radu, preşedinte al TVR, afirmă că Realitatea TV a declanşat o adevărată campanie împotriva TVR şi împotriva unor angajaţi ai postului public, după ce TVR a decis să nu mai permită Realitatea TV să preia semnalul pentru transmiterea paradei de Ziua Naţională.

    TVR a oferit semnal celorlalte televiziuni private, dar nu postului Realitatea TV, din cauza afirmaţiilor denigratoare difuzate pe post la adresa TVR, în cazul interviului cu Dacian Cioloş, conform declaraţiilor jurnalistului Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii “Jocuri de putere”.

    “În ultimele zile, un post de ştiri numit Realitatea TV a declanşat o adevărată campanie împotriva televiziunii noastre şi împotriva unora dintre noi.”, declară Irina Radu într-o scrisoare internă trimisă angajaţilor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro