”Partidul Social Democrat nu organizează astăzi niciun miting sau manifestaţie publică. Mesajele de mobilizare apărute pe reţelele de socializare nu sunt din partea PSD”, a scris Liviu Dragnea pe contul său de Facebook.
Presa a relatat că PSD ar organiza o contramanifestaţie în faţa Palatului Cotroceni duminică la ora 15:00.
Social-democraţi ca Lia Olguta Vasilescu, Codrin Ştefănescu sau Liviu Pleşoianu au militat pentru ca PSD să organizeze o contramanifestaţie.
”Am primit câteva sesizări de la asociaţii, fundaţii, ceea ce numim îndeobşte ca fiind societatea civilă. Am primit de la Active Watch şi alte asociaţii pe două teme care sunt cunoscute deja public: o sesizare care priveşte accesarea de către SRI a unor fonduri europene şi cea de-a doua solicitare – de la aceleaşi fundaţii – legat de prezenţa sau nu în presă a acoperiţilor. Ni s-a solicitat să facem şi o dezbetere publică pe acest subiect şi vă asigur că tot în următoarele două luni de zile vom stabili când facem această dezbatere publică, în ce format. Evident că dumneavoastră individual sau prin structurile profesionale veţi fi parte a acestei dezbateri”, a spus Ţuţuianu.
Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a declarat recent că pot fi ”acoperiţi” şi în presă, dacă este identificat un om valoros.
”Dacă în anumite zone există interdicţia – judecători, procurori, magistraţi şi în politică, în celelate zone ale societăţii civile nu există interdicţia. Ca atare, dacă este identificat un om valoros care poate contribui cu informaţii la securitatea naţională a României, poate fi şi din presă. Nu sunt comod neapărat, în plan personal, cu ideea, dar putem face şi altfel analiza – un jurnalist este un om cu foarte multe contacte, cu foarte multe informaţii care pot fi foarte valoroase, cu acces în foarte multe medii. Ca urmare, lucrul acesta se poate întâmpla, indiferent că dacă ne place nouă sau nu”, a spus Ţuţuianu despre posibilitatea existenţei unor ofiţeri SRI sub acoperire în media.
Primele se referă la adoptarea bugetului pe anul în curs, subiect care a generat mai multe controverse şi care, iată, şi-a găsit în cele din urmă forma finală. Vine apoi la pupitrul de la Palatul Victoria Florin Iordache, ministrul justiţiei, care anunţă că au fost adoptate şi alte acte cu ocazia şedinţei.
Printre ele, ordonanţa de urgenţă privind amnistia – modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală – şi proiectul de lege privind graţierea. Jurnaliştii, oarecum surprinşi, încep să adreseze întrebări legate de efectele pe care acestea le vor avea asupra membrilor de partid anchetaţi sau trimişi în judecată. Iordache se încurcă, spune ba că nu ştie ce e în dosare, ba că nu ajută pe nimeni; în cele din urmă, recurge la ieşirea de siguranţă: Altă întrebare! Jurnaliştii insistă; altă întrebare!
Social media începe să fiarbă: mai întâi câteva mesaje, apoi zeci, sute şi mii care îndeamnă la proteste. E seara, trecut bine de ora 20.00, iar oamenii sunt probabil acasă; un protest masiv era anunţat pentru ziua următoare. Mesajele devin din ce în ce mai virulente: o parte a presei redă modul ciudat în care guvernul a adoptat ordonanţele, o parte se face că plouă. Apar primii manifestanţi în Piaţa Victoriei, câteva zeci sau poate sute.
E destul de frig afară, spre -10 grade, dar zic că e timpul să mă trezesc – vorba unui protestatar – şi să mă duc şi eu la guvern.
Am ajuns în Piaţa Victoriei undeva înainte de 11 noaptea şi am găsit acolo câteva mii de oameni; alături de mine veneau, cu mic, cu mare, mai tineri sau mai vârstnici, şiruri de oameni. Şi tot veneau. România, cel puţin o parte a ei, începea să se dezmorţească.
Am ajuns acasă spre 3 dimineaţa, convins că mă aşteaptă mai multe zile de stat în frig; şi nu-mi place deloc frigul.
