BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Preţurile chiriilor din Marea Britanie sunt de neoprit: O creştere cu 12% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare creştere din mai mult de un deceniu. O chirie medie costă acum 1300 de lire

    Piaţă imobiliară din Marea Britanie continuă să doboare recordurile, preţurile chiriilor crescând în cel mai rapid ritm al ultimului deceniu, vânzătorii crescând şi ei preţurile pentru prima dată în ultimele patru luni, scrie Bloomberg.

    Noile date arată presiunile inflaţioniste din economia britanică, susţinând o nouă posibilă majorare a dobânzilor în această săptămână. Ele sunt totodată un indicator al tulburărilor de pe piaţa imobiliară.

    Chiriaşii au avut de plătit cu 12% mai mult în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare creştere de când brokerul imobiliar Hamptons a lansat indexul. Chiria medie este acum de 1.300 de lire sterlire, cu 140 mai mult decât anul trecut şi cea mai mare înregistrată de index.

    Pe piaţa de vânzări, portalul imobiliar Rightmove a spus că vânzătorii au crescut preţurile cu 0,4% în septembrie, pentru prima dată de la creşterea din mai.

    Banca centrală speră că înăspirea dobânzilor va reuşi în cele din urmă să controleze inflaţia. Cu toate acestea, măsurile au crescut costul pentru cumpărarea unei case, mulţi oamenii fiind forţaţi în piaţa chiriilor.

  • Combustibilul care ţine în viaţă o lume întreagă începe să curgă din ce în ce mai încet pe măsură ce capacitatea de producţie la nivel global scade. Preţurile au toate şansele să sară în aer

    Rafinăriile de petrol din întreaga lume se dovedesc incapabile să producă suficient motorină, deschizând un nou front inflaţionist şi lipsind economiile de un combustibil care alimentează deopotrivă industria şi transporturile, scrie Bloomberg.

    În timp ce cotaţiile futures ale petrolului sunt în plină ascensiune – vineri au fost puţin sub 95 de dolari pe baril la Londra – această creştere nu se compară cu cea a motorinei. Joi, preţurile din SUA au sărit peste 140 de dolari, ajungând la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în această perioadă a anului. În Europa preţul motorinei crescut cu 60% din vară încoace.

    Pe fondul fluctuaţiilor de pe bursă şi a problemelor de aprovizionare, preţul motorinei ar putea creşte în viitorul apropiat.

    Situaţia şi aşa tensionată s-ar putea agrava şi mai puternic. Arabia Saudită şi Rusia au închis robinetele pentru producţia de ţiţei mai bogat în motorină. La 5 septembrie, ambele naţiuni – lideri ai alianţei OPEC+ – au anunţat că vor prelungi aceste restricţii până la sfârşitul anului, o perioadă în care cererea pentru acest combustibil creşte de obicei.

    „Riscăm să asistăm la o înăsprire continuă a pieţei, în special pentru distilate, care va afecta lunile de iarnă. Rafinăriile se luptă să ţină pasul”a declarat Toril Bosoni, şeful diviziei pentru piaţa petrolieră din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, referindu-se la categoria de combustibili care include motorina

    Situaţia reprezintă o provocare pentru o flotă globală de rafinare care a fost afectată de o producţie slabă timp de câteva luni. Căldura toridă din emisfera nordică din această vară a forţat multe fabrici să funcţioneze într-un ritm mai lent decât în mod normal.

    De asemenea, au existat presiuni asupra acestora pentru a produce în schimb alte produse, cum ar fi combustibilul pentru avioane şi benzina, unde cererea a revenit puternic, potrivit lui Callum Bruce, analist la Goldman Sachs Group Inc.

    „Este o problemă de aprovizionare în esenţă. De asemenea, rafinăriile europene n-au reuşit acumuleze rezerve importante pe timpul verii din cauza întreruperilor neplanificat pe scară largă, ceea ce le-a lăsat cu stocuri puţine înaintea ienriii”, a declarat Eugene Lindell, şeful departamentului de produse rafinate al consultantului FGE

     

  • Preţurile gazelor din Europa, aşteptate să scadă pe fondul unui început blând de iarnă

    Un nou început blând de iarnă ar putea amâna cererea de încălzire în Europa, scrie Bloomberg. Valurile recente de căldură sunt aşteptate să fie urmate de temperaturi peste normal în octombrie, iar lunile următoare ar putea fi de asemenea blânde în vestul Europei.

  • Disney are previziuni sumbre cu privire la numarul de abonaţi Disney+

    Walt Disney Co. se aşteaptă să piardă zeci de milioane de abonaţi faţă de ultima ţintă declarată public în 2024 pentru serviciul de streaming Disney+, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, conform Bloomberg.

