BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Proiect: Pietonii care obişnuiesc să efectueze “activităţi de natură a le distrage atenţia” în timpul traversării vor fi amendaţi

    Autorităţile vor ca şoferii care pietonii care obişnuiesc să efectueze activităţi de natură a le distrage atenţia atunci când se angajează în traversarea drumului public să fie sancţionaţi, conform unui proiect de hotărâre pus în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Miercuri, 14 aprilie 2021, a fost publicat, pe site-ul MAI, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1.391/2006.

     Proiectul prevede ca la articolul 167 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

    „h) să efectueze activităţi de natură a le distrage atenţia atunci când se angajează în traversarea drumului public.”

    Astfel, pietonii care nu vor respecta această reglementare vor primi o amendă cuprinsă între 290 de lei şi 435 de lei.

    Pietonii reprezintă o categorie vulnerabilă în trafic, iar un comportament imprudent al acestora poate spori numărul deceselor rezultate din accidentele de circulaţie în care aceşti participanţi la trafic sunt implicaţi, conform notei de fundamentare la proiect.

    În perioada 01.01.2019 -15.09.2020, s-au înregistrat 1.711 de accidente de circulaţie grave având drept cauză principală a producerii traversarea neregulamentară a drumului public de către pietoni. În urma producerii acestora, a rezultat decesul a 457 de persoane şi rănirea gravă a altor 1272 de persoane, toate aceste persoane având calitatea de pietoni.

    În contextul necesităţii existenţei acestei asigurări, pentru o mai bună previzibilitate a ceea ce înseamnă prudenţă în traversarea drumului public în trafic, prin prezentul proiect se reglementează interdicţia pietonilor de a efectua activităţi de natură a le distrage atenţia atunci când se angajează în traversarea drumului public, mai este menţionat în nota de fundamentare a proiectului.

    Această interdicţie există deja în legislaţia rutieră, însă numai în ceea ce priveşte conducătorii de vehicule, acestora fiindu-le interzis a efectua activităţi de natura a le distrage atenţia de la conducere, precum şi de a folosi telefoanele mobile atunci când se află în timpul deplasării pe drumurile publice. 

    Din această perspectivă, este necesară îmbunătăţirea inclusiv a legislaţiei rutiere, astfel încât riscul rutier să se reducă.

    Pentru ca acest proiect de HG să intre în vigoare este necesar să fie adoptat de Guvern, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Modificare importantă făcută de Lidl. Ce schimbare importantă pe care trebuie să o ştie toţi clienţii a facut retailerul prezent deja în peste 30 de magazine

    Grupul german Lidl, activ pe segmentul de discount, a instalat case de marcat de tip self-checkout în 30 dintre magazinele din România.

    Grupul german Lidl, activ pe segmentul de discount, a instalat case de marcat de tip self-checkout în 30 dintre magazinele din România. Asta înseamnă că puţin peste 10% din totalul unităţilor de pe plan local au astfel de case care funcţionează fără casier, unde cienţii îşi pot scana singuri articolele.

    „Case tip self-checkout am introdus în 30 de magazine şi vrem să extindem proiectul în cât mai multe unităţi. Vedem interes din partea clienţilor pentru că e mai uşor şi mai rapid să le folosească. Totodată, ele au câştigat popularitate din considerente de siguranţă“, spun reprezentanţii Lidl România.

    Mai exact, în această perioadă marcată de pandemia de COVID-19, timpul petrecut la coadă scade, la fel şi interacţiunea cu alte persoane. Totodată, astfel, nu mai atinge nimeni produsele decât tu însuţi.

    „Proiectul a început în noiembrie 2020, primele astfel de case fiind instalate în câteva magazine din Capitală. Continuăm şi anul acesta să extindem acest serviciu într-un număr mai mare de unităţi Lidl“, adaugă reprezentanţii grupului german.

    Acest pas către digitalizarea operaţiunilor a fost deja adoptat de mai multe reţele de magazine, însă din datele ZF nicio companie nu a instalat astfel de case de marcat în toate unităţile din România. Primele case de marcat tip self-checkout au fost instalate de jucătorii din comerţul modern acum 3-4 ani, iniţial ca un proiect experimental, iar apoi ca o iniţiativă tot mai populară, după modelul din Occident.

