BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • Ce diferenţe uriaşe de salarii sunt între stat şi privat. Cu cât câştigă mai multe cei de la stat, deşi sunt plătiţi din banii celor de la privat

    „În sectorul public, salariile cresc proporţional cu vechimea în muncă, conform gradaţiilor şi mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant“ l „Diferenţa este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile financiare ale companiilor“

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă ca angajaţii din instituţiile statului să aibă un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaţilor din companiile private, atât anul acesta, cât şi  anul viitor.

    Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajaţii de la stat în 2020 şi de 7.141 lei pentru 2021.

    Spre deosebire, pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta şi de 5.078 de lei în 2021.

    „Trebuie menţionat că mediul privat şi cel public nu funcţionează după aceleaşi principii. În sectorul public, salariile cresc proporţional cu vechimea în muncă, conform gradaţiilor şi mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Atâta timp cât se cunosc cifrele de vechime şi creşterile menţionate în lege pentru 2021 şi 2022 pentru anumite categorii de personal, previziunea este clară, în condiţiile unui număr de salariaţi relativ constant. În egală măsură, sectorul public nu a plătit preţul pandemiei, de exemplu, nu se cunosc măsuri de imple­mentare a şomajului tehnic în acest sector“, explică Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Dimpotrivă, pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant, pentru toate categoriile de salariaţi, iar scăderea rezul­tatelor s-a datorat unui factor extern, imprevizibil, şi nu unei performanţe mai slabe, spune expertul în resurse umane.

    „În 2020, conform studiilor salariale, aproape jumătate dintre companii au îngheţat creşterile salariale, fie pentru că veniturile le-au fost afectate, fie din prudenţă în faţa crizei care a apărut la orizont în primăvară. O parte dintre angajatori au ales totuşi să dea un semnal puternic angajaţilor şi să ofere creşterea salarială negociată sau prevăzută în bugete. Chiar şi atunci când creşterea a existat, ea a fost mică, până în 5%, acoperind cu greu inflaţia“, adaugă Raluca Pârvu.

    Previziunile Comisiei ne arată ce am văzut şi în ultimii ani: adâncirea diferenţelor dintre salariile bugetarilor şi cele din mediul privat, crede Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.

    „Diferenţa este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile finan­ciare ale companiilor. În condiţiile în care multe industrii sunt afectate acum de criză şi rezistă sau îşi revin cu greu, este clar că nu vor fi creşteri de salarii. În contextul actual, angajaţii sunt fericiţi dacă îşi pot păstra locul de muncă şi dacă nu li se scade salariul.  De cealaltă parte, salariile de la stat au tot crescut în ultimii ani pentru că nu depind de rezultate concrete şi performanţa angajaţilor. (…) Dar în foarte multe domenii salariile bugetarilor au crescut fără o acoperire reală sau ca urmare a unor măsuri populiste ale politicienilor“, afirmă ea.  

    Pentru salariile de la stat, CNSP vede o creştere de 4,8% anul acesta şi de 4,5% în 2021, iar pentru mediul privat vede o creştere a salariului mediu brut de 3,4% pentru anul acesta şi de 7,7% pentru anul 2021.

    „Comisia de Prognoză estimează că PIB-ul României îşi va reveni progresiv în 2021 şi de aceea previzionează că mediul privat va recompensa salariaţii în consecinţă. În opinia noastră, scenariul conservator va fi aplicat în continuare, companiile vor căuta mijloace suplimentare de eficientizare a activităţii, iar presiunea pe salariaţi va creşte. În aceste condiţii, creşterile salariale vor fi în principal oferite de companiile care au un impact scăzut al crizei peste cifra de afaceri şi profitabilitate. Discrepanţele între industrii vor fi consistente şi aceasta este o tendinţă confirmată de studiile salariale din piaţa românească“, spune Raluca Pârvu.

    Sorina Faier este rezervată în ceea ce priveşte creşterea salarială din companiile private.

    „Având în vedere că avem din ce în ce mai multe persoane fără un loc de muncă şi primim din ce în ce mai multe aplicaţii de la candidaţi rămaşi fără job, sunt rezervată asupra previziunilor de creştere. Mai ales dacă restricţiile şi pandemia vor continua să pună presiune pe economie şi pe companii. Există industrii care merg foarte bine şi acum, unde nu au fost restructurări sau micşorări salariale, însă cele care au dat faliment, au scăzut salarii sau au concediat angajaţi vor avea pondere mai mare în continuare. În concluzie, vor exista creşteri salariale în unele domenii din mediul privat, dar din datele noastre actuale nu va fi o creştere generalizată“, spune ea.

    Salariile de la stat ar putea să crească dacă politicienii vor continua cu măsurile populiste, crede expertul.

    „Este posibil ca salariile de la stat să crească pentru că acelea nu ţin de realitatea economică, indicatori de performanţă, ci de responsabilitatea politicienilor. Or, am văzut că, de multe ori, această responsabilitate lipseşte, iar multe creşteri de salarii sau cheltuieli publice sunt făcute fără o acoperire reală sau ca măsuri populiste şi, de fapt, nu aduc plus valoare, ci pun presiune pe bugetul de stat“, concluzionează Faier.

    Pe lângă datele referitoare la salariile de la stat şi din companiile private, Comisia Naţională de Prognoză anticipează că numărul mediu al salariaţilor va scădea doar cu 1,6% anul acesta faţă de 2019, până la 5.070.000 de angajaţi, iar pentru 2021 se aşteaptă la o creştere cu 1,8% a numărului de salariaţi până la 5.162.000.

    Comisia de Prognoză spune că numărul salariaţilor din sectorul bugetar va creşte uşor anul acesta, cu 0,4%, ajungând la 954.000, iar în mediul privat vede o scădere de 2,1% comparativ cu 2019, până la 4.116.000 de salariaţi.

    În ceea ce priveşte evoluţia şomajului, CNSP spune că rata şomajului BIM va ajunge la 5,1% în 2020, cu 457.000 de şomeri, şi la 4,8% în 2021, cu 430.000 de oameni fără un loc de muncă. Pentru şomerii înregistraţi, CNSP vede o creştere de 0,9% a ratei şomajului, până la 3,9% şi un număr de şomeri înregistraţi de 338.000 în 2020.

  • Prognoza meteo pe două săptămâni: Cald în prima săptămână, apoi vreme se răceşte şi ninge

    În Banat, regimul termic va marca o creştere la începutul intrevalului, astfel încât media regională a temperaturilor maxime va creşte de la 15 grade pe 2 noiembrie, până la 18 grade pe 3 noiembrie, vremea devenind caldă pentru acestă perioadă. Ulterior, un nou proces de răcire va determina o scădere a valorilor termice diurne, care – între 6 şi 10 noiembrie – vor fi de 12…13 grade, pentru ca spre sfârşitul intervalului de prognoză să ajungă la 9…10 grade, valori apropiate de mediile multianuale ale mijlocului lunii noiembrie. Valorile termice nocturne vor creşte şi ele la începutul primei săptămâni, de la 5 grade în prima noapte, spre 9…10 grade în intervalul 3 – 5 noiembrie, apoi vor scădea spre 4…5 grade între 8 şi 12 noiembrie şi chiar spre 2 grade la finalul celor două săptămâni.

    Ploile vor fi pe arii restrânse şi slabe cantitativ şi se vor semnala îndeosebi pe 4 şi 5 noiembrie şi, din nou, după data de 10 noiembrie.

    În Crişana, vremea se va încălzi la începutul intervalului de prognoză. Temperaturile maxime vor creşte de la 11 grade în prima zi, spre 17 grade pe 3 şi 4 noiembrie, caracterizând un regim termic peste cel climatologic specific perioadei. Apoi valorile termice vor fi în scădere, spre 12…13 grade între 5 şi 10 noiembrie, când vremea va deveni normală din punct de vedere termic şi chiar spre 8 grade, în medie, în ultimele zile ale prognozei. Temperaturile nocturne vor avea o evoluţie asemănătoare şi vor creşte de la 5 grade la început, până la 9 grade între 3 şi 5 noiembrie, apoi vor scădea spre aproximativ 4 grade în intervalul 7-11 noiembrie şi chiar spre 0…1 grad la finalul celei de a doua săptămâni a intervalului de prognoză.

    Va ploua, în Crişana, local în jurul datelor de 2, 4 şi 5 noiembrie, iar în restul intervalului ploi slabe cantitativ se vor semnala trecător, pe arii restrânse.

    În Transilvania, prima săptămână va debuta cu o încălzire a vremii, astfel încât temperaturile maxime vor creşte, de la 11 grade pe 2 noiembrie, până la 14 grade pe 4 noiembrie, iar cele minime de la -1 grad în prima noapte, spre 6…7 grade între 3 şi 6 noiembrie, în medie. Apoi vremea se va răci şi media regională a temperaturilor maxime, de 10…11 grade, va caracteriza o vreme normală termic între 6 şi 9 noiembrie, pentru ca apoi să scadă spre 6 grade la sfârşitul celei de a doua săptămâni. Minimele termice în perioada 7-12 noiembrie se vor situa în jurul unei medii regionale de aproximativ 2 grade, apoi vor scădea şi, pe 14…15 noiembrie, vor deveni preodminant negative, atingând o medie de -2 grade.

    Ploile vor fi locale şi se vor semnala în intrevalul 2 – 5 noiembrie, apoi probabilitatea pentru precipitaţii va creşte din nou după data de 10 noiembrie, însă acestea vor fi în general slabe cantitativ şi pe arii restrânse.

    În Maramureş, primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o creştere a regimului temperaturii aerului, temperaturile maxime vor creşte de la 10 grade în prima zi, până la 16 grade pe 4 noiembrie, când vremea va deveni caldă pentru această dată. Apoi va avea loc o răcire care va determina înregistrarea unor valori termice apropiate de cele normale climatologic, respectiv 10…12 grade, între 5 şi 10 noiembrie, cu o nouă tendinţă de scădere la sfârşitul celei de a doua săptămâni, când se vor atinge 7 grade, în medie. Minimele nocturne vor creşte la început, de la 3 grade în prima noapte, până la 7….8 grade în intervalul 3-5 noiembrie, după care, la sfârşitul intervalului de prognoză, vor coborî spre o medie regională de -1…0 grade.

    Ploile vor fi mai frecvente în perioada 2-5 noiembrie, iar ulterior vor mai fi precipitaţii slabe, pe arii restrânse, cu o probabilitate mai mare după data de 10 noiembrie.

    În zona Moldovei, în intervalul 2-5 noiembrie, temperaturile maxime vor oscila uşor, în jurul mediei de 13 grade, iar până pe 9 noiembrie aceeaşi medie va fi de 10…11 grade. Apoi, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, vremea se va răci treptat astfel încât pe 14 şi 15 noiembrie se va ajunge la o medie regională de 5…6 grade. Minimele nocturne vor creşte de la 3 grade în prima noapte, până la 7 8 grade în 4 noiembrie, după care se vor menţine între 1 şi 3 grade, iar la sfârşitul celor 2 săptămâni vor coborî spre o medie regională de -1 0 grade.

    Ploile vor fi mai frecvente în perioada 2-6 noiembrie, iar ulterior vor mai fi precipitaţii slabe, pe arii restrânse, cu o probabilitate mai mare după data de 10 noiembrie.

    În Dobrogea, în intervalul 2-5 noiembrie, temperaturile maxime vor oscila uşor, în jurul mediei de 15 grade, iar până pe 9 noiembrie aceeaşi medie va fi de 12…13 grade. Apoi, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, vremea se va răci treptat astfel încât pe 14 şi 15 noiembrie se va ajunge la o medie regională de 8…9 grade. Minimele nocturne vor creşte de la 6 grade în prima noapte, până la 9 grade în 4 noiembrie, după care se vor menţine între 5 şi 7 grade, iar la sfârşitul celor 2 săptămâni vor coborî spre o medie regională de 2…3 grade.

    Regimul pluviometric va fi deficitar iar ploile, în general slabe şi pe arii restrânse vor avea o probabilitate mai mare de apariţie în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    În Muntenia, ăână în data de 5 noiembrie, valorile termice se vor menţine uşor mai ridicate decât cele normale, cu o medie a maximelor de 15 grade şi minime de 5…8 grade, mediat regional. Apoi vremea se va răci treptat, determinând între 6 şi 11 noiembrie un regim termic apropiat de cel climatologic specific perioadei din an, în medie cu 10…14 grade, ziua şi 2…5 grade, noaptea. Până la sfârşitul intervalului de referinţă, vremea va continua să se răcească, iar estimările indică pentru 14 şi 15 noiembrie medii ale maximelor termice de 8…9 grade şi ale minimelor termice de 1…2 grade.

