BusinessMagazin

Tag: program

  • Burse de până la 100.000 de euro în cadrul unui program de Executive MBA din Capitală. Cine se poate înscrie

    WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena – cea mai mare universitate de business din Europa, deschide sesiunea de burse în valoare totală de până la 100.000 de euro la programul Executive MBA Bucharest, care va începe în luna noiembrie a acestui an. WU EMBA Bucharest se adresează managerilor şi antreprenorilor cu o experienţă de business de minim 5 ani.  Programul conţine 14 module, desfăşurate pe parcursul a 16 luni, în regim part – time, oferind cursanţilor posibilitatea de a-şi continua activitatea profesională pe perioada studiilor.    

    Viitorii studenţi pot beneficia de o reducere de până la 12.000 de euro din valoarea de 35.000 de euro a şcolarizării, prin depunerea aplicaţiilor până la data de 30 iunie 2020. Executive MBA Bucharest se este singurul program de educaţie executivă din ţară care beneficiază de triplă acreditare (EQUIS, AMBA şi AACSB).

    „Programul nostru de Executive MBA este în permanenţă adaptat la cele mai recente şi importante tendinţe şi probleme economice, tehnologice şi sociale, fiind conceput special pentru a învăţa managerii să facă faţă provocărilor reale, cu care se confruntă zi de zi în industrii şi afaceri foarte solicitante. Datorită structurii part-time, ştudenţii au posibilitatea să aplice în cel mai scurt timp, la locul de muncă, noile cunoştinţe şi instrumente de management dobândite la cursuri”, spune Prof. Phillip C. Nell, director academic al Executive MBA Bucharest.

    Profesorii din programul EMBA Bucharest predau la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, precum IE – Spania, Frankfurt School of Finance – Germania şi Carlson School of Management – USA. Programul include trei module internaţionale, desfăşurate în Austria şi SUA, care oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele despre diferite contexte instituţionale şi de a interacţiona cu manageri din diferite companii, aflate fie în perioade de tranziţie, fie în faza de globalizare a business-ului. „Acestui beneficiu i se adaugă structura specială a cursurilor, axată în proporţie de peste 80% pe latura practică, prin studii de caz internaţionale de actualitate, sesiuni de eLearning, prelegeri, simulări şi discuţii interactive între studenţi, dar şi cu alumni, prin organizarea de guest lectures”, spun reprezentanţii companiei.

    Prezent pe piaţa românească din 2006, Executive MBA Bucharest numără până în prezent peste 300 de alumni. Din totalul acestora, 41% au schimbat angajatorul, 38% au fost promovaţi în funcţii superioare de conducere, iar 13% au devenit antreprenori. Studenţii programului au o medie de vârstă de 36 de ani, cu 14 ani de activitate profesională, dintre care 7 ani de experienţă în management.

    Bursele se acordă în ordinea aplicaţiilor şi pe baza dosarului de înscriere în program, care trebuie să conţină un set de documente în limba engleză (cerere de aplicare disponibilă pe platforma companiei, curriculum vitae, două scrisori de recomandare, scrisoare de motivaţie, copia tradusă şi legalizată a diplomei de licenţă, foaia matricolă cu notele obţinute în timpul studiilor universitare, o fotografie digitală recentă, copie a paşaportului).  
     

  • ​Mega Image a adunat 195 de producători de legume în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”: 40 livrează produsele proaspete în magazine în această perioadă

    Mega Image, unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine, a adunat 195 de producători de legume, ce cultivă o suprafaţă totală de peste 120 de hectare, în programul „Gusturi Româneşti de la gospodari”.

    În contextul COVID-19, peste 40 de producători au început deja să livreze zilnic în magazine legume proaspete de sezon, precum ceapă verde, castraveţi cornişon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuştean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi verde.

    „Am crescut în ultimii şapte ani programul Gusturi româneşti de la gospodari alături de producătorii de legume din România şi ştim că acum au nevoie mai mult decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-şi vinde recoltele corect şi pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari şi investim astfel încât să le facem accesibile pentru toţi clienţii. Vom continua investiţia în acest program”, a spus Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Prin acest program, fermierii lucrează alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii şi se ocupă de testarea legumelor înainte de livrarea în magazine.