Miercuri dimineaţă, câteva sute de oameni protestează în faţa Palatului Victoria. Paşnic, pentru că nici n-ar avea rost să fie altfel; îşi strigă supărarea şi nemulţumirea, sperând că cineva îi va auzi, că cineva va ieşi să le vorbească. Dar cei din guvern sunt de negăsit; prim-ministrul Grindeanu, cunoscut pentru punctualitate, are altă treabă decât să ajungă la treabă.
Comunitatea internaţională începe să se agite, se primesc comunicate de presă, reacţii din partea camerelor de comerţ sau a ambasadelor. Guvernul nu reacţionează. Avocatul Poporului, trezit parcă dintr-un somn prea lung, îşi declină competenţa în ceea ce priveşte atacarea ordonanţelor la Curtea Constituţională. Social media se reactivează: păi bine, dacă nu tu, atunci cine? Poate preşedintele Iohannis, care se plimbă între Consiliul Superior al Magistraturii, Palatul Cotroceni şi biroul lui Victor Ciorbea. Cu rezultate modeste în primă fază, dar speranţa moare ultima.
Se anunţă un protest masiv pentru orele serii, poate chiar mai mare decât cel de duminica trecută. Ne strângem peste 50.000!, se conving unii pe alţii activiştii de pe internet.
Pe la 7 seara am luat-o din nou spre Piaţa Victoriei, mai pregătit de data asta: cu mai multe haine pe mine, dar cu ceva mai puţină răbdare. Spre guvern e deja bară la bară, aşa că avem timp să mai aruncăm o privire pe ştiri: 15.000 de oameni. 20.000 de oameni. 35.000 de oameni. Să fi petrecut pe drum vreo 40 de minute; când am ajuns în piaţă, numărul vehiculat era de aproape 100.000.
O sută de mii, dar paşnici: oamenii cântă, pe alocuri cu un limbaj mai colorat, dar cu supărare doar la adresa celor de la guvernare. Mai face cineva o glumă, mai cântăm, mai sărim de câteva ori să ne încălzim. Trece o oră, trec două, oamenii parcă sunt tot mai mulţi. Băi, trebuie să ne ia în seamă de data asta! le spune un tip cu şapcă celor din grupul lui. Clar, cât să ne mai tot ignore? Mai sunt şi câţiva care aruncă cu petarde, dar majoritatea îi sancţionează repede.
La televiziuni, părerile sunt împărţite: unii zic că sunt 300.000 în ţară, alţii că Iohannis i-a trimis pe oameni în stradă. Sau Soroş, depinde de canal. Oricum, cineva sigur i-a trimis.
Ca să prindă ultimul metrou, oamenii au început să plece după ora 10. Mai rămân câţiva mai înverşunaţi – câteva mii adică – şi băieţii cu petarde. Ce s-a întâmplat mai departe e rezultatul unui spectacol de teatru ratat, cu actori proşti şi sufleuri adormiţi; pentru cronici de film, mai la capătul revistei.
Joi dimineaţă a început mai bine, cel puţin din punctul de vedere al gradelor Celsius. Şi o reacţie din guvern, deşi alta decât cea aşteptată: unul a ieşit, mai rămân restul.
Revista a plecat la tipar joi, 2 februarie, ora 18.00.
Liderul ALDE Sibiu, Robert Paskuj, a transmis, joi, un comunicat de presă prin care anunţă că demisionează din funcţie, deoarece dezaprobă acţiunile Guvernului şi îşi exprimă solidaritatea cu cei peste 25.000 de sibieni şi peste 300.000 de cetăţeni care au protestat, alăturându-se lor, transmite cor
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi corespondentului MEDIAFAX de preşedintele organizaţiei municipale a ALDE Sibiu, Robert Paskuj, acesta a demisionat din funcţie, considerând că „funcţiile înalte sunt bune atunci când din acea postură poţi să faci bine pentru cei ce cred în tine”, Paskuj urmând să se alăture protestatarilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania de dezvoltare imobiliară Immochan a anunţat un plan de investiţii curente de 170 de milioane de euro în România. Immochan şi-a propus ca în următorii ani să funcţioneze ca dezvoltator urban, venind în întâmpinarea nevoilor oamenilor şi oraşelor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Cinci ani de activitate în România au reprezentat pentru Immochan o dezvoltare accelerată, compania devenind lider de piaţă în raport cu numărul de centre comerciale administrate. Cu operaţiuni în zona de retail, Immochan şi-a construit legitimitatea din postura de partener privilegiat al hipermarketurilor Auchan, alături de care deţine în Romania 23 de centre comerciale. Echipa de 53 de oameni gestionează astăzi un portofoliu de 1.200 de parteneri şi 150.000 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă.