    Obiectivul de 215 milioane până la 245 de milioane de abonaţi a fost stabilit în august 2022 de către CEO-ul de atunci, Bob Chapek. În februarie, Bob Iger, care a redevenit CEO-ul companiei, a declarat că Disney nu va mai furniza previziuni privind  numărul de abonaţi.

    Disney+ a pierdut clienţi din cauza creşterii preţurilor, precum şi a prăbuşirii cererii în India, după ce compania nu a reuşit să obţină drepturile de streaming pentru cricket. Acest lucru a determinat conducerea să concluzioneze că nu va atinge acele cifre anterioare, au declarat persoanele, care au cerut să nu fie identificate discutând despre obiectivele interne.

    În ultimul an, atenţia Wall Street s-a mutat de la cifrele de înscriere la platformele video online la profitabilitate, iar Disney şi-a redus pierderile diviziei sale de streaming cu sute de milioane de dolari în ultimele trimestre.

    Creşterile de preţuri au ajutat. Iger a majorat preţul Disney+ de la lansarea sa în 2019, ca parte a unui efort de a ajunge la profitabilitate în activitatea de streaming încă de anul viitor.

    Acţiunile Disney au crescut cu 1,2%, la 84,48 dolari la închiderea de la New York. Anterior, joi, Bloomberg News a relatat că Nexstar Media Group Inc. şi antreprenorul din domeniul audiovizualului Byron Allen şi-au exprimat separat interesul de a cumpăra reţeaua ABC şi posturile de televiziune locale ale Disney.

    Compania caută în continuare să crească numărul de clienţi pentru Disney+. O înţelegere anunţată săptămâna aceasta cu Charter Communications Inc, furnizorul de cablu nr. 2 din SUA, va include Disney+ în pachetul cu serviciul Spectrum TV, adăugând milioane de noi clienţi.

    În 2020, a stabilit un obiectiv de până la 260 de milioane de abonaţi până la sfârşitul anului fiscal 2024 pentru Disney+ şi produsul Hotstar în India, înainte de a reduce obiectivul anul trecut.

    Compania a încheiat al treilea trimestru fiscal cu 146,1 milioane de abonaţi Disney+.

     

  • INTERVIU. Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa: În România aţi trecut de middle income trap, dar trebuie să staţi pe această cale pe termen lung. Veţi vedea efectele în 10-15 ani

    Inflaţia şi creşterile de dobânzi care au venit ca răspuns din partea băncilor centrale pentru îmblânzirea acesteia remodelează viaţa economică a oamenilor. Chiar dacă avântul inflaţiei a încetinit, există în continuare câteva puncte de presiune. Despre etapele adaptării la inflaţie, despre următoarea etapă de creştere, dar şi despre riscuri sau oportunităţi, Business MAGAZIN a discutat cu Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.

     

    Din păcate, dobânzile mai ridicate au un impact asupra economiei, dar cred că la finalul zilei este ceea ce trebuie făcut. Inflaţia a venit în etape şi cred că este important să înţelegem diferitele etape ale inflaţiei”, a explicat Adolfo Laurenti, economist-şef al Visa pentru Europa, într-un interviu acordat la Oradea, în cadrul Unchain Fintech Festival.

    Prima etapă a inflaţiei a venit aşadar din perturbarea lanţurilor de aprovizionare cauzată de pandemie, o perturbare care s-a menţinut şi după pandemie, în contextul în care au survenit schimbări majore în economie şi în piaţa muncii.

    „Pasul doi a fost reprezentat de preţurile la energie şi de război, evenimentul neaşteptat din 2022 care a încurcat revenirea econmică. Iar acum ajungem la momentul în care aceste costuri mai ridicate ale serviciilor, care reflectă parţial salariile, devin un factor de inflaţie”.

    În România, inflaţia anuală a scăzut în iulie 2023 la nivelul de 9,4%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), de la un vârf 16,8% în noiembrie 2022. Banca Naţională a României (BNR) estimează că inflaţia se va situa la 7,5% în decembrie 2023, comparativ cu o estimare anterioară de 7,1%.

    Dar din ce mai vine inflaţia? Creşterile salariale din sectorul serviciilor nu reprezintă singurul element, cel puţin nu în România. Spre exemplu, un raport al BCR arată că scăderea inflaţiei la 9,44% în iulie de la 10,25% în iunie se bazează parţial pe preţuri mai ieftine la alimente şi energie electrică.

    „Există încă un impact major pe preţurile alimentelor, de exemplu, în anumite ţări sunt încă cu 20% mai mari, este un mix între impactul încă resimţit pe lanţurile de aprovizionare şi impactul generat de război. Este interesant că atunci când te gândeşti la Ucraina este uşor să te gândeşti la cereale, dar sunt şi alte produse, produse chimice, îngrăşăminte, care fac parte din lanţul de aprovizionare şi generează un cost mai ridicat pentru produsul final”, a subliniat Laurenti.

