BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Businessul prietenos cu natura

    Despre atenţia la mediu, despre soluţii prietenoase cu mediul, despre reciclare şi sustenabilitate vorbesc corporaţii şi giganţi internaţionali cu bugete masive gata de investit în aceste direcţii. Raza de speranţă vine însă şi din partea micilor businessuri antreprenoriale care pornesc la drum chiar cu ideea de a fi prietenoase cu natura şi fac din asta un adevărat crez. Câteva astfel de afaceri au trecut prin proiectul ZF Afaceri de la zero de-a lungul ultimului an şi jumătate, iar poveştile lor integrale sunt disponibile pe platforma cu acelaşi nume.

    1. Un arbore pentru un suvenir

    La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.

    Kosa Istvan produce şi vinde obiecte mici, durabile, simpatice, care îşi deservesc proprietarii pe o perioadă îndelungată, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică.

    Sub brandul Transylmagica, se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. Magazinul online a devenit funcţional în martie 2020, la capătul unui an întreg de pregătiri şi de realizare a stocurilor. Site-ul este, de altfel, singura modalitate de vânzare în acest moment, fiind în derulare însă şi discuţii cu potenţiali revânzători.

    O parte din produse sunt fabricate în atelierul Transylmagica, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone.

    „În viitor nu dorim să ne limităm la produsele fabricate numai de noi, ci am dori să accentuăm faptul că de la noi se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine”, spune Kosa Istvan.

     

    2. Terapie fără plastic

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.

    În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Printre brandurile prezente pe platforma Terrawell, se numără şi Zahra, o altă afacere de la zero, care s-a prezentat în cadrul proiectului ZF. Fondatoare este Andreea Costina, care a schiţat brandul Zahra în timpul studenţiei, când a produs primele cosmetice naturale, unturi de corp, pe care le-a vândut apoi colegelor de cămin. În 2014 şi-a înfiinţat o firmă de tip SRL-D şi a închiriat spaţiu pentru un laborator de producţie în Bocşa, satul său natal, din judeţul Sălaj. Acum, are un portofoliu de 20 de produse cosmetice precum unturi de corp, creme de faţă şi de mâini, balsamuri de buze, dar şi produse pentru baie – săruri de baie, geluri de duş. Toate, eco-friendly.

     

    3. În loc de „punguţa” de la magazin

    Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

    Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

    Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

    Momentan, Mihaela şi Adrian Aron produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

    Mai mult, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş.

     

    4. Ambalajul din plante

    Biodeck produce ambalaje, pahare şi tacâmuri compostabile, folosind ca materie primă trestia de zahăr şi amidonul de porumb. Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosinţă din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile şi biodegradabile. De bază, ca materie primă, sunt amidonul de porumb – care provine dintr-un amestec de uleiuri vegetale, dar şi trestia de zahăr. Adrian şi Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole şi tacâmuri.

    Spre deosebire de ambalajele reciclabile, care pot fi reintroduse în cicluri noi de producţie, cele compostabile se transformă în compost (îngrăşământ agricol natural) sub influenţa umezelii şi a căldurii. Dacă produsele reciclabile pot fi refolosite de câteva ori, compostul este reutilizabil la infinit.

    Bazele afacerii au fost puse în aprilie 2017, când cei doi fraţi s-au aşezat la masă şi au ales numele firmei. Un an mai târziu, în vara anului 2018, au încheiat primul contract cu un lanţ de magazine. Astăzi, ambalajele Biodeck se găsesc atât pe rafturi ale retailerilor, cât şi în mai multe cafenele şi restaurante. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de Bucureşti.

     

    5. Poveşti din pânză

    Atelierul de pânză s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, povesteşte fondatoarea Teia Ciulacu.

    Inspiraţia i-a venit după ce a dat peste o statistică de la Ministerul Mediului, care arăta că în România se con­su­mă cinci miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi, astfel, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.

    Teia Ciulacu a scris atunci un plan de afaceri, a primit un grant de 5.000 de dolari de la o fundaţie pentru a-şi cumpăra echipamentele necesare şi, într-un spaţiu pus la dispoziţie de un partener, au realizat primele sacoşe de pânză, din bumbac netratat, neînălbit.

     

     

    Materialul vedetă  din China

    Pentru mai multe afaceri de la zero, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

    Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.

    „Am optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă am fi produs din lemn, trebuia să aşteptăm zece ani, astfel încât stejarul respectiv să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. Bambusul este cu 35% mai  rezistent decât stejarul”, spunea Sabin Dimian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Tot din bambus sunt şi scutecele pe care le face Ana Voicu. Fostă angajată a unei companii multinaţionale, ea a dat statutul de angajat pe cel de antreprenor, pentru a pune pe picioare brandul de scutece de unică folosinţă, parţial biodegradabile, din bambus Zuluff.

    Primele idei au încolţit acum trei ani, dar au prins contur treptat, după ce Ana Voicu a testat produsul cu ajutorul mamelor din România. Bambusul a fost ales ca materie primă pentru Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.

    Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor şi a conceput acest brand de hârtie igienică. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.

    „Bambusul este una dintre plantele cu cea mai rapidă creştere din lume, oferind o alternativă ecologică pentru copacii tăiaţi şi care poate fi reînnoită rapid. Bambooda este fabricată 100% din celuloză de bambus, complet albă, în trei straturi, conţine 330 de foi, are zero ambalaje din plastic şi este mult mai rezistentă la rupere”, explică Dan Cornea.

    Din bambus sau nu, produsele micilor antreprenori arată, cu fiecare nouă idee, că alternative pentru a fi sustenabili există la orice. Este totul o chestiune de voinţă.

  • Vânătorul virtual de creiere

    Poate citi şi 100 de CV-uri fără să se plictisească, nu descalifică un CV după cum arată şi nu se opreşte până nu îşi îndeplineşte misiunea de a găsi cei mai potriviţi noi colegi pentru echipa unei companii. Este un asistent virtual pentru programare şi se numeşte FiveKeep, acesta fiind lansat oficial acum două săptămâni de către compania Vendax din Braşov în urma unei investiţii totale de circa 250.000 de euro.

    FiveKeep este un recrutor, un asistent de recrutare care face primele etape ale procesului de angajare, adică ia toate CV-urile pe care le ai în inbox, pe e-mail sau prin alte canale, pentru un loc de muncă vacant. FiveKeep le analizează, le sortează şi le pune pe categorii astfel încât să scoată în faţă doar acei candidaţi care se potrivesc cu acel loc de muncă”, a explicat Mihai Rizan, CEO-ul Vendax şi fondatorul FiveKeep, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a adăugat că, de cele mai multe ori, la anunţurile de recrutare aplică mulţi oameni care nu au nicio legătură cu meseria în sine şi atunci fiecare recrutor consumă foarte multe ore dând la o parte aceste CV-uri.

    „Aceasta este una dintre etapele pe care le facem noi, iar în a doua etapă, pentru a scurta timpul de recrutare şi a ajuta în decizie noi prin platforma determinăm care este profilul motivaţional-funcţional al fiecărui candidat pentru că în platformă sunt o serie de teste pe care candidaţii trebuie să le parcurgă.“

    Practic, companiile setează întâi în platformă descrierea jobului şi criteriile urmărite pentru candidaţi, iar apoi FiveKeep selectează doar CV-urile relevante. Apoi, platforma trimite e-mail la adresele de e-mail selectate în care candidaţii găsesc un link către FiveKeep unde îşi pot înregistra profilul şi pot face testul în urmă căruia se generează profilul lor şi compatibilitatea cu locul de muncă vacant. Apoi companiile pot selecta candidaţii cu cel mai mare procent de compatibilitate pentru a trece la următoarea etapă a procesului de recrutare: interviul.

    Modelul de business al FiveKeep se bazează pe plata unor credite pe care companiile le folosesc atunci când aleg să intervieveze un candidat selectat prin intermediul platformei FiveKeep. Costul unui credit este de 20 de euro în prezent, iar valabilitatea este nelimitată pentru moment.

    „Fiecare companie are un anumit număr de credite în funcţie de fluctuaţia de personal sau de numărul de angajări pe care îl fac. Aceste credite se consumă doar în momentul în care angajatorul accesează profilul candidatului. Fiecare companie cred că va chema circa 2-3 candidaţi, deci costurile ar fi de 40-60 euro per post vacant“, a precizat fondatorul FiveKeep. El a pus bazele proiectului FiveKeep în urmă cu circa cinci ani, însă ideea i-a venit cu mult timp înainte, compania sa Vendax fiind specializată în furnizarea de servicii de recrutare.

    „În 2010 ne-am gândit pentru prima dată la ceva de genul acesta, practic noi începusem să facem recurtare pe plan local, recrutare clasică, vroiam să devenim companii furnizoare de servicii de recrutare pentru Braşov şi în procesele de recrutare am găsit tot felul de aspecte care puteau fi îmbunătăţite. Am început să le îmbunătăţim noi în interior ca şi procese şi proceduri de lucru, după care ne-am dat seama că acestea pot fi externalizate şi oferite altor companii. Aşa, încet, încet proiectul FiveKeep a prins formă, contur, conţinut şi într-un final a ieşit pe piaţă.“

    Investiţia iniţială în proiectul FiveKeep se situează la 250.000 de euro, din care 100.000 de euro au provenit din fonduri europene, iar restul din fonduri proprii. În primul an de la lansarea asistentului virtual pentru recrutare, compania Vendax vrea să atragă peste 5.000 de clienţi.

    „Ne-am dori ca până la finalul anului viitor să avem circa 5.000-6.000 de clienţi pentru asistentul virtual, însă noi  vrem ca până la mijlocul anului, începutul verii, să confirmăm că produsul este ceea ce trebuie. Vom lucra foarte mult pe feedbackul clienţilor şi vom ajusta acolo unde clienţii cred că este nevoie de modificări“, a precizat Mihai Rizan. El a adăugat că după ce atinge ţinta propusă pentru 2021, va începe să plănuiască şi extinderea şi lansarea soluţiei pe pieţele din străinătate.

    „Din punct de vedere funcţional, cred că ne-ar fi foarte uşor să externalizăm produsul pe pieţele vorbitoare de limbă engleză pentru că oricum site-ul este deja jumătate tradus în limba engleză. Ne-ar fi mai uşor să mergem astfel către SUA şi Marea Britanie în special pentru că acestea sunt pieţe foarte mari în care se recrutează foarte mult.“

     

    1. FiveKeep.com

    Proiect: FiveKeep.com

    Ce face? Dezvoltă un asistent virtual care ajută firmele în procesul de selecţie şi filtrare a candidaţilor pentru posturile vacante din organizaţie.