    Mega Image, Carrefour, Auchan sau Kaufland sunt, din datele ZF, companii care au astfel de case de marcat fără casier. Totuşi, acum în România nu se vorbeşte despre eliminarea celor clasice, jucătorii din domeniu spunând că interacţiunea umană rămâne foarte importantă. 

    Nemţii de la Lidl sunt activi pe segmentul de discount iar în România au aproape 300 de magazine fizice. Compania pariază în continuare pe offline, nefiind activă până acum în online cu un magazin propriu. Lidl a obţinut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei după o creştere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerţul local. Anul trecut ritmul de creştere a fost menţinut în pofida pandemiei, ceea ce ar duce businessul spre 12,5 mld. lei în 2020, potrivit calculelor ZF.

     

  • USR PLUS a depus o iniţiativă legislativă de eliminare a indemnizaţiilor pentru membrii Autorităţii Teritoriale pentru Ordine Publică pentru că ar fi plătiţi două ori pentru aceeaşi muncă

    ATOP are un rol pur consultativ, iar sarcina membrilor este deja realizată de alte instituţii, precum: Consiliului Judeţean, Poliţiei de Frontieră, Poliţiei Locale, Jandarmeriei Române şi ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă. USR PLUS şi-a propus să corecteze paralelismul legislativ şi să oprească risipa din bani publici”, anunţă USR PLUS.

    Deputaţii USR PLUS Pollyanna Hangan, Cristina Rizea şi Denisa Neagu au depus, marţi, o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, astfel încât ATOP să-şi desfăşoare activitatea fără remunerarea membrilor ce o constituie.

    „Timp de prea mulţi ani au fost permise sinecuri prin care erau fidelizaţi oameni apropiaţi de diverşi politicieni, problema cea mai mare fiind aceea că banii folosiţi sunt bani publici, ai tuturor. USR PLUS şi-a propus o reformă a celor peste 1300 de agenţii, instituţii sau autorităţi care folosesc bani publici şi a căror activitate nu a urmat vreodată criterii de eficienţă sau performanţă. Autorităţile Teritoriale pentru Ordine Publică sunt doar un exemplu. Majoritatea celor care fac parte din ATOP la nivel judeţean/municipal au deja în atribuţiile de serviciu colaborarea inter-instituţională, informarea publicului despre activitatea lor, despre fenomenele antisociale desfăşurate pe raza administrativ teritorială şi despre măsurile luate şi sunt deja remuneraţi, astfel că nu îşi are sens dubla indemnizaţie pentru aceeaşi activitate”, transmite deputatul USR PLUS Denisa Neagu, iniţiatoare a proiectului.

    În prezent, cheltuielile necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii teritoriale de ordine publică se suportă din bugetul municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului, iar activitatea membrilor este remunerată.

    Iniţiatorii susţin că o remuneraţie suplimentară prin simpla apartenenţă la acest organism este „profund injustă”.

    „Raţiunea legiuitorului a fost de a crea un organism consultativ care să contribuie la creşterea gradului de securitate în comunităţile locale, nu de a institui o dublă remunerare a membrilor ce compun ATOP şi care beneficiază deja de venituri în virtutea funcţiilor pe care le deţin. În acest sens, iniţiativa vine să rezolve această problemă prin eliminarea indemnizaţiei de şedinţă a membrilor ATOP, oprind astfel cheltuirea iresponsabilă a banului public”, subliniază deputatul USR PLUS Pollyanna Hangan, iniţiatoare a proiectului.

    Potrivit sursei citate. în urma informaţiilor primite de la 33 de Autorităţi teritoriale pentru Ordine Publică, din totalul de 42, acestea au cheltuit în anul 2020 10,175,570.00 RON, dintre care aproape 10,000,000.00 RON numai pentru acoperirea indemnizaţiilor de şedinţă. Totodată, iniţiatorii proiectului arată că există discrepanţe foarte mari între aceste autorităţi, spre exemplu ATOP Ialomiţa a cheltuit 13,399.00 RON (pentru o singură şedinţă desfăşurată în 2020), în timp ce ATOP Caraş-Severin a cheltuit 776,264.00 RON.

    „Ne-am angajat să oprim risipa banilor publici şi asta facem! Este inadmisibil ca membri unui organism cu rol consultativ, să fie dublu remuneraţi pentru aceeaşi muncă: odată pentru că au rol în instituţiile pe care le reprezintă şi a doua oară pentru că sunt membri ATOP”, transmite deputatul USR PLUS Cristina Rizea, iniţiatoare a proiectului.

  • Suspendarea activităţii firmelor care nu respectă restricţiile, în şedinţa de Guvern de miercuri

    Proiectul privind posibilitatea de a suspenda activitatea unor agenţi economici care nu respectă restricţiile va ffi pe agenda şedinţe de miercuri a Guvernului.

    Documentul are toate avizele.

    Potrivit proiectului, activitatea agenţilor economici va fi suspendată 14 zile la prima abatere şi 30 de zile pentru a doua încălcare.

    Săptămâna viitoare proiectul de lege va intra în dezbaterea Parlamentului.

    Guvernul a adoptat, la sfârşitul lunii martie, în primă lectură un proiect de lege care să permită suspendarea activităţii cluburilor şi restaurantelor care nu respectă regulile anti-Covid, anunţa ministrul de Interne, Lucian Bode.

    El preciza că aplicarea sancţiunii complementare se va materializa prin afişarea, în primă fază, la loc vizibil a mesajulului că spaţiul e închis temporar din cauza nerespectării măsurilor dispuse, iar ulterior nerespectarea sancţiunii complementare se va materializa prin aplicarea de sigilii.

  • Studiu: ce vor tinerii de la România? Ideea unei ţări în care tinerii să îşi dorească să rămână sau să se întoarcă este utopică

    ♦ Mai mulţi studenţi şi experţi demarează un proiect, Ziua Generaţiei Z, prin care îşi propun să afle ce i-ar determina pe tinerii de până în 25 de ani să rămână în ţară sau să revină dacă au plecat ♦ „Momentan este o utopie“.

    Tinerii din România sunt mai pierduţi şi mai dezorientaţi după un an de pandemie, iar cei mai mulţi au nevoie de sfaturi pentru a şti în ce direcţie să meargă, a spus la ZF Live Elena Kuji Buteică, membră a Fundaţiei C.A.E.S.A.R (Centrul pen­tru Acces la Expertiza Studen­ţilor şi Absol­ven­ţilor Români).

    „Ne-am dori să vedem schim­barea pe care toată lumea şi-o do­reşte în Ro­mâ­nia. Conside­răm că tinerii Z au pu­te­rea şi en­tuziasmul pen­tru a face acest lucru. Cu toţii ne uităm la ti­neri atunci când vrem să luăm pulsul ţării. Ei sunt cei care dic­tează pa­şii că­tre viitor. Con­siderăm că dacă spriji­nim tinerii, atunci pu­tem să spe­răm la un viitor mai bun, atât pentru noi, cât şi pentru ei“.

    Aceasta crede că dacă există un vis comun, in­di­ferent de vârstă, el poate fi dus la materializare împreună cu oa­meni care tind să meargă în aceeaşi direcţie. Mai mult, susţi­ne ea, proiectul Generaţia Z vrea să aducă laolaltă generaţiile care vor să vină cu soluţii pentru comunităţile din România.

    Punctul de plecare pentru acest proiect, consideră Elena Kuji Buteică, este întrebarea „ce vor tinerii de la Româ­nia?“. Totodată, ea spune că ideea unei ţări în care ti­ne­rii să îşi dorească să rămână sau să se întoarcă este mo­men­tan utopică, astfel că îşi doreşte, prin prisma acestui pro­iect, să afle exact care este situaţia cu privire la acest lucru.

    Ziua Generaţiei Z este un proiect care aduce la un loc tinerii până în 25 de ani, din ţară şi din diaspora, care vor să-şi pună în aplicare ideile pe care le au cu privire la schimbările de care România are nevoie.

    Astfel, în cadrul acestui proiect, ei vor lua parte la diverse cursuri susţinute de mentori cu experienţă, precum storytelling, storysharing, branding sau project managing şi vor trata, totodată, probleme importante pentru România, cum ar fi problemele de educaţie, sănătate, cultură, energie şi mediu.