    Horia Cardoş, cel care conduce grupul agroalimentar Agroland, explica în acest an pentru ZF că preţurile alimentelor au rămas ridicate în prima parte a anului 2023 pentru că marii producători şi-au făcut stocuri de materii prime la preţuri mai mari încă din 2022, pentru a fi siguri că au acces la aceasta, într-o perioadă în care disponibilitatea devenea o problemă.

    Astfel, companiile din industria alimentară au transmis preţurile mai departe şi au descărcat în acest an acele costuri ridicate de aprovizionare de anul trecut. Rămâne de văzut cum vor contribui în continuare preţurile alimentelor la inflaţie, întrucât sistemul agroalimentar a adunat mai multe elemente de presiune de-a lungul lanţulului.

    Pornind de pe câmp, unde contextul climatic începe să capete tot mai multă greutate, anul 2023 este unul de cumpănă pentru agricultura românească, aşa cum au declarat recent reprezentanţi producătorului de inputuri organice Norofert. Fermierii români au înfiinţat culturi la un cost foarte mare al inputurilor anul trecut, însă preţurile pe care le pot obţine pe marfă au scăzut în acest an. Astfel, mulţi fermieri nu reuşesc să îşi acopere nici costurile de înfiinţare pe hectar.

    La toate acestea se adaugă o presiune care vine dinspre modificările fiscale pe care le-ar pregăti guvernul şi care ar cuprinde şi eliminarea unor facilităţi fiscale, precum cele acordate abia în urmă cu un an angajaţilor din industria agroalimentară.

    Companiile au transpus banii din acea facilitate fiscală direct în câştigurile angajaţilor, iar eliminarea acestei facilităţi ar genera un cost suplimentar, despre care producătorii acum că ar fi nevoiţi să îl transpună către consumatorul final. Aceste elemente ar putea genera în continuare inflaţie dinspre preţurile alimentelor.

    Întorcându-ne la ce stă astăzi în spatele inflaţiei la nivel european, Adolfo Laurenti indică şi spre elemente precum criza cipurilor, care a generat întârzieri în livrare în mai multe pieţe, în special în piaţa auto, unul dintre pilonii economiei europene.

     

    Acţiuni necesare

    Pentru a stăvili inflaţia, băncile centrale se bazează pe creşterea ratei de dobândă, care este considerată „ceea ce trebuie făcut”, aşa cum a subliniat economistul-şef al Visa pentru Europa.

    „Cheia pentru băncile centrale este să prevină ca aşteptarea să fie în aşa fel încât să continuăm să anticipăm inflaţie mai ridicată în viitor. Asta vor să oprească băncile centrale cu adevărat. Deci avem dobânzi mai mari, dar avem şi o comunicare care este robustă în mesaj, ca oamenii să nu creadă că inflaţia va rămâne ridicată în viitorul apropiat. Ei vor ca oamenii să aibă aşteptarea că inflaţia va scădea la un moment dat”.

    Banca Centrală Europeană a majorat rata de dobândă la 3,75% pentru depozite şi 4,5, respectiv 4,25 pentru credite. În România, BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, cu 6% la depozite şi 8% pe creditare. Nu este clar la acest moment când se vor opri creşterile de dobânzi.

    „Cred că vom vedea un punct de cotitură în unele dintre tendinţe. Un lucru la care mă uit atent este cât se cheltuie pe servicii de retail, frizerii, avocaţi, este o categorie foarte vastă şi este o categorie unde am văzut undele dintre cele mai mari creşteri salariale şi ştim că este o zonă unde este mai dificil să opreşti inflaţia. Ce sugerează datele noastre este că oamenii încep să dea înapoi. Acesta este un mecanism cheie, inflaţia distruge cererea în final. Preţurile ajung la punctul în care oamenii nu mai cumpără.”

    Când preţurile ajung la punctul acesta, când poate fi observată o încetinire pe cheltuielile pe anumite elemente care au ridicat inflaţia, acesta ar putea fi un semnal că vânzătorii ajung la finalul capacităţii de a ridica preţurile pentru consumatori.

    „Când clienţii nu mai cumpără înseamnă că ai mers prea departe cu preţurile. Şi atunci cred că se inversează trendul şi mergem în direcţia bună. Vedem deja acest lucru în câteva segmente, dar nu la nivelul la care să le dea încredere băncilor centrale să spună că suntem pe o traiectorie de scădere.”

    Adolfo Laurenti consideră că cel mai mare risc cu care ne confruntăm vine chiar din echilibrul dobânzilor şi din dezbaterea soft landing versus hard landing.