    Investiţie iniţială: 150.000 euro  

    Finanţare atrasă: 100.000 euro

    Invitat: Mihai Rizan, fondator FiveKeep.com

     

    2. Mingle

    Proiect: Mingle

    Ce face? Platformă pentru automatizarea proceselor de recrutare

    Investiţii:
    30.000 euro  

    Invitaţi: Cătălina Dobre şi Bogdan Dudău, cofondatori Mingle

     

    3. BAAM

    Proiect: BAAM

    Ce face? Platformă de tip marketplace pentru domeniul imobiliar

    Investiţie iniţială totală: 70.000 euro

    Cea mai recentă finanţare atrasă: 200.000 euro

    Necesar actual de finanţare: minim 300.000 euro

    Evaluare proiect:
    1,4 mil. euro

    Invitat: Charis Stengos, fondator BAAM

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Afacere gigant în SUA: Gigantul de software şi cloud Salesforce cumpără platforma de chat Slack pentru 27,7 miliarde de dolari

    Salesforce, o companie americană de software şi cloud care a înregistrat anul acesta venituri de peste 20 de miliarde de dolari, a anunţat astăzi că va achiziţiona platforma de mesagerie pentru mediul de business Slack, într-o afacere estimată la 27,7 miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Zvonurile cu privire la un posibil acord între cele două firme au început să circule în urmă cu o săptămână, acţiunile Slack crescând masiv în ultimele zile.

    Serviciul de chat a profitat de pe urma angajaţilor care au lucrat de acasă în timpul pandemiei de coronavirus. Astfel, aplicaţia a fost descărcată de 12,6 milioane de oameni în 2020, cu 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă de anul trecut. Slack, care pare să înlocuiască mail-urile din startup-uri, este evaluat în prezent la 25 de miliarde de dolari, în timp ce preţul unei acţiuni se apropie de 44 de dolari.

    Pe lângă startup-uri, Slack este folosit de unele dintre cele mai mari companii din Statele Unite, cum ar fi Amazon, IBM, Ameritrade şi CNN. În ciuda faptului că acţiunile au crescut cu 59% de la începutul anului, platforma nu a reuşit să înregistreze profituri de la ofertă publică iniţială de anul trecut.

    Între timp, Salesforce a ajuns în T3 la venituri de 5,42 de miliarde de dolari, în creştere cu 20% faţă de acelaşi trimestru din 2019, şi a revizuit în creştere estimările pentru anul fiscal 2021, compania ţintind venituri de 21,11 miliarde de dolari.

    În 2016, Microsoft ar fi vrut să cumpere Slack pentru 8 miliarde de dolari, însă după ce acordul a intrat în impas, gigantul a lansat pe piaţă o aplicaţie asemănătoare, Teams, care a ajuns luna trecută la 115 milioane de utilizatori activi.

     

  • Slack, platforma de chat care înlocuieşte mail-urile din startup-uri, a ajuns la o valoare de 23 de miliarde de dolari

    Gigantul de software şi cloud Salesforce se pregăteşte să cumpere Slack, o platforma de mesagerie pentru utilizatorii din mediul de business, transmite Forbes.

    Acţiunile Slack au crescut cu peste 38%, fapt ce îi oferă firmei o capitalizare de piaţă de 23,2 miliarde de dolari. În consecinţă, preţul unei acţiuni a trecut astăzi pragul de 40 de dolari.

    Prin contrast, acţiunile Salesforce au scăzut cu 2,7% după ce Wall Street Journal a raportat că cele două companii au început să discute detaliile acordului. Gigantul american are, spre deosebire de Slack, o valoare de piaţă de 225 de miliarde de dolari, iar preţul unei acţiuni este de 247 de dolari.

    Platforma de mesagerie a profitat de pe urma faptului că numărul companiilor care se bazează pe spaţiul digital a crescut masiv în timpul pandemiei de coronavirus.

    Aplicaţia a fost descărcată anul acesta de 12,6 milioane de oameni, cu 50% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019. Slack poate deveni astfel un element cheien în una dintre cele mai mari afaceri din istoria industriei software, în ciuda faptului că sumă nu este cunoscută momentan.

    În 2016, Microsoft ar fi vrut să cumpere Slack pentru 8 miliarde de dolari, însă acordul nu s-a finalizat. Ulterior, Microsoft a introdus o aplicaţie asemănătoare – Teams.

    Slack a declarat în octombrie 2019 că înregistrează zilnic 12 milioane de utilizatori activi. Luna trecută, Microsoft a anunţat că serviciul Teams a ajuns la 115 milioane de utilizatori activi.

     

  • O platformă medicală din piaţa locală a ajuns de la 2.000 la 10.000 de abonaţi de începutul pandemiei. Pe ce şi-a bazat creşterea

    Platforma medicală SanoPass, care conectează clinicile medicale cu companiile din România, ajunge la un număr de 10.000 de abonaţi, o creştere de cinci ori faţă de începutul epidemiei, în martie 2020, când compania avea 2.000 de utilizatori.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea înregistrată în 2020 are la bază vânzările B2B şi parteneriatele încheiate cu jucătorii din sectorul financiar (Mastercard şi parteneriate cu piaţa de asigurări), proiecte care au reprezentat intrarea SanoPass pe segmentul de persoane fizice.