    Oficialii companiei au mai spus că pentru a încuraja consumul de produse din România, Mega Image aplică reduceri de preţ la legumele din programul Gusturi Româneşti. Reducerile fac parte din planul de plafona preţurile, anunţat recent, până la finalul lunii aprilie.

    Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

  • (P) Cum ajută un program de tip Executive MBA tinerii antreprenori

    Mulţi întreprinzători nu reuşesc să aibă succes în business-urile lor din cauza faptului că au dificultăţi în gestionarea aspectelor legate de strategie, marketing şi concurenţă. Este cunoscut faptul că, indiferent cât de bun eşti într-o anumită meserie, nu este suficient pentru ca business-ul în domeniul respectiv să fie unul profitabil. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care numărul antreprenorilor care se înscriu în programe de educaţie executivă este în creştere.

    Elena Ştefănescu este o tânără arhitectă care, în 2010, a pus bazele unui studio de arhitectură în Bucureşti, numit Studio ae. După mai mulţi ani în care a încercat să îşi crească business-ul, s-a înscris la cursurile de Executive MBA oferite de WU Executive Academy, având ca obiectiv dobândirea informaţiilor şi abilităţilor necesare pentru a-şi duce afacerea la următorul nivel de performanţă şi succes:

    “Cred în educaţia continuă ca mod de a evolua. Vreau să dezvolt la cel mai înalt nivel studioul de arhitectură pe care l-am fondat, Studio ae – architecture & evolution, iar experienţa cursurilor de EMBA, creată de colegi, profesorii internaţionali şi buna organizare formează un mediu profesional care mă inspiră şi mă motivează. Modul de a învăţa este unul axat pe experienţe practice, cu aplicaţii în domeniul propriu de activitate pentru fiecare aspect care contează într-un business, de la leadership, strategie, înţelegerea macroeconomică, la analiza detaliată pe datele financiare, vânzări, IT sau managementul schimbării. Simt că acest program, prin instrumentele pe care mi le-a oferit, reprezintă baza pe care pot să dezvolt o companie unică de arhitectură în România”, spune Elena Ştefănescu, architect şi fondator Studio ae – architecture & evolution, studentă în cadrul programului WU Executive MBA Bucharest. 

    Managerii şi antreprenorii români care doresc să îşi accelereze creşterea în carieră pot beneficia de burse în valoare de peste 100.000 EUR oferite de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU) – cea mai mare universitate de business din Europa, în parteneriat cu Ziarul Financiar, pentru programul pe care universitatea austriacă îl organizează anual în Bucureşti.

    Prezent pe piaţa românească din 2006, WU Executive MBA Bucharest este singurul program triplu acreditat (EQUIS, AACSB şi AMBA) din România şi se situează constant în topurile celor mai bune programe de Executive MBA din ţară.

    Programul va începe pe data de 11 noiembrie 2020, acesta desfăşurându-se pe parcursul a 16 luni, în Bucureşti, în regim part-time, ceea ce le oferă studenţilor posibilitatea de a nu renunţa la locul de muncă. Studenţii vor beneficia de trei module internaţionale, în Austria şi SUA, dar şi de expertiza profesorilor de la cele mai prestigioase universităţi internaţionale: IE – Spania, Frankfurt School of Finance – Germania şi Carlson School of Management – USA.

     

    Înscrierile pentru burse au loc în perioada 2 martie – 3 mai şi se fac prin completarea aplicaţiei online. Mai multe informaţii despre înscriere puteţi găsi pe www.zf.ro/ExecutiveMBA.  

     

     

  • ANUNŢ important făcut de Lidl. Lanţul de magazine îşi schimbă programul de funcţionare. Care este noul orar

    Pe fondul deciziilor luate de autorităţi şi pentru a-şi proteja angajaţii, reprezentanţii lanţului de retail Lidl au decis ca, începând de luni, 30 martie, programul magazinelor să fie următorul:

    Luni – Sâmbătă: 07:30 -21:00
    Duminica: 09:00 -18:00

    Excepţie de la acest program fac magazinele din oraşele în care autorităţile locale au emis reglementări speciale privind programul de funcţionare al supermarketurilor.