    Ploile slabe se vor semnala local în perioada 2-4 noiembrie, iar ulterior probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai mare după data de 10 noiembrie.

    În Oltenia, până în data de 5 noiembrie, valorile termice se vor menţine mai ridicate decât cele normale, cu o medie a maximelor de 15…18 grade şi minime de 7…9 grade, mediat regional. Apoi vremea se va răci treptat, determinând între 6 şi 11 noiembrie un regim termic apropiat de cel climatologic specific perioadei din an, în medie cu 11…13 grade, ziua şi 3…6 grade, noaptea. Până la sfârşitul intervalului de referinţă, vremea va continua să se răcească, iar estimările indică pentru 14 şi 15 noiembrie medii ale maximelor termice de 8…9 grade şi ale minimelor termice de 1…2 grade.

    Regimul pluviometric va fi deficitar iar ploile, în general slabe şi pe arii restrânse vor avea o probabilitate mai mare de apariţie în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    La munte, în intervalul 2-9 noiembrie, vremea va fi uşor mai caldă decât ar fi normal, cu maxime în medie de 6…10 grade şi minime pozitive spre 2…3 grade în cea mai mare parte a zonei montane. Din 10 noiembrie însă, răcirea vremii va determina temperaturi apropiate sau chiar sub mediile multianuale, cu 1…6 grade, ziua şi sub pragul de îngheţ, noaptea, cele mai scăzute valori fiind de aşteptat spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni.

    Se vor semnala precipitaţii, predominant ploi, între 2 şi 6 noiembrie, iar ulterior probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor sub formă de ploi, lapoviţe şi ninsori va fi mai mare după data de 10 noiembrie.

  • ANM: Vara se termină cu temperaturi scăzute. Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni

    Vara se termină cu temperaturi mai scăzute decât cele obiţnuite şi cu ploi puţine în Nordul ţării. Toamna vine cu temperaturi obişnuite pentru luna septembrie.

    În ultima săptămână din luna august, 24 – 31 august, valorile termice vor fi uşor mai coborâte decât cele specifice acestei perioade în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale, dar şi uşor mai ridicate, local, în sud-est, iar în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea nordică a ţării, dar mai ales în extremitatea de nord a acesteia. În regiunile sudice cantităţile de preciptaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil uşor mai ridicate, local, în sud-vest.

    În perioada 31 august – 7 septembrie, temperatura aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână în toate regiunile, posibil uşor mai coborâte în nord-vest, dar şi uşor mai ridicate în sud-est.

    Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

    În săptămâna 7 – 14 septembrie, temperaturile medii ale aerului se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână la nivelul întregii ţări, posibil uşor mai ridicate în regiunile sudice şi sud-estice.

    Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

    În perioada 14 – 21 septembrie, mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice acestei perioade, în toate regiunile.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor deficitare în jumătatea nordică a ţării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

  • Datele estimate de Comisia Naţională de Prognoză rămân optimiste: o cădere de doar 3,8% a economiei în 2020. Cel puţin minus 5%, spun instituţiile independente

    ♦ Minus 5,5% este estimarea de restrângere a PIB în 2020, potrivit unei analize a ING Bank. Minus 5% crede Raiffeisen Bank şi minus 4,7% BCR

    Însă lucrurile puteau fi şi mai rele, estimează economiştii. Nici nu se putea altfel. Economia a fost închisă, voluntar, vreme de două luni. Industria a scăzut, în primul semestru din an, cu 16,4%, dar Comisia Naţională de Prognoză crede că această scădere se va restrânge, pe întregul an, la 8,6%. Agricultura, estimează aceeaşi sursă, va scădea cu 7,1%.

    „Prea optimist“, crede Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Construcţiile, care au crescut cu 19% în primul semestru, ar urma să avanseze cu 5,8%, pe întreg anul. „Sunt mulţi bani de spălat acolo“, spune, cu seriozitate, economistul Dragoş Cabat, dar adaugă: „e bine că cresc“.

    erviciile ar urma să scadă, pe ansamblu, cu doar 2,7%, dar, la primul semestru, serviciile prestate populaţiei au scăzut cu 38%. Se întoarce epoca abundenţei? Greu de crezut, de vreme ce economiştii nu văd o reîntoarcere la nivelul lui 2019 decât în 2022. „Recuperarea nu va fi totală decât în 2020“, arată o analiză a BCR.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

    Deficitul fiscal va fi cea mai mare provocare a anilor ce vin, spune Ionuţ Dumitru. Dar mereu au fost găsite soluţii: inflaţia va fi cea care va netezi brazda. Cu o creştere economică de 3-4% şi un deflator de 5, toată povestea cu creşterea pensiilor va fi o amintire, în câţiva ani. Însă, pentru acum, plusul este că datele la semestrul întâi sunt mai bune decât se anticipa. Iar minusul este că recuperarea nu va fi atât de rapidă pe cât se credea.

    În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

  • ING Bank: PIB-ul României nu s-a prăbuşit chiar atât de rău în T2, dar recuperarea economică va fi de mai lungă durată

    Scăderea economică din T2 faţă de T1, de 12,3%, este în linie cu aşteptările pieţei. Sunt date „uşor pozitive”, dar nu sunt suficiente pentru a modifica prognoza ING Bank România de contracţie a PIB de 5,5% în 2020, arată Valentin Tătaru, economist al băncii. Mai mult, prognoza de creştere din 2021 de 7,1% a fost redusă de ING România la 5,2%, din cauză că, spune Valentin Tătaru, revenirea economică pare mai de lună durată decât se aştepta.

    INS a publicat astăzi datele-semnal ale evoluţiei produsului intern brut care arată că  economia a înregistrat în cel de-al doilea trimestru din acest an o scădere de 10,5%, faţă de perioada similară din 2019.

    Comparativ cu T1/2020, produsul intern brut a fost în termeni reali mai mic cu 12,3%. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,7%, pe seria brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Toate componentele economiei – cu excepţia construcţiilor – au contribuit la evoluţia negativă a PIB, arată seriile lunare de date ale INS.

    Valentin Tătaru remarcă, totuşi, că investiţiile totale s-au contractat cu mai puţin decât era de aşteptat, având în vedere accelerarea investiţiilor publice din acest an.

    „Deşi datele PIB de astăzi nu au fost neapărat o surpriză pozitivă, ele confirmă un anumit grad de rezistenţă economică.”

    Cu toate acestea, adaugă economistul, există semne că acest lucru ar putea conduce la o revenire mai plata în formă de „V”, ceea ce înseamnă că recuperarea ulterioară din al treilea şi al patrulea trimestru va fi mai lentă, mai cu seamă din cauza felului în care evoluează pandemia.

    „Prin urmare, ne menţinem prognoza de creştere din acest an la  minus 5,5% şi reducem prognoza de creştere pentru 2021 de la 7,1% la 5,2% întrucât pare că recuperarea va fi mai de durată decât ne aşteptam iniţial.”

     

  • BNR scade prognoza de inflaţie pentru 2020 de la 2,8% la 2,7%, iar pentru 2021 estimează o inflaţie anuală de 2,5%

    BNR a scăzut prognoza de inflaţie pentru 2020 la 2,7% de la 2,8% cât prognoza în primăvară, iar pentru 2021 menţine estimarea de 2,5% privind rata anuală a inflaţiei, potrivit raportului asupra inflaţiei publicat joi de banca centrală.

    Scenariul luat în calcul pentru această estimare a fost fundamentat pe ipoteza menţinerii sub control a situaţiei epidemice, fără să fie necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanţare socială şi de continuare a procesului de reluare treptată a activităţii economice, pe fondul adaptării graduale a comportamentului agenţilor economici la noile condiţii.

    “În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei uşoare tendinţe  de reducere a ratei anuale a inflaţiei IPC pe intervalul proiecţiei, care urmează să atingă 2,7 la sută la finele anului curent şi 2,5 la sută la sfârşitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuţia inflaţiei de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente,  în principal sub influenţa deficitului de cerere amplu format în economie  şi, respectiv, a disipării presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă rezultate din evoluţia situaţiei sanitare”,se menţionează în raportul BNR.

    În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaţioniste, va acţiona dinamica unor componente exogene  ale coşului de consum – preţurile combustibililor şi cele administrate, însă influenţa acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflaţiei headline, mai arată raportul citat.

    “Noua prognoză pentru rata anuală a inflaţiei IPC şi, respectiv, a inflaţiei CORE2 ajustat reconfirmă, cu mici diferenţe, valorile proiectate în precedentul Raport asupra inflaţiei”.

     

  • Prognoza meteo pe 4 săptămâni: Temperaturi mai ridicate decât cele normale, ploi puţine

    Agenţia Naţională de Meteorologie a anunţat prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, respectiv pentru perioada 3 – 31 august. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud.

    Săptămâna 03.08.2020 – 10.08.2020

    Valorile termice se vor situa uşor peste cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice, nord-estice şi nord-vestice Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile intracarpatice şi la munte.

    Săptămâna 10.08.2020 – 17.08.2020

    Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în regiunile sudice, estice şi nordvestice, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice perioadei Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în cele centrale şi nordice.

    Săptămâna 17.08.2020 – 24.08.2020

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile extracarpatice, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    Săptămâna 24.08.2020 – 31.08.2020

    Valorile termice se vor situa uşor peste cele specifice acestei săptămâni în regiunile extracarpatice, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general deficitare în regiunile nord-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

  • Prognoza meteo pe 2 săptămâni: Răcoare în 5 august. Posibile ploi aproape în fiecare zi

    BANAT

    În primele două zile vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime ce se va situa în jurul valorii de 32 de grade. În data de 5 august se va răci cu aproximativ 4…5 grade, apoi treptat se va încălzi uşor, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză media maximelor termice va avea variaţii în general între 29 şi 32 de grade. În tot intervalul temperaturile minime se vor situa, în medie, între 16 şi 19 grade. Vor fi posibile intervale de timp cu averse aproape în fiecare zi, dar mai ales în jurul datei de 5 august.

    CRIŞANA

    În intervalul de prognoză media temperaturilor maxime va avea oscilaţii în general între 30 şi 32 de grade şi va caracteriza o vreme călduroasă. Excepţie va face ziua de 5 august, când se va resimţi o răcorire, iar media maximelor termice din întreaga regiune se va situa în jurul valorii de 28 de grade. Din dimineaţa zilei de 4 august, minimele termice nu vor mai avea variaţii semnificative, iar media lor se va situa între 16 şi 19 grade. Vor fi averse în 4 şi în 5 august, apoi trecător, posibil, şi după data de 8 august.

    TRANSILVANIA

    În prima săptămână media temperaturilor va fi în creştere, cea a maximelor de la 28 la 31 de grade şi cea a minimelor de la 11 la 16 grade. În cea de-a doua săptămână media temperaturilor maxime va avea variaţii între 27 şi 30 de grade, iar temperaturile minime vor fi cuprinse, în medie, între 13 şi 15 grade. Vor fi averse în jurul datei de 5 august, apoi trecător, posibil, şi după data de 7 august.

    MARAMUREŞ

    În ziua de 4 august se va încălzi, iar media maximelor termice va atinge 31 de grade. În ziua următoare se va răci cu 2…3 grade, apoi se va încălzi din nou, astfel încât în data de 7 august aceasta va atinge 32 de grade. Ulterior maximele termice vor scădea uşor, iar în ultimele zile de prognoză, media lor se va apropia de 28 de grade. Temperaturile minime vor fi în creştere de la o medie de 12 grade în prima dimineaţă, până la 17 grade în dimineaţa de 5 august, apoi vor avea uşoare variaţii în general între 15 şi 17 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în 5 august şi în intervalul 8 – 16 august.

    MOLDOVA

    Până în data de 7 august temperaturile vor fi în creştere, de la o medie a maximelor de 29 de grade în prima zi, până spre 34 de grade în ultima, iar minimele de la 12 la 19 grade. După această dată valorile termice vor scădea treptat, media maximelor ajungând la 29…30 de grade în ultimele zile ale intervalului, iar cea a minimelor la 16…17 grade. Din data de 7 august va creşte probabilitatea pentru intervale cu instabilitate atmosferică.