    De asemenea, reţeaua a crescut la 850 de clinici medicale partenere, cu peste 10.000 de medici, dintre care aproape jumătate adăugate în 2020. Compania s-a extins la nivel naţional, iar în 28 de judeţe acoperă toate specialităţile medicale având ca prioritate atingerea unui prag de 1.000 de clinici în primul trimestru al anului viitor.

    „Evoluţia companiei din 2020 a avut ca principal motor schimbarea strategiei. Aceasta a constat în repoziţionarea, dintr-un emitent de abonamente care se adresa exclusiv angajatorilor, în platforma care digitalizează, conectează şi individualizează toate serviciile medicale de prevenţie, ceea ce se traduce printr-un avans atât pe zona de companii, cât şi pe segmentul de persoane fizice, unde înrolăm aproximativ 50 de utilizatori noi pe zi. Mă aştept ca în următoarele şase luni să încheiem alte patru noi parteneriate strategice prin care să ne consolidăm poziţia de lider pe segmentul platformelor ce integrează beneficii de sănătate”, a declarat Andrei Vasile, CEO al SanoPass.

    În perioada următoare start-up-ul mizează pe creşterea serviciilor de telemedicină şi sănătate psiho-emoţională ţinând cont de creşterea nivelului de stres şi anxietate.

    SanoPass a ajuns ca până la finele primelor 11 luni din 2020 să gestioneze serviciile medicale oferite ca beneficii de sănătate angajaţilor a peste 40 de companii, din domenii ca IT, producţie sau retail. Prin tehnologia dezvoltată, platforma oferă companiilor şi clinicilor din reţea soluţii de optimizare şi personalizare a beneficiilor medicale până la nivel de angajat, în condiţiile reducerii costurilor de ambele părţi.

  • Doi antreprenori au pornit un business prin care educă românii în direcţia reciclării

    Proiectul nostru are trei componente. Cel mai uşor de înţeles, despre care am vorbit cel mai mult până acum este cea fizică, ambalajul reutilizabil – nu îl facem noi pentru că sunt foarte mulţi producători care vin cu tot mai multe soluţii viabile la nivel mondial pe care le vom implementa în platforma noastră. A doua componentă este platforma digitală care va fi integrată cu soluţiile de check-out ale magazinelor online, iar cea de-a treia componentă se referă la fluxul de retur pentru că noi le oferim ambalajul, dar şi modalităţi de retur”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Linda Vasilescu, cofondator şi CEO al R-CREATE. Ea a pus bazele proiectului, împreună cu Adina Huma – cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE, acesta începând să prindă contur înspre finalul anului 2018, când start-up-ul a fost acceptat în cadrul incubatorului de afaceri al Impact Hub.

    R-CREATE a câştigat atunci premiul cel mare de 25.000 euro, iar un investitor care a remarcat proiectul în cadrul incubatorului a finanţat start-up-ul. Astfel, împreună cu banii proprii cu care au pornit la drum cele două antreprenoare, start-up-ul a obţinut până acum în total investiţii de 70.000 euro. R-CREATE mai are însă nevoie de finanţare pentru a putea finaliza platforma. „În prezent suntem în faza de dezvoltare a platformei, iar în acelaşi timp mergem cu o campanie de finanţare pe SeedBlink. Ne aşteptăm să strângem 170.000 euro. Estimăm că vom încheia campania în cursul lunii noiembrie şi ca atare vom avea resursele necesare pentru a finaliza partea de dezvoltare astfel încât în prima parte a anului viitor să avem platforma disponibilă. Acest lucru va însemna că ceea ce în acest moment se poate întâmpla într-o discuţie, şi avem deja discuţii cu magazine online, se va întâmpla în mod digital. Magazinele online vor intra la noi pe site şi vor da datele lor, le vom face un cont şi le vom trimite necesarul de stoc de ambalaje reutilizabile”, a menţionat Linda Vasilescu.

    Strategia R-CREATE pe termen lung este să pună la dispoziţie o platformă tehnologică care oferă servicii de consultanţă şi implementare magazinelor online, pentru tranziţia acestora la o politică verde cuprinzătoare.

     R-CREATE

    Proiect: R-CREATE

    Ce face? platformă technologică de economie circulară prin care le va pune la dispoziţie jucătorilor din industria de comerţ electronic ambalaje reutilizabile pentru colete, şi va asigura întreaga gestiune a acestora

    Finanţare totală atrasă: 70.000 euro

    Necesar de finanţare: 170.000 euro

    Invitaţi: Linda Vasilescu şi Adina Huma, cofondatori R-CREATE

    Prima etapă constă în implementarea soluţiilor de ambalare ecologică, integrând această soluţie de packaging-as-a-service în lanţurile logistice, cu ajutorul instrumentelor digitale.

    „Noi am pornit la drum cu ideea clară de a face o platformă de economie circulară destinată comerţului online, dar pentru că această funcţionaliate este bazată pe fluxuri logistice prima dată a trebuit să testăm şi să vedem că totul funcţionează pentru toţi actorii implicaţi”, a precizat Adina Huma, cofondator şi director de marketing în cadrul R-CREATE.