Cu un plan de investiţii curente de 170M euro, compania şi-a exprimat intenţiile de dezvoltare a pieţei româneşti. “Immochan îşi doreşte să dezvolte în continuare acele locuri unice care să aducă bucurie oamenilor zi de zi. Aceasta orientare depăşeşte cadrul unui proiect de retail, rezidenţial, office sau logistic. Este o orientare către nevoile comunităţilor. Nu excludem dezvoltarea de activităţi noi, de proiecte mixte, în parteneriat. Ne dorim să devenim unul dintre actorii majori ce îşi propun să dezvolte România, în colaborare cu administraţiile locale şi centrale”, declară Tatian Diaconu, CEO Immochan România.
Immochan şi-a afirmat deja rolul de jucător global, atent la evoluţia nevoilor comunităţilor în proiectul de dezvoltare urbanistică iniţiat in 2013, Cartierul Coresi din Braşov.
Proiectul Coresi Shopping Resort deschis în martie 2015 (45.000mp GLA) a reprezentat prima etapă a acestui proiect şi un punct de reper în industrie, printr-o poziţionare în zona de retail societal. Centrul este integrat în comunitate şi răspunde nevoilor unei regiuni întregi, atrăgând în egală măsura localnici şi turişti. Circa 9 milioane de vizitatori au trecut pragul centrului în 2016.
Asocierea în 2016 cu un brand local recunoscut, a condus la crearea proiectului Coresi Avantgarden, cu ambiţia declarată de a crea 3.000 de locuinţe noi în Braşov. 570 de apartamente în 13 blocuri sunt în construcţie, cu livrare în 2017 şi primul trimestru din 2018. Calitatea dezvoltatorilor şi a conceptului au condus la un succes de vânzări, 95% din apartamente găsind cumpărători până la această dată.
O mare parte din centrele comerciale administrate de Immochan se află într-un proces de modernizare, prin care Immochan îşi doreşte să aducă valoare adăugată clienţilor şi servicii inteligente pentru shopping şi socializare. Centrele comerciale din oraşele Oradea şi Satu Mare, au trecut deja prin acest proces şi poartă azi emblema Aushopping. În 2017, Immochan va continua procesul de transformare a 5 centre comerciale reprezentând 30.000 mp şi o investiţie totală de 10 milioane de euro.
Immochan România a luat fiinţă în ianuarie 2012, administrând, în prezent, un portofoliu de 23 de centre comerciale la nivel naţional. Immochan şi-a format expertiza de operator global în jurul a patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare mixte ; leasing pentru centrele comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management şi asset management.
În ultimii trei ani, China a construit insule în zone disputate din Marea Chinei de Sud, existând riscul ca, treptat, Beijingul să blocheze accesul navelor altor ţări în aceste regiuni.
“Intenţionăm să transmitem Chinei un semnal clar că, în primul rând, construcţia insulelor trebuie să înceteze şi că, în al doilea rând, accesul la aceste insule nu va mai fi permis”, a spus Rex Tillerson, desemnat de preşedintele-ales Donald Trump pentru funcţia de secretar de Stat american.
În cursul audierilor în Comisia senatorială pentru Relaţii Externe, Rex Tillerson a declarat că decizia Chinei de a construi insule în zonele disputate din Marea Chinei de Sud este “comparabilă” cu anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Germania a primit 280.000 de solicitanţi de azil în anul 2016, un număr de peste trei ori mai mic faţă de cel înregistrat în 2015, a anunţat Ministerul de Interne din această ţară, citat de site-ul agenţiei de presă DPA.
În 2015, când această criză a migraţiei a ajuns la un nivel culminant, Germania a primit 890.000 de persoane, de peste trei ori mai mult decât numărul înregistrat în anul care a urmat.
“Acest lucru arată că măsurile adoptate de Guvern şi de Uniunea Europeană sunt eficiente”, a declarat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro