BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliare. Cea mai proastă investiţie, ever!

    Nimic nu se compara cu investitia in necunoscut sau in necunostinta de cauza. In acest caz, nimic nu te poate apara. E loterie pura. Se spune ca:” speranta moare ultima”. Da, dar si cand moare, nu-ti mai trebuie nimic. Te saturi. Sau, cel putin, te feresti dupa ce te-ai pacalit si ai constatat ca ai investit gresit. Klaus Iohannis a fost o investitie in necunoscut. Dupa el nu-ti mai pasa cine urmeaza. Stii clar ca esti pe cont propriu sau macar asa trebuie sa gandesti.

    Despre actualul presedinte nu poti sa scrii nimic nepotrivit pentru ca, intre timp, se potriveste perfect cu mediul politic autohton. Excelenta Sa este, in opinia mea, intunericul absolut fata de mediul de afaceri privat. Niciun presedinte anterior nu a manifestat atata indiferenta si dispret fata de antreprenoriat si fata de aportul oamenilor de afaceri romani in economia tarii. As indrazni sa spun ca Ion Iliescu pare acum o lumina pe langa actualul presedinte.

    In naivitatea mea, credeam ca un presedinte cu origini germane este o binecuvantare pentru mediul privat. Un al doilea Carol. Ziceam: ce noroc pe noi, romanii, ca n-au plecat toti sasii din tara. Ma bazam pe faptul ca pe vremea domniei Regelui Carol, Romania a trecut la alt nivel. Visam avioane, la propriu, cu ministri importanti si antreprenori de top din diverse domenii, zburand in lungul si-‘n latul lumii, pentru contracte generate de guvern, sub inaltul patonaj de la Cotroceni. Visam color! 

    Ultima calatorie a ”regelui” Iohannis mi-a demonstrat ca Africa ramane o destinatie simbolica pentru plus-valoarea prezidentiala adusa economiei nationale. In opinia mea, nimic, dar absolut nimic din ceea ce au asteptat romanii de la alesul neamului din ultimii 9 ani nu corespunde cu nevoile reale ale majoritatii romanilor. Lumina sperantelor a fost inecata in adancul intunericului. Viitorului sef de stat nu-i va fi greu sa fie ”luminita de la capatul tunelului” pe langa intunericul politic generat de actualul conducator. 

    Africa este continentul de unde investitorii strategici urmeaza sa navaleasca pe plaiurile mioritice. Altfel nu-mi explic turneul de mare succes economic pe care presedintele l-a organizat, impreuna cu consoarta. Nu vreau sa ma gandesc mai departe. Daca vrei sa cunosti valoarea unui om, da-i puterea! Atunci vezi ce face, cum se comporta cu cei care l-au imputernicit sa-i conduca. Acum avem raspunsul. Asa a aparut PSD la guvernare, ne caciulim sa intram in OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) si Austria ne umileste permanent, etc.

    Ce Schengen, prieteni, terminati cu prostiile! Cabo Verde (Republica Capului Verde) este un nou partener economic strategic, in viziunea presedintelui. Putini romani ar gasi pe harta aceasta insulita, dar n-ar exista Google. Prevad deja o invazie de investitori din Senegal, Kenya si Tanzania in Romania.

    Declaratia presedintelui din ultima tara africana vizitata este sugestiva pentru contributia si implicarea in prosperitatea tarii: „Tanzania este un partener valoros in demersurile strategice…”. Bataia de joc fata de conexiunile economice generate de liderul de la Cotroceni e infinita.

    Iti dai seama ca ai facut cea mai proasta  investitie atunci cand constati ca cineva s-a dovedit a fi altcineva. Un fake uman. Asa e si in business. Alegeti oameni pe care ii cunoasteti, la care sa lucrati sau cu care sa faceti afaceri. Daca in politica alegem de 30 de ani raul cel mai mic, in afaceri avem sansa sa gasim binele cel mai mare!

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist.

     

     

  • Adrian Sârbu: Interesul Ungariei este ca România să fie în Schengen numai că Viktor Orban, care deţine puterea, nu execută interesul Ungariei, ci al Rusiei

    Nemo: După ce l-a primit la Bucureşti cu pâine şi sare pe Volodimir Zelenski, Iohannis s-a dus în Ungaria. E prima vizită oficială la Budapesta a unui preşedinte român în ultimii 14 ani. Doar că Iohannis nu a fost primit de Viktor Orban, ci de Katalin Novak, care l-a şi invitat.

    Adrian Sârbu: Dl. Iohannis se scoală dimineaţa, valetul lui, nu ştiu ce grad are, îi aduce costumul călcat, îl ia frumos, se îmbracă, se spilcuieşte aşa un pic şi se duce să se întâlnească cu dna. Katy. Nu ştim de unde a apărut doamna Katalin asta. Dna Katy asta nu reprezintă nimic din Ungaria, dar nimic. Când spunem nu reprezintă nimic din Ungaria, nu reprezintă nimic din puterea Ungariei. Puterea Ungariei e la dl. Orban, care, în semn de respect pentru dl. Iohannis a plecat. Deci, “bine ai venit la noi acasă că noi am plecat de acasă”. Păi dl. Iohannis de ce nu s-a dus să se întâlnească şi cu dl. Orban? Vă spun de ce. Eu cred că atunci când dl. Orban a venit aici, că dl. Orban vine aici ca la el acasă, se duce la tot felul de manifestări culturale. Cam cum arată aceste manifestări culturale la Miercurea Ciuc şi la Sf. Gheorghe? Păi, „Ardealul e al nostru, valahii ăştia împuţiţi să se care de aici din Transilvania, şi noi cu austriecii, cu ajutorul fraţilor noştri ruşi, când or să intre în Ucraina, o să ne luăm Ardealul înapoi”. E un discurs care este în sângele, în sufletul, în somnul dlui Orban, şi, probabil, dl. Iohannis nu a avut timp să-l primească la Cotroceni, că Palatul Cotroceni nu e la Sf. Gheorghe deocamdată. Asta e părerea mea şi motivul e următorul: dl. Iohannis crede că Ardealul e al nemţilor, nu e al ungurilor, şi le-a şi spus “Jó napot kívánok, PSD!”, care era aliat cu UDMR. Deci, a spus foarte clar: “Măi, ungurilor, maghiari, care sunteţi, cum vă spun eu în nemţeşte, bozgori, să nu mai cereţi Ardealul că e al nemţilor. Şi dovada e, noi Germania am investit în Ardeal, şi am învestit şi un preşedinte al României”.

    Nemo: Aşa şi e.

    Adrian Sârbu: Dl. Klaus Iohannis se întâlneşte cu dna Katy de la Budapesta, timp în care, al doilea război regional e în derulare şi noi, România, suntem parte în acest război mondial, cu o dezvoltare regională, pentru simplul fapt că NATO, al cărei lider e America, America, care este partenerul nostru strategic, s-a exprimat foarte clar în favoarea Israelului.

    Ce facem noi? Aşteptăm să ne apere de toată lumea trupele franceze, engleze, burundeze, care o să fie aduse de americani sau trupele americane să ne apere pe noi, când, Doamne fereşte, o să avem vreo problemă. Asta aşteptăm. Şi între timp, liderii noştri se plimbă.

    Am şi eu o întrebare: Ce a obţinut dl. Iohannis în vizita la Budapesta?

    Nemo: Vă spun eu ce a obţinut. A obţinut promisiuni pentru că dna Katalina Novak a spus că atunci când Ungaria va prelua preşedinţia UE va susţine cauza Schengen a României.

    Adrian Sârbu: Dna. Katalin Novak eu sunt absolut convins că susţine cauza Shengen a României. Sunt absolut convins. Ştii de ce? Interesul Ungariei este ca România să fie în Schengen numai că dl. Orban nu execută interesul Ungariei în ceea ce priveşte România şi Bulgaria în Schengen. Execută interesul Rusiei.

    Iar dl. Iohannis ne centrează nouă prafuri, că tot nu a putut livra Schengen-ul, hai să vă livrez praf de Schengen.

  • Problemle se ţin lanţ pentru cel mai controversat preşedinte contemporan al Statelor Unite: Un judecător din New York a decis că Donald Trump şi-a construit fraudulos imperiul imobiliar timp de ani de zile

    Donald Trump a comis fraude ani de zile în timp ce şi-a construit imperiul imobiliar care i-a adus notorietatea, a decis marţi un judecător din New York, respingând în termeni fermi încercarea fostului preşedinte de a anula un proces civil împotriva sa, raportează The Guardian.

    Judecătorul Arthur Engoron a constatat că Trump şi directorii companiei sale, inclusiv fiii săi Eric şi Donald Jr, au înşelat în mod obişnuit şi repetat băncile, asigurătorii şi alte persoane prin supraevaluarea masivă a activelor şi prin exagerarea valorii sale nete în documente.

    Decizia a fost luată în cadrul unui proces civil intentat de Letitia James, procurorul general al New York-ului, cu câteva zile înainte de începerea unui proces fără juraţi care va audia acuzaţiile potrivit cărora Trump şi Trump Organization au minţit timp de un deceniu cu privire la valoarea activelor şi la averea sa netă pentru a obţine condiţii mai bune la credite bancare şi asigurări.

    „Documentele conţin în mod clar evaluări frauduloase pe care inculpaţii le-au folosit în afacerile lor”, a scris Engoron.

    James a declarat că Trump s-a angajat într-o operaţiune de „momeală şi manipulare”, umflându-şi averea cu până la 2,23 miliarde de dolari şi, după o măsurătoare ulterioară, cu până la 3,6 miliarde de dolari, în declaraţiile financiare anuale date băncilor şi asigurătorilor.

    Printre activele ale căror valori au fost umflate se numără proprietatea lui Trump de la Mar-a-Lago din Florida, apartamentul său penthouse din Trump Tower din Manhattan, precum şi diverse clădiri de birouri şi terenuri de golf, a precizat James în procesul depus în septembrie 2022.

    Echipa de avocaţi a lui Trump îi ceruse anterior lui Engoron să respingă cazul împotriva fostului preşedinte, argumentând că James nu avea autoritatea de a intenta procesul, deoarece nu existau dovezi că publicul a fost afectat de acţiunile lui Trump şi că multe dintre acuzaţii au depăşit termenul de prescripţie.

    Dar judecătorul a dat dovadă săptămâna trecută de o lipsă profundă de , reproşându-le avocaţilor lui Trump că au adus „argumente frivole” şi declarând va lua în considerare o serie de sancţiuni împotriva lor.

  • Preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant de DNA / Ciolacu a reacţionat imediat

    Buzatu susţine că banii sunt „economiile” sale „personale”

    La constatarea operaţiunii flagrante de către procurorii DNA, preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu ar fi susţinut că suma de bani identificată (1,25 milioane de lei) ar fi fost „economiile” sale „personale”, numai că suma de bani provenea din fondul de flagrant al DNA iar bancnotele erau marcate, susţin surse judiciare.

    Banii ar fi fost găsiţi în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta ar fi plecat dintr-un local pe care îl frecventa.

    În caz, procurorii DNA au folosit un colaborator care îl denunţase pe şeful CJ Vaslui la DNA. Suma de 1,25 milioane de lei care ar fi fost primită de Dumitru Buzatu ar reprezenta valoarea de 10% dintr-un contract acordat cu dedicaţie de CJ Vaslui.

    Pe 19 septembrie, pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu anunţa că „se toarnă asfalt pe lotul 3 al drumului strategic Bârlad – Laza – Codăeşti”, prezentând şi fotografii. Şeful CJ, Dumitru Buzatu, anunţa cu această ocazie că „sunt aproape finalizate licitaţiile la loturile 1 şi 2, astfel încât firmele câştigătoare să continue lucrările încă din acest an”.

    Drumul strategic Bârlad-Laza-Codăeşti are o lungime de aproape 83 de kilometri şi grupează patru drumuri judeţene, mai anunţa Buzatu.

    Valoarea totală de execuţie ar depăşi suma de 222.000.000 de lei, potrivit VremeaNouă.ro.

    În septembrie 2015, pe vremea mandatului fostei şefe DNA, Laura Codruţa Koveşi, Dumitru Buzatu a mai făcut obiectul unor percheziţii anticorupţie într-un într-un dosar de fraudare de fonduri europene.

    UPDATE Banii luati in geantă de la un om de afaceri

    Flagrantul s-a realizat cu bani marcaţi de DNA la rstaurantul unde Buzatu lua masa.

    Prima reacţie a premierului Marcel Ciolacu

    „Voi convoca mâine de urgenţă  Biroul Politic Naţional în format online şi voi propune colegilor excluderea domnului Dumitru Buzatu din partid. Am spus întotdeauna că în mandatul meu toleranţa pentru faptele de corupţie este ZERO! Iar cei care nu înţeleg acest lucru nu au ce căuta în PSD!”, a scris liderul PSD pe Facebook.

    Ştirea iniţială

    Procurorii DNA fac la această oră percheziţii la domiciliul liderului PSD de Vaslui, investigaţiile continuând şi în zilele următoare. Având în vedere acuzaţiile care i se aduc, nu este exclus ca Dumitru Buzatu să fie supus unor măsuri judiciare, susţin sursele judiciare.

    Dumitru Buzatu este vicepreşedinte PSD, preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, fost deputat şi unul dintre cei mai longevivi lideri judeţeni ai PSD.
     

  • Noul CEO al Orange România, Julien Ducarroz, a avut o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la care a participat şi preşedintele ANCOM Valeriu Zgonea şi ministrul digitalizării Bogdan Ivan

    Elveţianul Julien Ducarroz, care a preluat la 1 septembrie poziţia de CEO al Orange România – liderul pieţei locale de telecom, a avut o întâlnire, vineri, cu premierul Marcel Ciolacu, la care au participat şi noul preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii Valeriu Zgonea şi noul ministru al digitalizării Bogdan Ivan, conform informaţiilor publicate de Guvern. Palatul Victoria nu a oferit detalii despre agenda discuţiilor.

    Ivan este ministru de câteva luni, la fel ca şi Zgonea, care a venit la ANCOM în mai.

    Un subiect al discuţiilor de la Palatul Victoria ar fi putut fi fosta companie Romtelecom, unde grupul francez a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Deutsche Telekom şi OTE, iar diferenţa este deţinută de stat. Principalul subiect legat de fostul monopol din telefonia fixă ar fi evaluarea la care se va face integrarea companiei cu Orange şi astfel câte acţiuni va avea statul român din noua entitate.

    La întâlnire, Ducarroz a fost secondat de Dorin Odiaţiu, Public Affairs, Partnerships & Wholesale Director în cadrul Orange Romania.
     

  • Rupert Murdoch, cel mai puternic mogul media, cel care a făcut tabloidul britanic The Sun şi postul de televiziune Fox din America, se retrage în sfârşit de la conducerea grupului, la 92 de ani

    Magnatul media Rupert Murdoch se retrage din funcţiile de preşedinte al Fox Corporation şi preşedinte executiv al News Corp, a anunţat joi.

    Murdoch, în vârstă de 92 de ani, şi-a informat colegii într-o scrisoare de joi despre decizia sa, menţionând că se află într-o stare de sănătate bună. El va face oficial tranziţia în noiembrie, iar fiul său Lachlan va deveni singurul preşedinte al celor două companii.

     
    “Vă scriu pentru a vă anunţa pe toţi că am decis să trec la rolul de preşedinte emerit la Fox şi News”, a scris Murdoch. “Pentru întreaga mea viaţă profesională, am fost implicat zilnic în ştiri şi idei, iar acest lucru nu se va schimba. Dar este momentul potrivit pentru mine să îmi asum roluri diferite, ştiind că avem echipe cu adevărat talentate şi un lider pasionat, cu principii, în persoana lui Lachlan, care va deveni preşedintele unic al ambelor companii. Nici mândria excesivă, nici falsa umilinţă nu sunt calităţi admirabile. Dar sunt cu adevărat mândru de ceea ce am realizat în mod colectiv de-a lungul deceniilor şi le datorez multe colegilor mei, ale căror contribuţii la succesul nostru au fost uneori nevăzute în afara companiei, dar sunt profund apreciate de mine.
     
    “Fie că este vorba de şoferii de camion care ne distribuie ziarele, de femeile de serviciu care trudesc atunci când noi am plecat de la birou, de asistenţii care ne sprijină sau de operatorii calificaţi din spatele camerelor de luat vederi sau al codurilor informatice, am avea mai puţin succes şi un impact pozitiv mai mic asupra societăţii fără dedicarea voastră de zi cu zi. Companiile noastre au o sănătate robustă, la fel ca şi eu. Oportunităţile noastre depăşesc cu mult provocările noastre comerciale. Avem toate motivele să fim optimişti în ceea ce priveşte anii următori – eu cu siguranţă sunt, şi intenţionez să fiu aici pentru a participa la ei.”

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis, dacă programul de la New York vă permite, vă rog să vă întâlniţi cu Elon Musk şi cu şefii de la Eli Lilly

    Îmi cer scuze ca va abordez in felul acesta, ma numesc Dragos Damian si lucrez la o fabrica de medicamente din Cluj-Napoca. Nu este o fabrica mare, dar suntem mandri ca ne platim toate taxele, impozitele si contributiile la noi in tara.

    Tot citesc in presa ca Romania este o tara de consum din import, ca avem toate deficitele din lume, mai ales cel de balanta comerciala pentru ca nu mai fabricam nimic in tara, ca in loc sa construim fabrici construim malluri, ca Marcel Ciolacu spune ca finantele noastre sunt o “strecuratoare” din care dispar banii, ca vine in curand in tara FMI-ul sa ne puna la colt si cate si mai cate grozavii. Nefiind expert in macroeconomie, toate stirile astea ma ingrijoreaza cand ma gandesc la viitor, pentru ca tin la tara mea, vreau sa raman aici si eu si copiii si nepotii mei. Si cand spun ca tin la tara mea, nu sunt nici nationalist, nici extremist, nici suveranist, ca ni se spune ca nu avem voie asa ceva – pur si simplu tin la ea.

    Expertii de macroeconomie subliniaza nevoia de cat mai multe fabrici in Romania pentru a face saltul de la o economie de consum din import la una de exporturi. La cat ma pricep eu, cred ca daca deschidem o suta de fabrici o sa inchidem o suta deja existente, pentru ca deficitul de forta de munca este asa de mare incat singura solutie de a gasi angajati calificati este sa furi de la competitie. Paradoxal chiar, Romania da ajutor de stat unor companii care fura angajatii altora, lucru care poate ar trebui investigat (dar asta este alta poveste).

    Merita totusi incercata strategia de a atrage investtii industriale, am vazut ca si Marcel Ciolacu vorbeste despre “patriotism economic”.

    Asadar, citind presa, am aflat ca Presedintele Turciei s-a intalnit tete-a-tete la New York cu Elon Musk, seful Tesla, SpaceX, Neurolink, Twitter, un om cu o avere estimata la aproape cat PIB-ul Romaniei. Recep Tayyip Erdogan l-a invitat sa construiasca o fabrica Tesla in Turcia, dandu-i o serie de garantii si asigurari despre potentialul de investitii din tara vecina.

    Astfel incat, daca timpul va permite, poate reusiti si Dumneavoastra sa va intalniti cu Elon Musk si sa-l convingeti sa faca o investitie industriala la noi in tara. Romania nu este Turcia ca si forta de munca calificata industrial, nu este Germania (unde Tesla a deschis recent o fabrica) ca si tehnologie si nu e India (unde Tesla este tentata sa deschida o fabrica) ca si costuri de productie si populatie. Dar merita incercat, macar atrasa atentia asupra potentialului nostru si asupra faptului ca putem fi un hub de reconstructie al Ucrainei pentru una dintre cele patru companii ale lui Elon Musk dar si pentru alti parteneri strategici din SUA.

    Ar fi utila poate, daca timpul va permite, si o vizita la Indianapolis, sediul gigantului Eli Lilly, descoperitorul unei molecule noi impotriva obezitatii, pentru a le atrage atentie asupra unei investitii in Romania. Mounjaro nu numai ca este o speranta in lupta contra obezitatii ci si un cec in alb pentru economia tarilor care vor avea facilitati de productie ale medicamentului.

    Refuz sa cred ca exista un fondator, proprietar sau CEO al unui colos industrial american care intentioneaza sa investeasca in Europa sa nu fie deschis macar pentru o intalnire cu Presedintele sau Premierul Romaniei, daca acestia o cer. In noua lume de dupa conflictul din Ucrainei diplomatia economica va fi oricand mai importanta decat orice alt tip de diplomatie.

    Sigur ca prioritatea numarul unu pentru Romania este siguranta nationala si este important ca va focusati pe acest subiect la New York. Totusi, in masura in care timpul va permite, poate reusiti sa aveti si cateva intalniri tete-a-tete cu sefii corporatiilor americane pentru a le deschide apetitul pentru o investitie industriala la noi.

    Imi cer scuze ca v-am abordat pe aceasta cale si va asigur de intreaga mea consideratie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Vrancart, companie deţinută parţial de fraţii Pavăl de la Dedeman, îl numeşte pe Nicolae Dumitrescu la conducerea societăţii, după încetarea mandatului lui Marian Ciucioi, care rămâne preşedinte al boardului

    Vrancart (simbol bursier VNC), producător de carton ondulat la care investitori sunt şi fraţii Pavăl de la Dedeman cu un pachet de 17,16%, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că începând din 19 septembrie conducerea companiei a fost preluată de Nicolae – Paul Dumitrescu.

    El îl înlocuieşte pe Marian Ciucioi, care şi-a încetat mandatul de director general al societăţii, dar care va rămâne alături de companie din poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie.

    În paralel, Ciprian Fedor a fost numit director general adjunct.

    Vrancart a finalizat recent operaţiunea de majorare a capitalului social şi a atras 48,9 mil. lei de la investitori în cele două etape.

    Compania din Adjud a raportat venituri totale de 236,2 mil. lei în primul semestru din 2023, în scădere cu 16% faţă de perioada similară din 2022 şi profit net de 8,54 mil. lei, minus 32% an/an. În perioada ianuarie-iunie 2023, compania a realizat investiţii de 25 mil. lei, în creştere cu 37% an/an.

    Vrancart are aproape 200 mil. lei capitalizare, iar cel mai mare acţionar este Lion Capital, cu 75,5% din capitalul social.

    Acţiunile VNC înregistrează o creştere de 23,3% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,3 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Incredibil pe cine a adus cu el Elon Musk la negocierile cu Recep Erdogan. Ce cadou i-a oferit preşedintele Turciei

    Întâlnirea dintre Elon Musk şi Recep Erdogan a avut loc duminică la Turkish House, din New York. Erdogan l-a încurajat pe Musk să construiască următoarea uzină Tesla în Turcia.

    SpaceX vrea să lucreze cu autorităţile turceşti pentru a obţine autorizaţiile necesare astfel încât să ofere servicii de comunicaţii prin satelit Starlink în Turcia.

    Elon Musk a venit cu băiatul în braţe la discuţiile cu preşedintele Turciei. Recep Erdogan a adus şi un cadou: i-a oferit o minge fiului lui Musk. X Æ A-12 Musk (prescurtat X) este unul dintre cei trei copii pe care Musk i-a avut cu Grimes în relaţia sa cu cântăreaţa pop. Cuplul a declarat că s-au „semi-separat” în septembrie 2021, dar au rămas apropiaţi şi de atunci au mai avut încă doi copii.

    Musk, care a fost deschis în credinţa sa că oamenii ar trebui să aibă mai mulţi copii pentru a preveni prăbuşirea populaţiei lumii, are acum 10 copii cunoscuţi cu trei femei diferite. Întâlnirea dintre Musk şi Erdogan a avut loc la Turkish House, lângă clădirea Naţiunilor Unite din New York, cu preşedintele turc în oraş pentru a participa la cea de-a 78-a Adunare Generală a Naţiunilor Unite.

    O declaraţie a Direcţiei de Comunicaţii din Turcia a spus că Musk şi Erdogan au discutat despre punerea la dispoziţie a Starlink în Turcia şi că preşedintele turc i-a cerut şi lui Musk să construiască o fabrică Tesla în ţară.

    Erdogan a mai spus că Turcia este deschisă la cooperare în domenii precum inteligenţa artificială şi Starlink, reţeaua de sateliţi de comunicaţii a companiei SpaceX, deţinută tot de Musk. Acesta din urmă a spus că SpaceX vrea să lucreze cu autorităţile turceşti pentru a obţine autorizaţiile necesare astfel încât să ofere servicii de comunicaţii prin satelit Starlink în Turcia.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Premierul Marcel Ciolacu înaintea întâlnirii cu CEO OMV, Alfred Stern: Eu am o lege offshore în România pe care nu o negociez în acest moment. Există şi nişte litigii şi i-am solicitat preşedintelui OMV să le închidem pe cale amiabilă

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că va avea o întâlnire cu preşedintele OMV, Alfred Stern, aflat la Bucureşti, discuţiile fiind solicitate de conducerea companiei austriece.

    ”Este o solicitare din partea OMV să se întâlnească şi cu mine şi cu preşedintele Senatul. Eu ştiu că există o Lege Offshore, asumată de către noi. Există nişte litigii şi i-am solicitat preşedintelui OMV să le închidem pe cale amiabilă. Cred că va fi pe agenda de discutii. Eu cel putin voi aborda acest subiect”, a spus Ciolacu.

    Potrivit datelor anuntate de Guvern, intâlnirea va avea loc la ora 15.00 şi la ea vor participa şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, şi viceprim-ministrul Marian Neacşu.

    ”Eu am o lege offshore în România pe care nu o negociez în acest moment. Nu înţeleg de ce această presiune pe un subiect care nu există”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

    Europarlamentarul Rareş Bogdan a declarat duminică seară la B1 Tv că CEO OMV vineri la Bucureşti pentru a negocia modificări la legea offshore, având în vedere participarea la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

    Conform legii, cea mai mare parte din gazelle extrase vor urma să fie folosite pentru consumul intern al României.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, proiectul Neptun Deep va fi derulat în final de OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român.