    „Soft landing înseamnă că băncile centrale pot creşte dobânzile pentru a încetini inflaţia fără o recesiune, fără să afecteze în mod semnificativ sectorul financiar sau piaţa muncii. Hard landing ar fi o recesiune sau o criză financiară”.

    Până acum, el crede că „ne-am descurcat peste aşteptări”, în contextul în care creşterile succesive de dobânzi au venit, dar piaţa muncii a rămas solidă, salariile au rămas ridicate, ceea ce înseamnă că există încă posibilitatea unui soft landing.

    „Dar dacă vei continua să ai creşteri de dobânzi, sunt două zone care intră sub presiune, în primul rând sustenabilitatea unor instituţii financiare. Şi am văzut câteva bănci confruntându-se cu provocări, Silicon Valley Bank în SUA şi Credit Suisse în Europa. Cumva nu a existat o contagiune de la acele situaţii, dacă ne uităm în 2008-2009, atunci au fost multe efecte în cascadă pe care nu le-am văzut până acum”.

    A doua zonă pe care se pune presiune este cea a creditării, în special creditarea corporate pentru afaceri mici şi IMM-uri.

    „Devine mai scump pentru ei şi ar putea avea un impact asupra a cât de mult angajează, cât de mult investesc, cât de mult dezvoltă produse noi şi în anumite moduri asta este zona la care mă uit mai atent: creditarea corporate şi în special zona
    IMM-urilor”.

    În ceea ce priveşte modul în care populaţia se adaptează la inflaţie, acest lucru survine în etape, după cum arată inclusiv datele Visa.

    „În prima etapă, oamenii nu sunt mulţumiţi că preţurile cresc, dar nu fac nimic, doar aşteaptă să vadă ce se întâmplă. În a doua etapă, oamenii realizează că se confruntă cu un cost de trai în creştere, dar speră că acesta va fi tranzitoriu şi că nu îi va afecta. Aşa că oamenii cumpără la fel de mult, cheltuind mai mult, crezând că pot face asta. În etapa a treia, oamenii realizează că nu pot susţine presiunea pe buget şi încep să cheltuie mai puţin”.

    La acestea se adaugă cheltuielile pe care oamenii le pot amâna, fie că este vorba de electronice care nu sunt esenţiale, mobilier nou sau alte bunuri.

    „În aceste cazuri vedem un declin al numărului de tranzacţii, oamenii amână cheltuieile, deci şi mai puţine tranzacţii, dar şi sume mai mici. Asta îi ajută e oameni să gestioneze, pentru că în final problema este cum se descurcă oamenii cu asta.”

     

    Un context mai amplu

    Datele de la Banca Mondială arată că România avea un PIB per capita de peste 14.000 de dolari în 2021, ceea ce înseamnă că a depăşit aşa-numitul „middle income trap”, văzut până în 12.000 de dolari. Acest concept defineşte o economie care a crescut până la un punct şi a rămas pentru mai mulţi ani blocată la acel nivel.

    „Cred că sunt trei blocuri când vorbim de dezvoltare. Primul este doar PIB-ul, cât de mare este economia, şi ai ţări precum China, unde PIB-ul a crescut mult, dar probabil cel mai bun indicator este PIB per capita. China a crescut mult, dar are 1,5 miliarde de oameni, deci nu este doar despre PIB, este despre cât PIB este disponibil pentru fiecare”.

    Totuşi, economistul atrage atenţia că PIB sau PIB per capita sunt doar măsurători de flow, care arată câţi bani faci într-un an, dar pentru mulţi oameni este un element pe termen scurt. De aceea, este important nivelul de avere acumulat de populaţie.

    „Dacă te uiţi la PIB per capita în economiile avansate, Marea Britanie, SUA, Germania, ei nu cresc foarte mult, dar sunt mult mai sus, PIB per capita este mai sus, dar este sus de mai mult timp. Deci în anumite moduri oamenii au avut o perioadă lungă să acumuleze avere şi vezi asta la investiţiile imobiliare, spre exemplu. În mod obişnuit, unele dintre lucurile în care investesc oamenii sunt imobiliarele şi educaţia copiilor, iar asta duce la acumulare de capital”.

    El spune că România nu trebuie doar să fie pe această traiectorie de creştere şi dezvoltare, ci să stea pe ea cât mai mult timp, astfel încât populaţia să poată acumula capital pe care să îl ducă înspre educaţie, imobiliare sau chiar afaceri mici şi antreprenoriat.