    „Ziua Generaţiei Z este un proiect care are două etape: o academie digitală şi un laborator de idei şi iniţiative. Ambele sunt corelate între ele, tinerii se înscriu pe site-ul nostru şi dacă sunt selectaţi, participă la ambele etape gratuit. În prima etapă, ei îşi articulează coerent şi frumos poveştile şi învaţă care sunt instrumentele prin care pot dezvolta şi implementa o idee. Avem aici cursuri care urmăresc două tematici – stories şi strategies. Aici există cursuri de storytelling, storysharing sau romgleză. Pe partea de strategy, avem cursuri de branding sau project managing. În a doua etapă, tinerii sunt împărţiţi în echipe şi vor încerca să rezolve situaţii din cinci domenii de interes în România: educaţie, sănătate, cultură, energie şi mediu. Practic, în prima parte, le oferim o serie de cursuri şi în a doua parte, ei pun în aplicare ceea ce au învăţat“, a spus în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

    Termenul limită de înscriere în cadrul acestui proiect este 15 aprilie, după spusele acesteia, iar până atunci, tinerii trebuie să trimită o fotografie portret, CV-ul lor, un eseu în care să argumenteze cum ar rezolva o problemă a ţării sau cum ar schimba lucrurile într-un domeniu şi un video de maximum 2 minute în care să explice de ce consideră că proiectul Ziua Generaţiei Z este potrivit pentru ei.

    Câteva nume importante de mentori care vor fi prezenţi în cadrul proiectului Ziua Generaţiei Z şi care îi vor coordona pe tineri sunt Steve Jarding, profesor la Harvard, Cătălin Ştefănescu, jurnalist, Iulia Stănescu, digital marketing consultant, Mia Munteanu, antreprenor în industria creativă şi Eugen Coandă, expert Lean-Agile.

    Fundaţia C.A.E.S.A.R. reprezintă o comunitate de experţi dedicaţi dezvoltării economice şi consolidării democratice a României.

    Unul dintre proiectele pe care le-a avut şi care a oferit un ajutor concret în aceste domenii, menţionează Elena Kuji Buteică, a fost proiectul Start-up Diaspora, un apel dedicat românilor din diaspora, care vor să-şi deschidă o afacere în ţară. „Am reuşit să selectăm 86 astfel de proiecte şi partenerii noştri le-au oferit finanţare“.

    Aceasta consideră că voluntariatul este o şansă pentru tineri de a-şi dobândi experienţa pe care orice angajator o cere chiar şi la 20 de ani, atunci când cei mai mulţi dintre ei sunt în căutarea primului job. Ea crede că îndreptarea României începe prin a crede mai mult în oameni şi în tineri şi prin a vorbi mai frumos despre ţară.

     

  • Proiect USR PLUS. Sancţiuni mai dure pentru injurii în Parlament

    „Ca urmare a derapajelor incalificabile şi inacceptabile consemnate în Parlamentul României săptămâna trecută, cu prilejul conferinţei de presă susţinute de doi membri ai Guvernului în contextul dezbaterilor pe tema desfiinţării Secţiei speciale, USR PLUS depune un proiect de lege prin care să fie introduse sancţiuni mai dure pentru parlamentarii care au un comportament injurios. Pe modelul sancţiunilor pentru votul cu mai multe cartele, parlamentarii care adresează injurii altor parlamentari sau demnitari ar urma să fie sancţionaţi cu reducerea drastică a indemnizaţiei. De asemenea, USR PLUS a depus o sesizare la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pe numele deputatului AUR Dan Tanasă”, anunţă USR PLUS.

    Liderul deputaţilor Alianţei USR PLUS, Ionuţ Moşteanu, acuză „comportamentul de maidan” al lui Dan Tănasă şi cere noi sancţiuni.