  • Cora România modifică programul magazinelor şi dedică o jumătate de oră cadrelor medicale şi persoanelor vârstnice. Pentru a evita aglomerarea, retailerul poate limita accesul la grupuri de câte 50 de persoane

    Reţeaua de hipermarketuri Cora România, ce deţine local 11 magazine, modifică programul reşelei în concordanţă cu noile măsuri anunţate de către autorităţi şi intrate în vigoare de astăzi, măsuri care limitează circulaţia persoanelor pe timp de noapte.

    Astfel, toate magazinele cora vor fi deschise între orele 07:30 şi 20:30.  Mai mult, compania a decis ca între orele 07:30 şi 08:00 accesul să fie dedicat exclusiv persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani, precum şi cadrelor medicale.

    “Măsura a fost luată pentru a evita aglomerarea în special pentru aceste categorii de vârstă şi profesionale, prima fiind mai expusă, iar cea de-a doua fiind la datorie, în prima linie a spitalelor, timp îndelungat.”

    Decizia de a modifica programul de funcţionare a magazinelor vine pentru a permite personalului şi consumatorilor să ajungă acasă înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei de circulaţie.

    “Facem un nou apel către consumatori să înţeleagă că prioritatea absolută este siguranţa şi îi rugăm să evite aglomerarea. Pentru a putea respecta recomandările oficiale de a păstra cel puţin 2 metri distanţă între clienţi, cora îşi rezervă dreptul de a temporiza accesul în magazin, dacă este necesar, la grupuri de câte 50 de persoane, cozile fiind formate în afara acestuia.”

    Retailerul reiterează că are stocuri şi aprovizioneazăcontinuu, astfel că dacă apar discontinuităţi la unele produse, acestea sunt temporare.

     

  • Banca Centrală Europeană pune 750 miliarde euro la bătaie prin Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie

    Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un nou program prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată miercuri noapte în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit unui anunţ al băncii.

    BCE spune că programul ce se va desfăşura anul acesta va acoperi atât datoriile suverane cât şi datoriile corporate.

    Denumit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), acesta se va desfăşura până când criza coronavirus va fi depăşită.

    „Timpuri extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a spus Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene.

    BCE a decis să extindă gama de active eligibile pentru program şi către o facilitate comercială pentru instituţii non-financiare. Mai mult, banca va relaxa standardele de colateral pe care le impune băncilor, pentru a le permite acestora să atragă mai mult capital raportat la active.

    „Consiliul guvernator al BCE este angajat să îşi joace rolul în susţinerea tuturor cetăţenilor din zona euro în aceste timpuri pline de încercări. Consiliul guvernator va face tot ce este necesar în mandatul său”, a transmis BCE.

  • Ţara care a introdus cea mai controversată măsură de combatere a coronavirus. Instrumente de supraveghere în masă pentru a urmări activităţilor purtătorilor de coronavirus

    Ministerul Sănătăţii din Israel a anunţat, miercuri, faptul că a început să folosească instrumente de supraveghere in masă pentru a urmări activităţile purtătorilor de coronavirus.

    400 de oameni au fost deja informaţi că trebuie să intre în carantină, scrie The Times of Israel.


    Programul electronic de monitorizare, care este condus de serviciul de securitate Shin Bet pentru minister, a fost criticat dur, inclusiv de membrii Guvernului ţării, iar legalitatea sa este momentan dezbătută de Înalta Curte de Justiţie din Israel.

    Programul are ca scop alertarea şi obligarea persoanelor să intre în carantină, precum cele care în ultimele două săptămâni au fost la o distanţă de cel puţin doi metri, timp de 10 minute, de o persoană care a fost mai apoi confirmată cu noul coronavirus. Carantina durează 14 zile, aşa că dacă contactul a avut loc spre exemplu cu 10 zile în urmă, cei obligaţi să se autoizoleze vor trebui să o facă timp de patru zile.