    Ea a adăugat că start-up-ul a făcut întâi teste cu magazine online de talie mai mică şi apoi cu jucători mai mari din piaţă. „Am avut mai mulţi clienţi mai mici, cu care lucrurile se desfăşoară mai simplu pentru că nu au fost multe categorii de produse, nu au foarte multe comenzi, şi atunci în prima fază am lucrat cu magazine online mai mici. Apoi am mers către un client mai mare cu platformă mai complexă şi am lăsat lucrurile să funcţioneze natural ca să vedem ce se întâmplă. Practic, am făcut un test pe o perioadă de două săptămâni cu libraria Cărtureşti şi am vrut să vedem ce se întâmplă la interacţiunea curierului cu clientul, dacă clienţii primesc bine această funcţionalitate – ei au fost lăsaţi să aleagă pe pagina de check-out ce ambalaj doresc (reutilizabil sau nu), iar 20% au ales varianta reutilizabilă.”

    Soluţia R-CREATE se va integra cu majoritatea platformelor de e-commerce folosite de magazinele online şi totodată cu sistemele jucătorilor care lucrează cu retailerii online, care le pun la dispoziţie diferite servicii auxiliare, precum depozitarea sau livrarea produselor ş.a.m.d.

    „Noi am discutat cu jucători din aproape toate verticalele de e-commerce. Suntem în discuţii cu cinci jucători mari de pe piaţa locală. Probabil veţi vedea sistemul implementat în 2021. Discutăm de fashion, cărţi, produse bio, mobilier mic, etc.”, a punctat Linda Vasilescu.

    În primul an de funcţionare, start-up-ul vrea să creeze soluţii viabile pentru verticalele pe care le are incluse în ţinta sa  –  fashion, cărţi, produse pentru copii, jucării, produse alimentare ambalate, platforma urmând să devină profitabilă cel mai probabil în al doilea spre al treilea an de funcţionare.

    „În 3 ani ne propunem să acoperim 5% din piaţa din România, dar nu vrem să ne limităm doar la piaţa locală. Ne dorim să ieşim din România pentru că există deja nevoia aceasta în Europa şi ştim că de acolo vor veni în principal volumele. Ca atare, avem două direcţii de dezvoltare – una regională şi una pe piaţa din Europa de Vest care are altă percepţie faţă de zona green. Ne uităm la pieţe cum ar fi DACH (Germania, Austria şi Elveţia – n. red.) – avem deja discuţii cu poşta austriacă, şi la pieţe din nord, precum Suedia”, a menţionat CEO-ul R-CREATE.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

     

    Undelucram.ro

    Proiect: Undelucram.ro

    Ce face? Platformă online pentru angajaţi şi angajatori

    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro

    Necesar de finanţare: peste
    1 mil. euro

    Ţintă venituri 2020: 500.000 euro

    Invitat: Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro

     

    Factide

    Proiect: Factide

    Ce face? Platformă bazată pe inteligenţă artificială care automatizează căutarea pe net de informaţii despre companii

    Necesar de finanţare: câteva zeci de mii de euro

    Invitat: Daniel Leu şi Ştefan Dorneanu, cofondatori Factide

     

    ENSO

    Proiect: ENSO

    Ce face? Platformă online pentru companii şi furnizori de servicii

    Finanţări totale atrase: 200.000 euro

    Necesar de finanţare: 1 mil. euro

    Invitat: Andrei Pantelimon, cofondator şi CEO ENSO Business Services

     

    Pony Car sharing

    Proiect: Pony Car Sharing

    Ce face? Platformă de car-sharing

    Invitat: Demis Ghindeanu, cofondator şi CEO Pony Car Sharing

    Urmăreşte de luni până vineri  emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Crikle, companie cu sediul în Londra şi echipa de dezvoltare în România, se va lista în decembrie pe platforma de equity crowd-funding Seedblink, pentru a atrage o finanţare de 500.000 euro

    Crikle, companie cu sediul în Londra şi echipa de dezvoltare în România, care produce o soluţie unică de vânzare de la distanţă, anunţă listarea pe platforma de equity crowd-funding Seedblink în data de 3 decembrie, obiectivul companiei fiind de a-şi asigura o finanţare totală de 500.000 euro.

    Compania estimează că, din suma totală, 400.000 de euro vor proveni de la investitorii de pe SeedBlink.

    Fondată de Diwaker Singh în 2019, antreprenor cunoscut pentru implicarea sa în companii precum RAV Antivirus, Avangate, Coinzone şi Vector Watch, Crikle dezvoltă soluţii tehnologice inteligente pentru vânzarea la distanţă.

    Unul dintre primii investitori a fost antreprenorul român Radu Georgescu, care a susţinut compania printr-o investiţie timpurie.

    “Profesioniştii din domeniu se confruntă în prezent cu dificultăţi în procesul de vânzare de la distanţă. Trebuie să se bazeze pe instrumente de întâlniri online precum Zoom, Teams şi Skype, iar în acest moment, niciuna dintre aceste platforme de comunicaţii video nu oferă o experienţă suficient de bună în timpul procesului de vânzare. Oamenii din sales au nevoie de mult mai mult decât un simplu apel video – au nevoie de o platformă pentru a înregistra şi transcrie cu exactitate feedback-ul clienţilor, trebuie să se conecteze cu platformele CRM, trebuie să acceseze cu uşurinţă diferite documente în timpul unui apel cu clientul. Nicio platformă disponibilă astăzi nu poate îndeplini toate aceste sarcini şi multe altele, într-un mod uniform şi integrat, în afară de Crikle.” , spune Diwaker Singh, Fondator & CEO al Crikle.

    Crikle are echipa de dezvoltare în România şi sediul oficial în Marea Britanie, fiind activă şi pe piaţa americană.

    ”Crikle pare a fi un embrion al viitorului succes, care ne demonstrează că investiţiile nu cunosc frontiere, nu au caracter naţional, ci se bazează mai degrabă pe potenţialul tehnologic regional pentru a se extinde imediat în UK şi US. Ştim că regiunea noastră este un izvor de energie în tehnologie, domeniu care reprezintă în mod oficial brandul SeedBlink.”, declară Andrei Dudoiu, co-fondator şi CEO al SeedBlink.

    Până în prezent, Crikle a primit investiţii totale de 1,5 milioane de euro în rundele anterioare de finanţare, inclusiv din partea fondului de investiţii Future Fund, din Marea Britanie, dar şi a unui grup de investitori internaţionali din America de Nord, Marea Britanie, India şi România.

    Compania estimează că până în 2024 va ajunge la venituri anuale de 11 milioane euro şi un profit de 4 milioane euro.

    În prezent, Crikle are mai mult de 100 de clienţi plătitori pentru versiunea beta a platformei sale şi peste 500 de companii care o testează

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare cu comisioane zero, se pregăteşte de listare. Compania este evaluată în prezent la 11,7 miliarde de dolari

    Robinhood Markets, o platformă de tranzacţionare care a devenit extrem de populară în rândul tinerilor, a început procedurile de listare la bursă, termenul fiind stabilit pentru primul trimestru din 2021, conform Bloomberg.

    Compania a trecut printr-o rundă de finanţare de circa 460 de milioane de dolari şi a ajuns la o evaluare de 11,7 miliarde de dolari. Printre investitori se găsesc nume precum Sequoia, DST Global şi Index Ventures.

    Debutul pe bursă vine după ce a aplicaţia înregistrat o creştere semnificativă a numărului de utilizatori în prima perioadă de carantină de anul acesta. Totodată, platforma a continuat să atragă generaţiile Millennial (persoanele născute între 1980 şi 1996) şi Gen-Z (1996-2010). Până acum, compania cu sediul în Silicon Valley numără 13 milioane de utilizatori.

    Fondată în 2013 de doi absolvenţi ai Universităţii Stanford, Robinhood susţine procesele de „democratizare a finanţelor”, întrucât aplicaţia nu percepe comision pentru tranzacţiile pe care le efectuează clienţii.

    Nefiind nevoie de o sumă minimă, Robinhood a atras de la bun început generaţiile tinere, care tind să investească sume mai mici.

     

  • Un nou hipermarket se adaptează pandemiei şi anunţă livrările la domiciliu

    cora România a anunţat un nou parteneriat cu platforma Glovo care permite livrarea expres la domiciliu a produselor disponibile în hipermarketurile cora.

    Serviciul este disponibil, din 12 noiembrie 2020, în toate hipermarketurile cora, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Noul parteneriat, care se adaugă celui pe care cora îl are deja cu platforma foodpanda, creşte capacitatea diviziei coraExpress de a onora comenzile digitale într-o perioadă în care distanţarea socială este esenţială pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

    Clienţii intră pe aplicaţia Glovo şi selectează produsele dorite din hipermarketul cora, iar Glovo le livrează la adresa indicată în maximum 60 de minute. Pe Glovo sunt listate peste 3.000 de produse din magazinele cora, din categorii precum băuturi (apă, sucuri, alcool), mezeluri, lactate, snacks-uri şi produse de panificaţie, dulciuri, ready to eat, produse pentru casă şi familie, produse cosmetice etc.


     

  • Proiect de cucerire totală a Europei, pus în mişcare de o companie din China. Cum se foloseşte aceasta de 100.000 de influenceri pentru a face acest lucru

    Alibaba, compania părinte al platformei de achiziţii online AliExpress dedicată exclusiv cumpărătorilor din afara Chinei, este cel mai mare retailer din lume, dar acest lucru se datorează mai ales imensei pieţe chineze. Însă ambiţia fondatorului  Jack Ma este ca până în 2025 gigantul său să ajungă să-şi obţină jumătate din venituri din străinătate.

    Cam greu, s-ar putea spune, având în vedere că ponderea era până la începerea pandemiei de doar 7%. Însă Alibaba apasă puternic pe pedala de acceleraţie şi se îndreaptă rapid spre Europa: va deschide un centru european de distribuţie, deşi are deja depozite în mai multe state europene cum ar fi Polonia, Cehia, Spania, Franţa şi Germania, a deschis un magazin fizic pentru AliExpress în Spania şi, mai nou, recrutează o armată de influenceri – circa 100.000 de creatori de conţinut pentru dezvoltarea comerţului global. Cu unii dintre aceştia a discutat ziarul nipon Nikkei.

    Valentina Avalon a vorbit timp de o oră într-o transmisie video despre hainele ei. „a fost foarte greu de găsit haine cu această culoare”, le explică vlogerriţa spectatorilor săi stând lângă un dulap la ea acasă, în Harkov, Ucraina, şi ţinând în mână o pereche de pantaloni de culoarea lavandei.

    „Această culoare este la modă şi este de altfel foarte frumoasă. După cum puteţi vedea, îmi place foarte mult.” Nu este o discuţie online nevinovată între prieteni. Avalon lucrează din greu la o acţiune de vânzări pentru un comerciant de haine de pe AliExpress. În timpul transmisiunii live de 90 de minute, mii de cumpărători de limbă rusă s-au adunat pe canalul ei, discutând cu ea şi vizionând o serie de produse. A fost prima dintre cele 25 de astfel de difuzări în direct în doar câteva zile. Campania însoţeşte gala de vânzări de mijloc de an a AliExpress. „Voi fi probabil prea ocupată ca să dorm”, se destăinuie Avalon reporterului de la Nikkei Asian Review.

    Femeia în vârstă de 37 de ani face parte din campania Alibaba de a recruta o vastă armată multinaţională de influenceri de vânzări – o forţă armată de 1 milion de oameni până în 2023 – pentru a-şi promova ambiţiile globale. Grupul a captivat consumatorii chinezi cu un amestec de vânzare cu amănuntul online şi implicare socială – dar acum trebuie să înveţe cum să adapteze această reţetă şi să-şi reproducă succesul care i-a adus în China miliarde de dolari într-un şir de pieţe din străinătate care ridică dintre cele mai diverse provocări.

    „Este o extindere naturală a strategiei interne a Alibaba”, a explicat Jeffrey Towson, fost profesor de investiţii specializate în tehnologie chineză la Universitatea din Beijing. Pentru piaţa online chineză, care nu are o putere naturală de atracţie pentru cumpărătorii din străinătate, spune Towson, modul inovator de a face cumpărături oferit de Alibaba dă grupului avantajul celui care face prima mutare (ca la jocul de şah – n.r.), iar acest lucru poate ajuta la crearea unei deschideri spre pieţele internaţionale.

    Până acum, vânzările pe segmentul comerţului internaţional ale Alibaba reprezintă doar o cotă modestă din veniturile totale – 7%. Analiştii atribuie evoluţia slabă lipsei de conştientizare a mărcii Alibaba, precum şi neîncrederea consumatorilor în calitatea produselor chinezeşti. Alibaba crede că influenceri precum Avalon pot ajuta la depăşirea acestor bariere folosind doar un microfon şi o camera video.

    „Comerţul electronic bazat pe livestreaming ajută la creşterea încrederii”, explică Yuan Yuan, şef de operaţiuni la AliExpress. „Când urmăriţi un livestreaming, puteţi interacţiona direct cu vânzătorul şi puteţi căpăta o mai bună înţelegere a produsului”, a spus ea. Între timp, mariajul dintre streaming şi comerţul electronic ajută, de  asemenea, la atragerea cumpărătorilor mai tineri din Generaţia Z, care sunt mai predispuşi să-şi petreacă timpul navigând prin aplicaţii de streaming.

    Vânzările prin livestreaming sunt în fază incipientă în Occident, dar un astfel de concept este practicat demult cu succes în China. Anul trecut, produse de aproximativ 433,8 miliarde de yuani (61,3 miliarde de dolari) au fost vândute prin
    live streaming în China, potrivit firmei de consultanţă iiMedia Research din Guangzhou.

    Pentru mulţi consumatori din China, influencerii sunt prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată. În timp ce îşi împărtăşesc viaţa de zi cu zi pe reţelele de socializare, vedetele online formează legături emoţionale cu publicul lor. Încrederea câştigată astfel le permite influencerilor să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la procesul de luare a deciziilor consumatorilor chinezi, îndrumându-i ce să cumpere sau unde să călătorească.
    Şi alte companii chineze, cum ar fi JD.com şi Pinduoduo, au adoptat transmisiunile în direct pentru a-şi creşte vânzările – dar până acum doar Alibaba a încercat această tehnică pe pieţele internaţionale. Între timp, firmele tehnologice internaţionale iau notiţe. Reţeaua socială Facebook a adăugat magazine online pe platforma sa. Gigantul de comerţ electronic Amazon a anunţat recent un parteneriat cu reality show-ul de modă „Project Runway”, permiţând utilizatorilor să se bucure de emisiune pe site-ul său de vânzare cu amănuntul în timp ce plasează o comandă. Însă Alibaba crede că are avantajul în răspândirea practicii la scară globală.
    „Stăm pe umerii sectorului chinez de internet“, a spus Yuan. Întrucât aproape toate industriile din China au adoptat live streamingul, experienţa extinsă şi expertiza dobândită pe piaţa internă ar putea indica drumul pentru influencerii din străinătate.

    Compania îşi propune să convertească în acest an 100.000 de influenceri în ambasadori de vânzări, urmând să-şi crească armata la 1 milion până în 2023. Pentru ca acest lucru să se întâmple, a lansat recent o platformă care-i conectează pe comercianţii săi cu influencerii din social media, dintre care unii pot fi urmăriţi pe YouTube sau Instagram. AliExpress face, de asemenea, echipă cu agenţiile locale de marketing şi s-a angajat să le împărtăşească secretul realizării unei vânzări prin streaming live.