    „Am văzut zilele trecute cum acţionează extremiştii în Parlament. Am văzut înjurături şi jigniri care nu îşi au locul niciunde, cu atât mai puţin în clădirea Parlamentului. Ştiu că aceşti indivizi nu se vor opri aici şi, de aceea, este nevoie de noi sancţiuni. Nu putem tolera comportamentul de maidan afişat zilele trecute. Iar social-democraţii, dacă vor să dovedească că s-au rupt de mesajele lui Liviu Dragnea, Codrin Ştefănescu şi Serban Nicolae, trebuie să înceteze orice colaborare cu extremiştii din AUR. Am văzut până acum o alianţă strânsă între PSD-AUR în Parlament, însă, ca în orice stat civilizat, astfel de partide trebuie izolate, nu încurajate”, declară Ionuţ Moşteanu, liderul grupului USR PLUS din Camera Deputaţilor.

    Conform sursei citate, propunerea legislativă vizează modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în sensul ca la art. 52 să se introducă o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins: „f) reţinerea din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului a unei sume reprezentând diferenţa dintre aceasta şi valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru o perioadă de maxim trei luni.”

    Liderii USR PLUSreamintesc că, pe forma actuală a legislaţiei, comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar, pot fi sancţionate cel mult cu avertisment scris.

    „Este evident că această sancţiune este una mult prea blândă faţă de gravitatea faptelor săvârşite, iar existenţa ei nu este de natură, aşa cum s-a dovedit în mod concret, să descurajeze săvârşirea de astfel de fapte descalificante. Prin noul paragraf propus a fi introdus în Statutul deputaţilor şi al senatorilor, sancţiunea maximă pentru parlamentarul care s-ar face vinovat de un comportament injurios sau calomniator ar fi de reducere a indemnizaţiei până la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Sancţiunea pecuniară ar putea fi pentru cel mult trei luni. Abaterile ar urma să fie constate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la sesizarea preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. De asemenea, în contextul incidentului din 24 martie din Parlament, deputatul USR PLUS Silviu Dehelean a depus o sesizare împotriva deputatului AUR Dan Tanasă, care a dovedit un limbaj inacceptabil şi o atitudine dezonorantă pentru calitatea deţinută”, se menţionează în comunicatul de presă.

    USR PLUS cere oficial AUR să îl schimbe pe Dan Tanasă din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Egalitate de Şanse, „funcţie în care extremiştii nu îşi au locul”.

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Lovitură dură pentru toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu

    Ministerul Muncii a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,01 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2021 respectiv, august 2021 şi septembrie 2021”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

     

  • Idei de afaceri în vremea pandemiei: un tânăr a lansat pe cont propriu o afacere într-un apartament din Bucureşti. A învăţat singur cum să îşi facă produsele, iar acum lumea ”se bate” sa dea şi 1.000 de dolari să le cumpere

    „În perioada ei de glorie, pălăria făcea diferenţa între clasele sociale, dar în acelaşi timp aducea şi un plus de eleganţă, de rebeliune, de curaj şi de încredere. Pălăria trebuie purtată cu încredere, altfel îţi va dezvălui exact opusul, neîncrederea de sine”, spune Octavian Sapovalov, cel care la începutul anului 2017 punea bazele brandului The Hat Butcher. Ce l-a determinat să aducă în contemporan obiceiul aproape uitat al purtării pălăriei, dar şi pe cel al al meşteşugului de pălărier? 

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.

    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.

    Citiţi aici povestea integrală 

  • Ce puteţi citi în noua ediţie a Business MAGAZIN: Proiectul care vrea să revoluţioneze felul în care facem cumpărături

    • Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune simultan cu sesiunile lor de cumpărături. Citiţi mai multe despre acest subiect în cel mai recenat cover story al Business MAGAZIN, realizat cu susţinerea Carrefour România.
    • Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ. Ce urmează?
    • Compania Zeedo Media, cu afaceri de 2,9 miloane de euro anul trecut, s-a născut în 2007, având ca obiect de activitate producţia tehnică pentru evenimente. Situaţiile incerte prin care a trecut compania până în 2021 au adus cu ele şi o parte bună: diversificarea afacerii, pe ritmuri muzicale.
    • Viaţa urbei s-a oprit în loc în Londra, Berlin şi în mai toate oraşele mari ale Europei ameninţate de pandemie. Acum, îngrijorările cu privire la un exod de durată al cetăţenilor forţează autorităţile orăşeneşti să abordeze problemele care supurează de mult timp.
    • Cristina Gheorghiţoiu şi-a construit parcursul profesional simultan cu dezvoltarea companiei pe care a condus-o vreme de mai bine de opt ani. A ghidat OLX România spre poziţia de lider al pieţei de anunţuri, a trecut compania prin rebranding, a dezvoltat alte branduri sub umbrela grupului. Acum însă, a decis să facă un pas în lateral şi să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă cu adevărat împlinirea profesională pentru ea?

    Citiţi despre toate aceste subiecte în noua ediţie a Business MAGAZIN.

  • Cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani

    ♦ O criză vine şi trece, iar în momentul în care criza este pe final, anticipezi că evoluţiile vor merge spre bine şi acţionezi în consecinţă. De data aceasta însă nu ştii ce să crezi, aceasta este marea problemă a bugetului din 2021.

    Guvernul a publicat joi seară proiectul de buget pentru anul 2021. Bugetul pe 2021 este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani, pentru că depinde de variabile care sunt peste controlul guvernului. Va reuşi campania de vaccinare să imunizeze populaţia astfel încât să fie ridicate toate restricţiile, îşi vor reveni economiile vestice, în special Germania, ca să tracteze economia României, cum va evolua pandemia şi cât vor afecta noile tulpini ale virusului progresele înregistrate până acum – sunt câteva întrebări la care nu pot exista în acest moment răspunsuri certe.

    Miza este ca veniturile să crească cu 13% şi să ajungă la 365 mld. lei, iar creş­te­rea cheltuielilor să fie încetinită la +5% în 2021, până la 445 mld. lei, aşa cum a creionat guvernul bugetul pentru 2021. Deficitul bugetar ar fi astfel de 80 mld. lei, adică 7,16% din PIB, în scădere cu aproape 3 puncte procentuale faţă de deficitul din 2020 ca pondere în PIB şi o scădere nominală de peste 20 mld. lei.

    Complicaţia crizei este că, deşi aşteptările sunt mari, nimeni nu ştie spre ce se îndreaptă până la urmă –  dacă virusul suferă mutaţii care nu vor putea fi contracarate de vaccinurile actuale, criza va continua, iar criza medicală va duce pur şi simplu la o criză economică gravă. Statele vor fi obligate în continuare să susţină economia, să susţină locurile de muncă şi s-ar putea ca, dacă acest lucru continuă, să se ajungă la un nivel la care economiile statelor pur şi simplu nu vor mai putea să respire. Te poţi îndatora până la un anumit nivel, altădată de neimaginat, aşa cum s-a demonstrat în 2020, însă nu te poţi îndatora până la nivelul în care nu mai poţi da banii înapoi.

    Guvernul îşi construieşte bugetul pe o creştere economică de 4,3% în 2021, una dintre cele mai optimiste prognoze, însă apropiată de prognoza Comisiei Europene, de creştere cu 3,8%. Analiştii economici au prognoze de creştere economică între 3 şi 4% pentru România în 2021.

    Produsul In­tern Brut ar urma să atingă în termeni no­­minali aproape 1.117 mld. lei, în creştere cu 7%, inflaţia ar urma să fie de 2,4% în medie pe tot anul şi numărul şomerilor ar urma să crească cu numai 5.000.

    Pe aceste fundamente macroe­conomice, guvernul speră să aducă 13% venituri suplimentare la bugetul de stat, prin comparaţie cu 2020, când veniturile au stagnat. Astfel, construcţia bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei. Cheltuielile bugetului de stat ar urma să crească cu numai 5%, până la 445 mld. lei. Astfel, deficitul rezultat va fi de 80 mld. lei (7,16% din PIB), adică o reducere în ter­meni no­mi­nali de peste 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020.

    Salariile buge­tarilor sunt îngheţate la nivelul lunii de­cem­brie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă buge­tului de stat o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.117 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    „Menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020“, este una dintre măsurile prezentate.

    În proiectul de buget se menţio­nează că nu vor fi tăiate indemnizaţiile şi primele bugetarilor, ci se vor menţine, de asemenea, la nivelul celor din decembrie 2020. Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    Altă măsură este creşterea punctului de pensie în ianuarie 2022, în loc de sep­tem­brie 2021, când pensiile erau pro­gra­mate să crească. Cheltuielile cu asistenţa so­­cială, unde sunt incluse şi pensiile, cresc cu 4,4 mld. de lei şi ajung la aproape 143 mld. lei în 2021, se mai arată în pro­iectul de buget. În proiectul legii buge­tului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 este prevăzută suma de 90 mld. lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii.

    Cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor statului. Împreună cu salariile bugetarilor, asistenţa socială a înghiţit 93% din veniturile statului din taxe, impozite şi asigurări sociale.

    Guvernul mai promite investiţii în creştere, până la 61,4 mld. lei în 2021, din resurse bugetare şi fonduri europene. În 2020 investiţiile au fost de 53 mld. lei, însă nu este foarte clar care au fost aceste investiţii, dacă aici intră şi plăţile directe către fermieri sau achiziţiile de aparatură medicală în pandemie.

    „Cheltuielile cu investiţiile înre­gis­trează creşteri ale valorilor nominale, ajungând la aproximativ 67,5 mld. lei  în anul 2024 faţă de 61,4 mld. lei în anul 2021, respectiv o creştere de  6,1 mld. lei.“

    Alte măsuri pentru scăderea cheltuielilor se referă la sistarea emiterii de vouchere de vacanţă în 2021, compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător şi eliminarea gratuităţii studenţilor pentru transportul feroviar în România.

    Guvernul vrea să păstreze datoria publică la 55% din PIB în anii următori. România s-a înda­torat la un nivel accelerat în 2020. A ajuns de la o datorie publică în PIB de 35% în 2019 la, probabil, peste 45% din PIB în 2020. Necesarul de finanţare – acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea datoriei vechi – în 2021 va fi la un nivel similar celui din 2020, adică 150 mld. lei.

    „Pe termen mediu (2021 – 2024), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va mentine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi  55,0% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB,  în timp ce datoria guvernamentală netă  (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide)  nu va depăşi 48,0% din PIB“, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică în 2021, care însoţeşte proiectul de buget.

    Pe partea de venituri ale bugetului de stat, guvernul îşi propune să colecteze din TVA 70 de miliarde de lei în 2021, cu 15% mai mult decât în 2020, când a colectat 60,1 mld. lei, iar încasările din impozitul pe profit ar urma să crească cu 9% şi să ajungă la 17,5 mld. lei în 2021. Din asigurări sociale statul ar urma să încaseze 121 mld. lei. În total, veniturile bugetului general consolidat ar urma să fie de 365 mld. lei, în creştere cu 13%.

    „Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2021-2024 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală“, scriu reprezentanţii Finanţelor într-una dintre anexele proiectului de buget.

    În ceea ce priveşte alocarea pe ministere, majoritatea ministerelor primesc bani suplimentari faţă de 2020. Bugetul Ministerului Muncii, cel mai mare, va fi de 53,7 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de 2020.

    Ministerul Educaţiei are o alocare de 31,1 mld. lei, în creştere cu 2,8% faţă de 2020, în vreme ce Sănătatea are o alocare mai mică cu 11,2%, de 17,4 mld. lei.

    Bugetul Ministerului Agriculturii creşte cu 10% şi ajunge în 2021 la 25,9 mld. lei, iar bugetul Afacerilor Interne ajunge la 20,9 mld. lei, în creştere cu 1,75%. Apărarea primeşte în 2021 20 mld. lei, în creştere cu 3,4%, în vreme ce Ministerul Transporturilor are o alocare propusă de 14,1 mld. lei, plus 9,4%.

    Ministerul Dezvoltării pierde 19% din alocarea din 2020 şi va avea în 2021 7,15 mld. lei. Ministerul Economiei, desprins din ministerul care cuprindea şi Energia, are un buget alocat de 6,6 mld. lei.

    Finanţele vor avea o alocare de 5,4 mld. lei, în scădere cu 3%, în vreme ce Ministerul Justiţiei are o alocare de 4,7 mld. lei, în creştere cu 2,5%. Ministerul Fondurilor Europene primeşte 2 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de alocarea din 2020, iar Ministerul Energiei va avea 889 mil. lei, mai mult cu 15% faţă de alocarea din 2020.