    Procesul prin care propunerea controversată a fost adoptată de Guvern – fără verificare din partea parlamentarilor aşa cum a fost iniţial promis – a dus şi la acuzaţii de „abuz de putere” de către unii politicieni. Premierul Benjamin Netanyahu şi alţi oficiali au declarat că măsura este necesară pentru a limita răspândirea bolii COVID-19.

    Ministerul a mai spus că programul de monitorizare a identificat deja 400 de persoane care au intrat în contact cu alţi purtători ai bolii în ultimele zile.

    „Au fost informaţi prin mesaj text de faptul că la o dată anume au fost în apropierea unei persoane bolnave şi că trebuie să se autoizoleze la domiciuliu cât mai repede, timp de 14 zile”, a mai adăugat ministerul israelian al Sănătăţii.
    Totuşi, aceste mesaje text nu precizează numele persoanei infectate şi nu oferă niciun alt detaliu despre bolnav, potrivit The Times of Israel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de mall-uri din Bucureşti şi din ţară îşi ajustează programul în contextul pandemiei. Câte ore vor funcţiona centrele comerciale

    Începând de luni, centrele comerciale din Bucureşti, Promenada Mall, Mega Mall, Vulcan Value Centre, Iris Titan Shopping Center, alături de restul mall-urilor deţinute în România de dezvoltatorul NEPI Rockcastle, îşi vor ajusta programul de funcţionare la 8 ore pe zi, anunţă compania într-un comunicat.

    Acestea vor fi deschise numai în intervalul 12.00-20.00. Hipermarketurile şi farmaciile din centrele comerciale respective vor funcţiona după programul normal.

    Mall-urile care îşi vor ajusta programul sunt Mega Mall, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Vulcan Value Centre, Iris Titan Shopping Center, Shopping City Timişoara, City Park Constanta, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Shopping City Galaţi, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Shopping City Piatra Neamţ, Shopping City Satu Mare, Shopping City Deva, Brăila Mall, Shopping City Satu Mare, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Aurora Buzău Shopping Mall.

    „Căutăm, alături de chiriaşii noştri, cele mai bune soluţii pentru a gestiona această provocare. NEPI Rockcastle pune pe primul loc siguranţa clienţilor şi angajaţilor săi, iar această măsură a fost luată cu scopul de a preveni răspândirea noului virus. În acest context, au fost anulate toate evenimentele de amploare ce urmau să fie găzduite de centrele comerciale în următoarea perioadă”, anunţă proprietarul mall-urilor.

    Clienţii sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită igienei personale şi să îşi dezinfecteze frecvent mâinile, folosind dispenserele amplasate în incinta mall-urilor.

    Pentru a asigura un mediu cât mai sigur, a fost crescută frecvenţa operaţiunilor de dezinfectare şi igenizare a suprafeţelor şi au fost instalate dispensere cu dezinfectant în mai multe zone ale centrelor comerciale. Mai mult, toate filtrele sistemului de climatizare trec printr-un proces de înlocuire, iar centrele comerciale sunt aerisite în mod natural periodic.

  • OPINIE: Nikolaus Franke, profesor la WU Executive Academy şi care susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti: „Femeile fondează businessuri în mod diferit?”

    Şi dacă acestea există, sunt în mare parte angajaţi şi nu fondatori. Potrivit Eurostat, mai puţin de o treime din start-up-urile austriece au fost fondate de echipe care includeau şi o femeie. Pe tot globul, fondarea unei companii pare a fi munca unui bărbat. De ce se întâmplă acest lucru?
    În primul rând, multe studii arată că femeile sunt la fel de interesate precum bărbaţii să fie propriii lor şefi, să îşi asume responsabilitatea şi să experimenteze libertatea unui antreprenor. Şi totuşi, primul factor inhibitor este cel de natură biologică.

    Egali, dar oarecum diferiţi
    Mirela Pitu, deţinătoarea şi fondatoarea agenţiei de relaţii publice Pi2 PR, absolventă a programului Executive MBA Bucharest, spune: „Este o chestiune de priorităţi. O femeie la 20 – 30 de ani se concentrează mai mult pe familie şi perspectiva de a fi mamă. Fereastra de oportunitate este mică, astfel că presiunea de a avea copii, precum şi aşteptările externe determină majoritatea femeilor să îşi stabilească priorităţile.”
    Multe oferte de sprijin pentru părinţi, precum protecţia maternităţii şi concedii, presupun să ai statutul de angajat. Întreprinzătorul nu poate să delege pur şi simplu responsabilitatea pentru compania sa sau să apese butonul de pauză. Într-un start-up, antreprenorul este de neînlocuit. Acest lucru împiedică multe femei interesate de antreprenoriat să fondeze o companie.

    Probleme cu încrederea
    În afară de aceasta, diferenţele de personalitate sunt explicaţia pentru abordările divergente ale antreprenoriatului. Femeile par a fi mai înclinate spre autocenzură decât bărbaţii. Dacă sunteţi predispuşi la autocenzură, este puţin probabil să vă asumaţi riscul şi să acceptaţi multitudinea de factori necunoscuţi care vin odată cu fondarea unei întreprinderi. În acelaşi timp, opusul autocenzurii, supraestimarea capacităţilor – o trăsătură mai des întâlnită la bărbaţi, potrivit înţelepciunii convenţionale – ar putea fi un motor pentru antreprenoriat. Dar aroganţa poate conduce la greşeli. O tendinţă spre grandoare explică, cel puţin parţial, de ce unii bărbaţi antreprenori eşuează. În concluzie, o doză echilibrată de încredere pare a fi idealul. 

    Mai multe modele de gen feminin înseamnă mai multă diversitate
    Este dificil de spus în ce măsură aceste diferenţe cu privire la antreprenoriat sunt determinate de socializare sau de factori biologici. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întreprinzătorii de succes de sex feminin sunt modele importante. În cursurile noastre de MBA vedem că femeile câştigă mai multă încredere. Ele îşi dau seama că sunt la fel de deştepte, creative şi eficiente ca bărbaţii. Deci, de ce nu ar deveni antreprenori?
    Andrea Rinker, fondatoare a Next Wave Management şi alumnă a Professional MBA Entrepreneurship & Innovation, spune: „Cele mai importante caracteristici ale unei echipe fondatoare sunt experienţa, talentul, capacităţile şi modul în care echipa are încredere şi se respectă reciproc, iar niciunul dintre aceste lucruri nu are vreo legătură cu genul”. La acestea puteţi adăuga diversitatea, un alt factor important într-o echipă. Cu cât mai diverse sunt backgroundurile membrilor echipei, cu atât vor exista mai multe idei, perspective şi mai multă competenţă. Acest lucru este valabil pentru factori cum ar fi educaţia, abilităţile, valorile, punctele forte şi punctele slabe, dar şi sexul. Iată încă un motiv pentru care femeile antreprenoare de succes trebuie să fie conştiente de importanţa lor ca modele. A fi modestă ar fi un lucru absolut iresponsabil.

    Totul ţine de mediu
    Un alt factor care tinde să sperie femeile este mediul antreprenorial, întrucât piaţa de capital este de obicei dominată de bărbaţi. Andrea Rinker adaugă: „În ceea ce priveşte capitaliştii de risc – dacă priviţi din partea noastră spre scena capitaliştilor de risc – câţi dintre ei sunt de gen feminin? Foarte puţin, spre deloc. Cred că întreaga industrie are nevoie de o abordare nouă, nu doar de comunitatea fondatorilor de start-up-uri“.
    Există diferite analize care demonstrează cât de dezavantajoasă poate fi această dominaţie masculină pentru femei. Un proiect de cercetare realizat la Institutul pentru Antreprenoriat şi Inovaţie din cadrul WU a arătat că aceşti capitalişti de risc extrem de raţionali au anumite prejudecăţi bazate pe similitudine. De exemplu: în circumstanţe identice, chiar dacă îi sunt prezentate idei la fel de creative, un inginer va favoriza o echipă de ingineri, un capitalist de risc cu un background corporatist va prefera un spin-off corporativ, iar un bărbat va alege probabil o echipă integral masculină. Aceasta este o problemă şi ar fi minunat dacă mai multe femei calificate şi-ar face loc pe scena antreprenorială.

    Cum rămâne cu politica?
    Un mediu de susţinere poate schimba foarte multe lucruri. Oana Vaideanu, antreprenor multiplu şi alumnă a Executive MBA Bucharest, ştie ce rol joacă politica în acest context: „În comunitatea de antreprenori din care fac parte, multe femei au început o afacere după ce au avut un copil, dorind să aibă flexibilitatea de a petrece timp cu familia şi de a-şi organiza munca în jurul propriilor lor priorităţi. În acest sens, politica joacă un rol esenţial. În România, statul oferă anumite finanţări vizate companiilor fondate de femei”. În multe ţări, conştientizarea politică a acestei probleme a dus la introducerea unor scheme speciale de finanţare pentru femei. Mai mult, dacă femeile cu un spirit antreprenorial nu îşi îndeplinesc potenţialul, acest lucru are urmări sociale serioase, deoarece duce la pierderea nu doar a ideilor inovatoare, dar şi a unei prosperităţi semnificative şi a efectelor benefice pe piaţa muncii.
    Avem nevoie de mai multe antreprenoare! Acesta este motivul pentru care am lansat, în urmă cu câţiva ani, burse speciale pentru liderii de sex feminin în cadrul WU Executive Academy, care au ca scop să permită mai multor femei să urmeze un MBA şi, atât direct, cât şi indirect, să motiveze mai multe femei să-şi fondeze o afacere.

  • „Auld Lang Syne”, de dragul vremurilor ce-au trecut. O dramă scoţiană

    Aceste forţe s-au făcut simţite şi prin cutremurul politic din Irlanda, unde în alegerile recente marele câştigător a fost partidul naţionalist de stânga Sinn Féin, braţul politic al Armatei Republicane Irlandeze – acum dizolvata, dar cândva sângeroasa IRA. Sinn Féin sprijină unificarea Irlandei cu Irlanda de Nord. Pentru Elliot Douglas, scoţian şi ziarist la Deutsche Welle care a beneficiat din plin de apartenenţa Marii Britanii la UE, inclusiv de programul Erasmus, simbolul eforturilor de integrare europene şi acum al ruperii Marii Britanii de UE, Brexitul, a fost un şoc care acum împinge oamenii să sprijine extremele politice.