    Barbara Soltysinska, cofondatoare a agenţiei de marketing indaHash din Varşovia, se numără printre cei care au testat apele. Impresionată de oportunităţile din industria de streaming din China, agenţia Soltysinska  colaborează cu AliExpress pentru a găzdui sute de emisiuni live care au ca ţintă cumpărătorii europeni. Gigantul chinez de comerţ electronic oferă instruire gratuită pentru a-i ajuta pe influenceri să se hotărască să urce la bord. Cel puţin o dată pe lună, directorii AliExpress organizează ateliere online cu echipa Soltysinska, examinând clipuri live şi oferind feedback cu privire la modul în care jocul de scenă poate fi îmbunătăţit. Acest lucru, la rândul său, oferă retailerului chinez mai mulţi clienţi. În timpul unui festival de vânzări de două zile din noiembrie, influencerii au ajutat la atragerea a peste 2.000 de cumpărători noi.
    Însă rămâne de văzut dacă o astfel de poveste de succes este un caz izolat sau începutul unei tendinţe emergente. Observatorii pieţei spun că, spre deosebire de China, unde 1,4 miliarde de oameni vorbesc aceeaşi limbă şi împărtăşesc comportamente similare de utilizator, Europa – o prioritate pentru AliExpress – este o piaţă mult mai fragmentată, cu mai multe limbi şi culturi, ceea ce face dificilă cucerirea acesteia. „Piaţa europeană nu este educată să cumpere prin live stream­ing”, spune Fabian Ouwehand, cofondator al Uplab, care lucrează cu influencerii pentru a derula campanii de marketing în Olanda. „Oamenii de aici urmăresc emisiunea în direct doar pentru distracţie. Dacă vrei să-i implici pe spectatori în vânzările online, îţi va fi foarte greu.“
    În timp ce clienţii chinezi atenţi la costuri vor urmări cu plăcere un streaming de 30 de minute pentru a găsi chilipiruri, mai puţini europeni ar acorda prioritate produselor ieftine în detrimentul timpului lor, explică Ouwehand.
    Preferinţele consumatorilor pot fi o barieră deoarece „consumatorii chinezi şi consumatorii coreeni sunt înnebuniţi după emisiuni interactive în direct … dar sunt şi pieţe cărora nu le plac astfel de lucruri”, a spus Towson, fostul profesor de la Universitatea din Beijing.
    În plus, „nimeni nu-şi petrece atât de mult timp pe telefon precum consumatorii chinezi şi asiatici, iar alte ţări sunt mai puţin entuziasmate de adoptarea unor lucruri noi”, a precizat el. „Deci, absorbţia ar fi mult mai lentă.“
    Yuan de la AliExpress a recunoscut că ar fi nevoie de „cel puţin doi ani” pentru a educa cumpărătorii din străinătate. Dar este încrezătoare că practica va prinde la public în cele din urmă.
    „Comerţul electronic prin live stream­ing este similar cu emisiunile de teleshopping”, a spus ea, referindu-se la un mijloc popular de publicitate cu o istorie de zeci de ani în Europa. De fapt, livetreamingul, crede Yuan, pare să fie mai potrivit pentru consumatorii care au crescut într-un peisaj media fragmentat şi care cer o experienţă de cumpărături mai interactivă.
    În Rusia, una dintre pieţele ţintite de AliExpress, Anna Akimova, studentă în marketing în vârstă de 20 de ani, spune că nu a cumpărat niciodată prin live streaming, dar este dispusă să facă o încercare.
    „Streamingul ar oferi mai multă încredere unui astfel de conţinut”, apreciază ea. „Dacă testezi un produs în timpul unei emisiuni live şi acesta se strică, nu mai poţi îndrepta nimic. Toate defectele sunt expuse şi acest lucru îi inspiră consumatorului sinceritate.“
    Avalon, clientul transformat în influencer pentru AliExpress din Ucraina, este de acord. De fapt, ea crede că posibilitatea de a expune calitatea produsului în faţa camerei face comerţul prin livestreaming atractiv.
    Odată, întrebată de tespectatori despre rezistenţa la apă a unei boxe bluetooth, ea a testat-o ​​pe loc aruncând gadgetul într-o găleată cu apă. Cu altă ocazie, Avalon a folosit un cablu de încărcare pentru a trage un vehicul, demonstrând afirmaţia producătorului că produsul este suficient de puternic pentru a suporta tensiunea produsă de atârnarea a 100 kg. (Cablul a trecut testul de 100 kg, dar nu a reuşit să mişte o maşină de 1.000 kg.)
    Aceste momente distractive, precum şi interacţiunea în timp real, au ajutat-o pe Avalon să atragă spectatorii, jumătate de milion de oameni urmărind spectacolul ei în cea mai bună zi. Unele segmente de public au rămas chiar să urmărească din nou şi din nou streamingul aceluiaşi produs.
    „Oamenii vin la streaming nu pentru că adoră cumpărăturile, ci pentru că adoră interacţiunea”, a spus ucraineanca. „Cred că livestreamingurile devin cu siguranţă un mod modern de a face cumpărături.”