    DOBROGEA

    Vremea va fi în încălzire până în data de 8 august, când media maximelor termice va ajunge să se situeze în jurul valorii de 32 de grade, iar cea a minimelor va fi de 22…23 de grade. Din 9 august temperaturile vor scădea uşor şi treptat, astfel încât la finalul intervalului de prognoză media maximelor va coborî sub 30 de grade, iar cea a minimelor va fi de 19…20 de grade. După data de 8 august, pe arii restrânse, vor fi posibile averse în general slabe cantitativ.

    MUNTENIA

    În tot intervalul de prognoză vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime ce se va situa în general între 31 şi 34 de grade. Temperaturile minime vor fi în creştere, de la o medie de 15 grade în prima zi, până spre 20…21 de grade în 8 august dimineaţa, apoi vor începe să scadă uşor şi treptat, iar în ultimele zile ale intervalului media lor ar putea coborî sub 18 grade. Din data de 7 august, pe arii restrânse, vor fi posibile averse.

    OLTENIA

    Vremea va fi călduroasă, cu o medie a temperaturilor maxime ce va avea variaţii în general între 31 şi 33 de grade. Media temperaturilor minime se va situa între 15…16 grade în prima dimineaţă şi 18…19 grade în dimineţile zilelor de 8 şi de 9 august. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată între 5 şi 9 august.

    LA MUNTE

    Media maximelor termice va avea variaţii între 18 şi 22 de grade, iar a minimelor în general între 10 şi 14 grade. Din data de 4 august local vor fi perioade cu averse în fiecare zi.

  • Prognoza meteo pe două săptămâni: Vreme caldă, apoi o uşoară răcire şi iar căldură

    Vremea va fi caldă, cu temperaturi de 33 de grade, până în 29 iulie. Urmează o uşoară răcire, dar din 3 august va fi din nou cald. Probabilitatea de apariţie a ploilor este mare luni, precum şi în intervalele 30- 31 iulie şi 4-7 august. La munte se anunţă maxime termice între 17 şi 20 de grade.

    BANAT

    Vremea se va încălzi până în data de 29 iulie, când media maximelor termice se va situa în jurul a 33 de grade. În intervalul 30 iulie -1 august va fi o răcire de aproximativ 3 grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 31 de grade, în medie, pe 3 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 30…31 de grade. Media minimelor termice va creşte treptat de la 16 la 18 grade în 31 iulie, apoi, după ce va scădea spre 14 grade pe 2 august va fi în creştere cu 2 grade pe 4 august, iar până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni va fi de 16…17 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în 27 iulie precum şi în intervalele 30- 31 iulie şi 4-7 august.

    CRIŞANA

    Vremea se va încălzi până în data de 29 iulie, când media maximelor termice se va situa în jurul a 32 de grade. În intervalul 30 iulie -1 august va fi o răcire de aproximativ 3 grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 30 de grade, în medie, pe 3 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 29 de grade. Media minimelor termice va fi de 16…17 grade până pe 30 iulie, apoi, după ce va scădea spre 13 grade pe 2 august va fi în creştere cu 2 grade pe 4 august, iar până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni va oscila uşor în jurul a 15 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în 27 iulie precum şi în intervalele 30- 31 iulie şi 4-8 august.

    TRANSILVANIA

    Procesul de încălzire a vremii va conduce pe 29 şi 30 iulie, la o medie a maximelor termice în jurul a 31 de grade. În intervalul 31 iulie -1 august vremea se va răci, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 29 de grade, în medie, pe 3 şi 4 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 28 de grade. Media minimelor termice va fi de 14…16 grade până pe 31 iulie, apoi, după ce va scădea spre 11 grade pe 2 august va fi în creştere cu 3 grade pe 4 august, iar până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni va oscila uşor în jurul a 14 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în 27 iulie şi în intervalele 30 iulie – 1 august şi 4-8 august.

    MARAMUREŞ

    Vremea se va încălzi până în data de 29 iulie, când media maximelor termice se va situa în jurul a 31 de grade. În intervalul 30 iulie -1 august va fi o răcire de aproximativ 4 grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 28 de grade, în medie, pe 3 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 27….28 de grade. Media minimelor termice va fi de 15…17 grade până pe 30 iulie, apoi, după ce va scădea spre 12 grade pe 2 august va fi în creştere cu 3 grade pe 4 august, iar până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni va oscila uşor în jurul a 14 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în 27 iulie, în intervalul 30-31 iulie precum şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    MOLDOVA

    Vremea va fi călduroasă, izolat caniculară până în data de 29 iulie, când media maximelor termice va fi în creştere de la 32 la 34 de grade. În intervalul 30 iulie -1 august va fi o răcire semnificativă spre 26 de grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 30…31 de grade, în medie, pe 3 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 31 de grade. Media minimelor termice va fi de 17…19 grade până pe 30 iulie, apoi, după ce va scădea spre 14 grade pe 2 august va fi în creştere cu 3 grade pe 4 august, iar până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni va fi de 16…17 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în intervalul 30 iulie – 1 august şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    DOBROGEA

    Vremea va fi călduroasă, izolat caniculară până în data de 30 iulie, când media maximelor termice va creşte de la 31 la 33 de grade. În intervalul 31 iulie -1 august va fi o răcire semnificativă spre media de 28 de grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 29…30 de grade, în medie, pe 3 şi 4 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 30 de grade. Media minimelor termice va fi de 20…21 de grade până pe 31 iulie, apoi, după ce va scădea spre 18 grade pe 2 august va fi în creştere cu 2 grade până pe 5 august, iar ulterior va fi de 19…20 de grade până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată doar în intervalul 31 iulie – 1 august.

    MUNTENIA

    Vremea va fi călduroasă, local caniculară până în data de 30 iulie, când media maximelor termice va fi în creştere de la 32 la 35 de grade. În intervalul 31 iulie -2 august va fi o răcire spre media de 30 de grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 33 de grade, în medie, pe 4 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 32 de grade. Media minimelor termice va creşte spre 20 de grade pe 31 iulie, apoi, după ce va scădea până la 16 grade pe 2 august va fi în creştere cu 2 grade până pe 5 august, iar ulterior va fi de 17…18 grade până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată în intervalul 31 iulie – 1 august şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    OLTENIA

    Vremea va fi călduroasă, local caniculară până în data de 30 iulie, când media maximelor termice va creşte de la 30 la 35 de grade. În intervalul 31 iulie -2 august va fi o răcire spre media de 30 de grade, apoi maximele termice vor creşte din nou, spre 32 de grade, în medie, pe 4 august. În continuare, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, media temperaturilor maxime va oscila uşor în jurul a 31 de grade. Media minimelor termice va creşte spre 19 grade pe 31 iulie, apoi, după ce va scădea până la 15 grade pe 2 august va fi în creştere cu 2 grade până pe 5 august, iar ulterior va fi de 16…17 grade până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicată pe 27 iulie, în intervalul 31 iulie – 1 august precum şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

    LA MUNTE

    În prima săptămână, media maximelor termice se va situa între 17 şi 20 de grade, mai ridicată în jur de 22 de grade pe 29 şi 30 iulie, iar a minimelor va fi cuprinsă între 9 şi 13 grade. În cea de a doua săptămână, temperaturile maxime se vor menţine, în medie, în jurul a 19…20 de grade, iar media minimelor va fi cuprinsă între 8 şi 10 grade. Vor fi posibile averse în fiecare zi ale intervalului de prognoză, cu o probabilitate mai ridicată pentru cantităţi local mai însemnate în intervalele 27-28 iulie, 30 iulie -1 august precum şi în unele zile ale celei de-a doua săptămâni.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • ANM: Vremea se răceşte în următoarele două săptămâni

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi, prognoza pentru următoarele patru săptămâni, valabilă din 13 iulie până în 10 august. Primele două săptămâni sunt caracterizate de temperaturi mai scăzute decât media perioadei. Ploi se anunţă în sud-vest în prima săptămână. 

    Săptămâna 13 – 20 iulie:

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sud-vestice, iar în rest va fi în general deficitar, mai ales în nord-estul ţării.

    Săptămâna 20 – 27 iulie

    Temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi uşor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, cu excepţia regiunilor nord-estice unde vor fi local deficitare.

    Săptămâna 27 iulie – 3 august

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele specifice acestei săptămâni în sud-estul ţării, iar în rest temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru acest
    interval. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în zonele montane.

    Săptămâna 3 – 10 august

    Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele specifice pentru acest interval. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale în regiunile sud-estice, iar în rest vor avea o tendinţă deficitară.