    Independenţa Scoţiei se încadrează în această tendinţă, iar Douglas vede numai nesiguranţă la orizont:
    Călătorind pe drumurile înguste, nu este nimic perceptibil diferit de peisajul copilăriei mele, scrie Douglas. Aceleaşi dealuri de culoare verde-purpuriu, acelaşi cer furios-cenuşiu, acelaşi vânt rece al Mării de Nord care face ca oile să se strângă laolaltă. Este prima mea călătorie înapoi în Scoţia de când am plecat să lucrez în Germania vara trecută. Deşi nimic nu pare să se fi schimbat de la 11 p.m., 31 ianuarie 2020 – data oficială a Brexitului –, insula trecutului meu a făcut un pas mai departe de continentul căruia îi spun acum acasă. Locul Scoţiei în Uniunea Europeană şi în Regatul Unit a dominat politica vieţii mele de adult. În 2014, Scoţia a votat clar împotriva independenţei faţă de Marea Britanie. Unul dintre argumentele principale aduse de mişcarea antiindependenţă a fost că, rămânând parte din Marea Britanie, am continua să beneficiem de toate avantajele date de statutul de membru al UE, unul dintre cele mai puternice blocuri politice din lume. Abia împlinisem 19 ani când pentru prima dată mi-am exercitat dreptul de vot democratic. Fericit şi plin de speranţă pentru un viitor progresist al Scoţiei, am votat pentru independenţă. Apoi am regretat imediat ceea ce am considerat a fi o decizie pripită. Abia începusem studiile la universitate, mă mutasem într-o casă cu mulţi europeni şi finanţarea din Scoţia, Marea Britanie şi UE a făcut posibilă studenţia mea acolo. M-am simţit vinovat a doua zi după referendum. Fusesem parte din cei 45% care doreau să rupă acest regat. Cum aş fi putut să-mi doresc acest lucru când atât de multe lucruri depind de unitate? Doi ani mai târziu, m-am trezit într-o frumoasă dimineaţă de iunie în Alpii elveţieni cu vestea că 52% dintre britanici au votat ca Marea Britanie să părăsească UE. În Scoţia, 62% din electorat a respins Brexitul. M-am dus să lucrez pentru un job de vară ca intern la o conferinţă internaţională pentru promovarea păcii, simţindu-mă confuz la gândul că va trebui să explic colegilor din întreaga lume alegerea făcută de britanici.
    În anii de facultate, am ales să studiez limbi străine la universitate şi urma să mă angajez printr-un program Erasmus în Germania – finanţat de UE, programul permite studenţilor europeni să studieze în străinătate –, unde aş fi lucrat şi ar fi urmat să mă împrietenesc cu cetăţeni din UE. Brexitul mă orbise. De atunci au trecut trei ani şi jumătate dificili, dar în 2020 ceea ce părea un coşmar imposibil a devenit în sfârşit realitate. În ianuarie, a fost întrerupt accesul la programul Erasmus pentru Marea Britanie. Mă gândesc că aş putea fi unul dintre ultimii beneficiari ai programului. În noaptea Brexitului, m-am întâlnit cu prieteni vechi din şcoală pentru a râde şi a bea timp de o noapte într-o fermă veche, departe de clădirile elegante de sticlă ale Bruxelles-ului, de piatra venerată a Westminsterului şi de arhitectura modernă dezordonată a Parlamentului Scoţian din Edinburgh. În ultimii cinci ani, am beneficiat cu toţii de locul nostru în UE – studiind şi trăind în străinătate, făcându-ne acolo vacanţe, creând acolo locuri de muncă. Acum, niciunul dintre noi nu ştie exact ce-i va aduce viitorul. Incertitudinea m-a paralizat în anii negocierilor pentru Brexit. Brexitul a împins oamenii să sprijine extremele politice şi a făcut ca Scoţia să se simtă ca un tărâm al generalizării şi absolutizării. Oamenii sunt deziluzionaţi de politica curentă şi chiar mai neclintiţi în convingerile lor. Se pare că există mai multă ură şi intoleranţă şi mai puţin respect faţă de ceilalţi.
    Pentru mine, niciun partid şi nicio mişcare nu oferă un viitor sau o soluţie care are sens. Toate argumentele pentru independenţa scoţiană, pentru un al doilea referendum, pentru orice fel de Brexit par să se bazeze pe sprijinul orb al extremelor. Mă simt îndepărtat de oricare dintre opţiuni. În Scoţia de Jos, departe de monstrul din Loch Ness şi de vârfurile din Highlands, suntem în ţara poeziei scoţiene. Walter Scott şi Robert Burns se plimbau pe aceste dealuri. Când acum câteva săptămâni membrii Parlamentului European din 27 de ţări au cântat versurile lui Burns pentru a-şi lua rămas bun de la Marea Britanie – „For Auld Lang Syne” – am fost emoţionat. În Scoţia, melodia este cea care marchează sfârşitul unei nunţi sau al unei petreceri; este melodia pe care o cântăm la miezul nopţii la sfârşitul de an. În scoţiană – limba mea – înseamnă „de dragul vremurilor ce-au trecut”.
    Cu toate acestea, UE este o parte importantă din viaţa mea. Călătoria mea prin Brexit a fost plină de contradicţii şi întrebări fără răspuns, iar viitorul pare să-mi ofere mai mult din aceste ingrediente. Mă îndoiesc că peisajul copilăriei mele se va schimba mult. Oile de pe dealuri se vor înghesui una în alta sub cerul iernii aşa cum o fac de secole. Iar tradiţiile, prieteniile şi legăturile care fac Scoţia ceea ce este ea astăzi vor continua, aşa cum au făcut-o şi-n timpurile ce-au trecut.