    „În România aţi trecut de middle income trap, ceea ce este foarte bine, dar trebuie să stai pe această cale pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă că în 10-15 ani veţi vedea impactul. Eu am crescut în Italia. Îmi amintesc că în anii ʼ40 Italia era extrem de săracă, a fost devastată de război, era încă săracă în anii ʼ50, dar la începutul anilor ʼ60 a înceut o creştere şi am trecut prin ceva similar cu middle income trap în anii ʼ70, cu inflaţie, o schimbare a modelului economic. Au trecut zece ani şi în anii ʼ80 începeai să te simţi mai bine, dar abia pe la finalul anilor ʼ80 era palpabil că ai ajuns la un statut de economie dezvoltată”.

    De aceea, România trebuie să profite de contextul creat la acest moment în jurul ei şi să vadă oportunităţile de dezvoltare, astfel încât să poată ajunge în deceniile următoare una dintre cele mai dezvoltate ţări din Europa.

    „Economiile dezvoltate erau Germania şi Franţa, apoi s-a alăturat şi Italia, iar în anii ʼ90 a intrat şi Spania. Acum cred că Polonia ajunge acolo. România este următoarea în linie şi trebuie să vină ca în 10 ani de acum să nu conteze că pentru 40 de ani a fost comunism.

    În anumite moduri, România poate deveni un motor de creştere, aşa cum este Polonia acum, aşa cum a fost Italia în ʼ80-ʼ90, Germania acum 50 de ani sau Marea Britanie acum un secol.”

    Parte din contextul mai amplu în care ne aflăm ţine şi de contextul geopolitic, dar şi de un model economic mondial în schimbare. Există o serie de transformări legate de decarbonizare, de ţintele Acordului de la Paris şi de ţintele de dezvotare durabilă, prin care toate ţările şi companiile trebuie să schimbe modul în care operează astăzi într-unul cu adevărat mai sustenabil.

    În acest context, subvenţiile aruncate în piaţă de SUA pentru a atrage investiţiile necesare tranziţiei energetice au declanşat un joc al protecţionismului la care şi Uniunea Europeană şi China se pregăteşte să vină cu un răspuns. În această cursă pentru atragerea de investiţii, forţa de muncă şi disponibilitatea acesteia va juca un rol crucial.

    Realitatea crizei climatice mai arată că vor exista 1,2 miliarde de refugiaţi climatici până în 2050, conform estimărilor Băncii Mondiale. Ar putea chiar migraţia să fie răspunsul la problema forţei de muncă dacă aceasta ar fi privită ca ceva permanent, nu tranzitoriu?

    „În Europa încă vedem imigraţia drept o provocare pe termen scurt, ceva de gestionat, dar mulţi dintre oameni vin pentru că ei deja resimt impactul crizei climatice şi provocarea trebuie abordată la nivel global. (…) Oamenii vin pentru că vor să facă parte din economii mai avansate, România, Ungaria sunt economii avansate astăzi, devin atractive pentru aceşti oameni şi sunt multe care pot fi făcute într-un mod sustenabil, respectând drepturile omului şi creând oportunităţi economice pentru cei care vin, dar şi pentru noi, pentru că avem o populaţie îmbătrânită, avem provocări cu care ne confruntăm, iar asta poate fi parte din soluţie.”  

  • Criza imobiliară din China riscă să se tranforme într-un dezastru pentru toată lumea: După decenii întregi de creşteri ale preţurilor pentru locuinţe, acum trendul se resetează, iar a doua cea mai mare economie a lumii riscă să se prăbuşească odată cu preţurile

    Piaţa imobiliară din China este în criză. Preţurile imobilelor care au crescut vertiginos în ultimele decenii au început să se prăbuşească. Acum, pericolul este că prăbuşirea valorii locuinţelor va duce la prăbuşirea şi a celei de-a doua economii a lumii, scrie Bloomberg.

    Boom-ul imobiliar din China şi-a avut originea în cererea şi oferta fundamentală. În urmă cu patru decenii, când liderii ţării au deschis economia investitorilor străini şi întreprinderilor private, milioane de oameni s-au mutat din mediul rural în oraşele chinezeşti în căutare de locuri de muncă în fabrici. Acest lucru a deblocat cererea de locuinţe şi a dus la un boom al construcţiilor care, la apogeu, a făcut ca sectorul imobiliar şi industriile conexe să reprezinte până la un sfert din economia Chinei.

    Pe parcurs, însă, scopul imobiliarelor a început să se schimbe. Deoarece preţurile locuinţelor au crescut mereu, oamenii au început să creadă că aşa va fi mereu. Acest lucru a făcut ca tot mai mulţi chinezi să cumpere case ca modalitate de a-şi investi economiile, mai degrabă decât pentru a locui în ele. Creşterea preţurilor locuinţelor a cauzat o altă problemă prin mărirea diferenţei de avere între cei care deţineau proprietăţi şi cei care nu.

    Pentru preşedintele Xi Jinping, care a declarat că doreşte să creeze o „prosperitate comună” prin micşorarea acestei diferenţe, acestea au fost motive pentru a acţiona.

    Atunci când Xi a luat iniţiativa de a înăspri reglementările privind proprietatea, a declanşat un lanţ de evenimente care au devenit o piedică substanţială pentru creştere şi o provocare majoră pentru guvernul său.

     Preţurile locuinţelor au început să scadă, dezvoltatorii au început să intre în incapacitate de plată, iar oamenii s-au înfuriat.

    Întrebarea care se pune acum este dacă autorităţile pot acţiona suficient de repede pentru a împiedica problemele din domeniul imobiliar să se transforme într-o criză mai amplă pentru sistemul financiar, pentru societatea chineză în general – şi poate pentru întreaga lume.

  • Un avertisment pentru investitorii de energie solară: Din cauza importurilor chinezeşti, industria europeană de panouri solare este în pragul falimentului

    Industria europeană a energiei solare a avertizat că o abundenţă de importuri chinezeşti ieftine a împins unii producători în pragul falimentului, împiedicând eforturile UE de a stimula producţia locală de tehnologii ecologice, scrie Financial Times.

    SolarPower Europe, un grup comercial al industriei, a scris luni Comisiei Europene că stocurile în creştere şi „concurenţa acerbă” dintre producătorii chinezi pentru a câştiga cotă de piaţă în Europa au dus la scăderea preţurilor modulelor solare cu mai mult de un sfert în medie de la începutul anului.

    „Acest lucru creează riscuri concrete pentru companii de a intra în insolvenţă, deoarece stocul lor va trebui să fie devalorizat”, se arată în scrisoare.

    Norwegian Crystals, un producător de lingouri utilizate în celulele solare, a depus deja cererea de faliment luna trecută. Norsun, o altă companie norvegiană de energie solară, a declarat luna aceasta că va suspenda producţia până la sfârşitul anului.

    UE urmăreşte ca până în 2030, 45% din energia utilizată la nivel comunitar să provină din surse regenerabile – un obiectiv care urmează să fie votat de Parlamentul European în această săptămână.

    Produsele chineze din lanţul de aprovizionare cu energie solară a Uniunii reprezintă aproximativ trei sferturi din importurile de energie solară ale blocului comunitar, ceea ce provoacă temeri că UE dezvoltă o dependenţă faţă de China, asemănătoare cu dependenţa sa faţă de gazul rusesc, menţinută până la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Costul de fabricare a unui modul solar în Europa este dublu faţă de preţul spot actual, a declarat SolarPower Europe.

    UE a încercat deja să limiteze concurenţa neloială din partea Chinei prin impunerea de tarife la importurile chinezeşti în 2012, după ce Beijingul a alocat subvenţii masive industriei sale solare. Dar blocul comunitar le-a ridicat din nou în 2018 pentru a stimula instalaţiile de energie regenerabilă, cu doar un an înainte ca Comisia să declare China un „rival sistemic” al Uniunii.

    Scăderea dramatică a preţurilor a însemnat că obiectivul UE de a fabrica 30GW din lanţul de aprovizionare cu energie solară în Europa până în 2030 este acum „în mare pericol”, se arată în scrisoare. Industria eoliană a adresat apeluri similare Bruxelles-ului, temându-se că producătorii de turbine sunt, de asemenea, subcotaţi de rivalii chinezi.

  • Dezastru pe piaţa chiriilor în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Preţurile au explodat total şi tot vor continua să crească

    Preţul chiriilor din Marea Britanie ar urma să crească cu până 25% în următorii 4 ani, proprietarii transferând costurile creditelor ipotecare şi al reglementărilor mai dure, potrivit unui al Hamptons International, preluat de Bloomberg.

    Între timp preţurile locuinţelor ar urma să mai piardă 5% din valoare în aceeaşi perioadă, acestea scăzând în cel mai accelerat ritm al ultimilor 14 ani.

    „Este o ipoteză convingătoare că Banca Angliei în efortul de a învinge inflaţia a lovit sectorul chiriilor mult mai dur decât alte părţi ale economiei”, a explicat Aneisha Beveridge, head of research la Hamptons. „Aceste presiuni nu vor slăbi prea curând, de aceea ne aşteptăm ca preţul chiriilor să crească în continuare”

    Chiria medie a unei proprietăţi nou închiriate în Marea Britanie va creşte cu 8% în cursul anului 2023, înainte de a se majora cu încă 17% până la sfârşitul lui 2026, pe măsură ce tot mai mulţi proprietari sunt presaţi să accepte împrumuturi mai costisitoare. În luna iulie au fost disponibile pentru închiriere cu 43% mai puţine locuinţe faţă de aceeaşi lună a anului 2019, proprietarii având o putere de negociere superioară.

    Preţurile locuinţelor ar urma să scadă cu 7,4% până la sfârşitul acestui an, declinul urmând să se oprească în 2025. Scăderea este mai mică decât cea de 16,5% în 2008, în mijlocul crizei financiare globale.

  • Cum se va termina succesul capitalismului?

    Lumea occidentală, capitalismul la care ne-am raportat şi ne raportăm cu toţii (vrem o lume ca afară), începe să fie din ce în ce mai lovită de propriul succes.

    Marile companii, marile bănci au devenit ţinte în mişcare pentru publicul larg şi în special pentru noua generaţie, din cauza profiturilor mari pe care le înregistrează. Ironic este că marii giganţi din tehnologie, care se bazează pe un model de servicii free – Facebook, Google, Instagram, Twitter –, au devenit atât de mari încât lumea nu îşi mai aduce aminte că nu trebuie să platească nimic, ei au contribuit la această situaţie. Fiecare smartphone, de care nu ne mai dezlipim nicio secundă, înseamnă un profit pentru Apple, Samsung sau alt brand global.

    Lumea crede că acest succes imens al marilor giganţi este obţinut prin exploatarea celorlalţi.

    Globalizarea, care înseamnă extinderea peste tot în lume a marilor companii, a modelelor de business care pot fi exportate, a scos din sărăcie anumite ţări, dar a sărăcit propria clasă de mijloc din ţara de origine. Clasa de mijloc şi-a pierdut puterea, iar societăţile capitaliste au devenit din ce în ce mai divizate din punct de vedere politic, economic şi social.

    Oraşele americane care sunt sediul marilor companii din tehologie  au devenit prohibitive pentru propriii locuitori. Cel mai adesea se dă exemplul profesorilor din San Francisco care nu îşi mai pot permite să stea în oraş din cauza exploziei preţurilor caselor şi a chiriilor.

    Industria financiară, piaţa de capital, bursa au creat atât de mulţi milionari, într-un termen atît de scurt, încât societatea capitalistă a fost dată peste cap. Aceşti milionari, aceste modele de business au fost motoarele exploziei preţurilor de pe piaţa imobiliară din lumea occidentală. Prin darea de banii de către băncile centrale pentru a salva economiile capitaliste de crizele care au apărut, nu a adus o îmbunătăţire a situaţiei economice pentru toată lumea, ci dimpotrivă. Câştigurile obţinute din creşterea preţurilor acţiunilor de pe Bursă a produs bani cu care s-au cumpărat case şi apartamente.

    Dar salariile, cu excepţia anumitor industrii, nu au crescut şi nu au putut să ţină pasul cu explozia burselor şi a pieţei imobiliare.

    Aşa se face că acum piaţa imobiliară din lumea capitalistă a devenit prohibitivă pentru propriii locuitori. Înainte lumea se mai descurca cu creşteri de preţuri la case şi apartamente pentru că dobânzile la credite erau foarte mici. Acum, dobânzile au crescut la ceruri, spre exemplu în SUA dobânzile la creditele ipotecare au ajuns la 7,6 %, cel mai ridicat nivel din ultimele 3-4 decenii.

    Mai mult decât atât, chiriile au explodat pentru că cei care au făcut bani, cei care au bani – fonduri de investiţii, bănci, miliardari – au văzut în achiziţia caselor/apartamentelor o bună oportunitate de plasare a banilor şi de a trăi din chirii şi randamentul acestora.

    În Europa, apariţia Airbnb şi Booking, a schimbat radical situaţia imobiliară din oraşele turistice. Toată lumea vrea să îşi dea apartamentele în chirie pe Airbnb pentru că câstigă mai multi bani decât dacă ar da în chirie celor care lucrează acolo, celor care trăiesc acolo zi de zi, în acele oraşe. Acest model „hotelier” a susţinut creşterea preţurilor şi creşterea chiriilor în oraşele turistice. Uitaţi-vă ce se întâmplă la Viena, la Roma, la Milano, la Paris, la Londra, la Florenţa etc. Uitaţi-vă ce se întâmplă şi în Bucureşti şi în Cluj.

    În acest fel, piaţa imobiliară a fost acaparată şi din ce în ce mai mulţi, în special din tânăra generaţie, constată că le este imposibil să îşi cumpere o casă cu credit sau să stea în chirie. Multe state, în special în Europa, încearcă să vină cu soluţia plafonării chiriilor. Dacă nu ai un job care să îţi aducă un salariu peste medie, îţi este foarte greu să acomodezi cu chiriile actuale din lumea occidentală. De achiziţia unui apartament nici nu poate fi vorba.

    În America, pentru că preţurile la case şi imobile au crescut accelerat în ultimii ani, pentru că dobânzile au crescut de la 1% la peste 7% pentru creditele imobiliare, piaţa de real estate este extrem de tensionată. În aceste condiţii, pentru că nu îşi pot permite nici un apartament, nici să stea în chirii, tinerii rămân la părinţi mai mult timp (asta dacă părinţii îi ţin), având în vedere cultura americană ca la 18 ani copiii să plece de acasă), fie se cuplează mai mulţi, de la 2 acum s-a ajuns la 4 în acelaşi apartament de 2 camere. Confruntaţi cu această situaţie de criză, dezvoltatorii americani încep să facă case mai mici, pentru a reduce preţul acestora. Camerele au o suprafaţă mai mică, dispar spaţiile de depozitare, fiecare cameră nu mai are baia ei.

    The Wall Street Jurnal, cel mai important ziar de business din America, dar şi din lume, are un articol pe această temă care anunţă un anumit trend pe piaţă, titlul articolului este „Bye living rooms, bathtubs: homes get noticeably smaller“.

    Asta îmi aminteşte că după criza din 2008-2009, când preţurile de pe piaţa imobiliară s-au prăbuşit la noi, dezvoltatorii au început să reducă suprafaţa camerelor, apartamentelor şi caselor pentru a se încadra în bugetul pe care îl aveau oamenii/clienţii.

    Având în vedere aceste situaţii, întrebarea este: cum se va termina acest succes al capitalismului?  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Veşti proaste pentru facturi: Preţul gazului creşte din nou în Europa, iar petrolul este presat de saudiţi să sară de 100 de dolari barilul

    Preţurile europene la gazele naturale au crescut semnificativ, deoarece lucrătorii de la două instalaţii cheie ale Chevron Corp. din Australia au început vineri greve parţiale, după ce o serie de negocieri au eşuat, raportează Bloomberg.

    Contractele futures olandeze de referinţă au crescut cu până la 11%, la 36,20 euro pe megawatt-oră. Acţiunea sindicală vizează instalaţiile de gaz natural lichefiat Gorgon şi Wheatstone, care au furnizat anul trecut aproximativ 7% din cantitatea de GNL la nivel mondial. 

    Disputa a zdruncinat piaţa mondială de la începutul lunii august, chiar dacă aceasta pare bine aprovizionată pentru moment. Având în vedere cererea slabă şi faptul că stocurile din Europa sunt aproape pline, comercianţii nu se aşteaptă la un impact considerabil din cauza conflictului. Cu toate acestea, riscul unor întreruperi prelungite ar menţine presiunea pe o piaţă volatilă, care încă nu şi-a revenit complet după criza energetică de anul trecut.

    Sindicatele au început grevele parţiale de la ora 13:00 la instalaţiile Chevron de la Wheatstone Platform, Wheatstone Downstream şi Gorgon, a precizat vineri Offshore Alliance.

    Pe lângă toate acestea, un efort reînnoit al Arabiei Saudite şi al Rusiei de a împinge preţul petrolului spre 100 de dolari pe baril ameninţă să devină o altă bătaie de cap pentru lumea vestică, dar mai ales pentru preşedintele SUA Joe Biden, care pune bilanţul privind economia americană – şi contracararea inflaţiei – în centrul campaniei sale electorale.

    În această săptămână, potrivit Financial Times, petrolul Brent a depăşit 90 de dolari pe baril pentru prima dată în 2023, după ce Riadul şi Moscova au prelungit reducerile de aprovizionare până la sfârşitul anului, în pofida faptului că petrolul a crescut deja cu 25% din iunie, pe măsură ce cererea globală atinge un nivel record.

    Măsura saudită de a creşte preţul petrolului riscă, de asemenea, să formeze o ruptură între Arabia Saudită şi Washington, chiar în momentul în care SUA urmăreşte un acord istoric de normalizare a relaţiilor dintre Israel şi regat şi încearcă să consolideze o alianţă împotriva Rusiei la reuniunea G20 din acest weekend din India.

    „Saudiţii nu au mulţi prieteni la Washington în acest moment. Există riscul ca ei să devină ţinta numărul 1 în cazul în care Washingtonul va dori să dea din nou vina pe cineva pentru preţurile ridicate la pompă sau pentru încetinirea economiei”, a declarat Raad Alkadiri, analist la Eurasia Group din Washington.

    Prelungirea reducerilor vine, totodată, într-un moment delicat pe plan intern pentru Casa Albă, care a evidenţiat consolidarea economiei şi încetinirea inflaţiei ca fiind rezultate ale politicilor implementate de preşedintele Joe Biden.