    Cu peisajul economic, situaţia este alta. Înainte de referendumul din 2014, 55 de economişti din diferite universităţi britanice au semnat o scrisoare deschisă către Financial Times în care avertizau alegătorii scoţieni despre „riscurile majore economice pe care le presupune separarea”. „Separarea este un pariu cu cote foarte mici. Riscurile pentru generaţiile actuale şi viitoare sunt uriaşe“, se arată în scrisoare. Ziarele naţionaliste britanice au reluat acum avertismentul, anunţând o apocalipsă economică pentru o Scoţie independentă. Cam cum sunau avertismentele despre economia britanică post-Brexit în ziarele liberale sau de pe continent.
    Christian Ewald, profesor de economie financiară la Universitatea din Glasgow, a semnat acea scrisoare, dar acum spune pentru Deutsche Welle că Brexitul a schimbat complet ecuaţia.
    „Independenţa scoţiană ar fi în continuare un joc de noroc, dar la fel este Brexitul, iar alegerea este acum între două pariuri care vor avea, cel mai probabil, rezultate nefavorabile”, a explicat el. Unii cosemnatari consideră că argumentele din 2014 rămân valabile. Ronald MacDonald, profesor de macroeconomie la Universitatea din Glasgow, crede în continuare că ar fi necesare pachete masive de austeritate după independenţa scoţiană pentru a compensa ceea ce ar fi un mare deficit bugetar. Robert Zymek, lector de economie la Universitatea din Edinburgh, a susţinut, de asemenea, scrisoarea. El spune că situaţia politică s-a schimbat atât de mult încât acum ar fi foarte probabil un succes al votului pentru independenţă. Cu toate acestea, el consideră că Brexitul a creat şi mai multă incertitudine economică în ceea ce ar fi o Scoţie independentă, având în vedere că se aşteaptă ca viitoarea relaţie dintre Marea Britanie şi UE să implice o multiplicare a barierelor în calea comerţului. „Alegerea Scoţiei este: am dori să rămânem în Regatul Unit şi să acceptăm noi bariere în calea comerţului cu UE sau să devenim independenţi şi, ca posibil membru al UE, să ne bucurăm de comerţul liber cu Europa, dar să avem bariere mai mari pentru comerţ cu restul Regatului Unit?“ a spus Zymek. După mai bine de trei secole de uniune, nu este surprinzător faptul că cea mai mare parte a comerţului scoţian (60%) se desfăşoară cu restul Regatului Unit. Cu toate acestea, opoziţia pe această bază faţă de independenţa scoţiană nu are prea multă credibilitate, având în vedere zelul cu care guvernul britanic încearcă în prezent să se separe de tot ceea ce reprezintă UE, partenerul său comercial dominant. Andrew Wilson este un economist şi fost membru al Partidului Naţional Scoţian (SNP) în Parlamentul scoţian care a prezidat Comisia pentru creştere durabilă (SGC). Aceasta a realizat un plan economic pentru independenţa scoţiană pentru SNP în 2018. Wilson este de acord că Brexitul a adăugat complexitate campaniei pentru o Scoţie independentă, dar crede că perspectiva pe termen lung arată că suveranitatea va fi necesară. „Probabil că provocările tranziţiei înapoi în UE vor fi mai mari în cazul unui Brexit mai dur din cauza dependenţei noastre de comerţul cu restul Regatului Unit“, a declarat el pentru DW. „Experienţa Irlandei din ultimii 50 de ani este instructivă. În opinia mea, trebuie să alegem unde ne vom construi viitorul şi să muncim pentru a ajunge acolo, trecând peste provocările tranzitorii. Aceasta înseamnă aderarea timpurie la UE.”