BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Înfrângere dureroasă la alegeri: Partidul ”sultanulului” Erdogan pierde Akara şi este la un pas să piardă şi Istanbul

    Erdogan, care a dominat politica turcă de când a venit la putere cu 16 ani în urmă şi şi-a condus ţara cu o mână de fier, a avut o campanie continuă cu două luni înainte de votul de duminică, pe care l-a descris ca pe o “problemă de supravieţuire” pentru Turcia.
     
    “Oamenii au votat în favoarea democraţiei, au ales democraţia”, a declarat liderul opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, iar candidaţii Partidului Popular Republican (CET) au luat Ankara şi Istanbul de la Partidul AK şi şi-a menţinut dominaţia în Izmir, al treilea cel mai mare oraş al Turciei.
     
    Cu 99,8% din buletinele de vot numărate în Ankara, candidatul la funcţia de primar din partea CHP, Mansur Yavas, a obţinut 50,9%, oferindu-i un avans de 3,8% faţă de rivalul său din AKP. Agenţia de stiri Anadolu a transmis că AKP va face apel în unele sectoare ale capitalei.
     

  • Test pentru Erdogan: Zeci de milioane de turci sunt aşteptaţi duminică la urne pentru alegerile locale. Erdogan riscă să piardă controlul marilor oraşe

    Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea condusă de Erdogan, se teme că ar putea pierde controlul oraşelor Istanbul şi Ankara, în condiţiile în care partidele de opoziţie s-au aliat, o acţiune rară într-o ţară în care scena politică este puternic polarizată, relatează postul BBC News.

    Erdogan, care a fost foarte activ în campania electorală, a afirmat că votul de duminică este despre “supravieţuirea” partidului său şi a Turciei, ţară pe care o conduce de 16 ani.
     
    O înfrângere categorică a partidului lui Erdogan ar putea conduce la scindarea formaţiunii, în condiţiile în care există semnale că mai mulţi lideri politici sunt tot mai nemulţumiţi de modul autoritar de conducere al preşedintelui turc.
     

  • Situaţie ŞOCANTĂ in ţara noastră. România pierde anual populaţia unui oraş de mărimea Piteştiului

    Peste 5 ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piaţa forţei de muncă care nu pot fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri; circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piaţa muncii, nici în sistemul educaţional; numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi; populaţia ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030 – potrivit studiului „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, realizat de Confederaţia Patronală Concordia, împreună cu KPMG şi Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde o populaţie orespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde numărul populaţiei corespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Din concluziile studiului reiese şi că:

    • declinul demografic şi migraţia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depăşit 1.000.000 de locuitori. În condiţiile menţinerii impactului semnificativ al migraţiei nete (oficiale), populaţia totală a ţării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 şi la 18 milioane de persoane în anul 2030;
    • dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiţii, rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susţinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 şi respectiv la aproape 100% în anul 2060;
    • soldul migraţiei permanente este estimat la peste 2,6 milioane de persoane în perioada 1991-2018. În plus, se consemnează şi un flux important de emigranţi temporari. Conform datelor INS, numărul de emigranţi temporari din România a crescut de la 172.871 persoane la 2014, la 219.327 în anul 2017. Probabilitatea de transformare a deciziei de emigrare temporară într-o decizie de emigrare definitivă este foarte mare, mai ales în cazul tinerilor;
    • lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ conduce la imposibilitatea alocării eficiente a resurselor umane pe piaţa muncii. În România nu se măsoară deficitul forţei de muncă din punct de vedere calitativ şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali;
    • din perspectiva cererii, studiul arată că numărul de locuri de muncă vacante s-a dublat în perioada 2013-2018, rata şomajului ajungând la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Începând cu anul 2012, ca tendinţă generală, în România, numărul de locuri de muncă create depăşeşte numărul locurilor de muncă desfiinţate;
    • disparităţile regionale se accentuează. Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (Bucureşti-Ilfov, Vest şi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), înregistrau în trim. II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel naţional, comparativ cu 46,5% în anul 2008;
    • în perioada 2000-2016, sectorul privat a creat un număr net de circa 50.000 de locuri de muncă, în medie, anual, din care 28.000 reprezintă contribuţia companiilor nou-înfiinţate de dimensiune micro (sub 10 salariaţi);
    • tendinţa de creştere a accelerat în ultimii ani. Deficitul de forţă de muncă este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023;
    • la nivel sectorial, avem o prognoză pentru sectorul IT. Deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021;
    • rata şomajului din România este mult inferioară celei din alte state membre UE, însă, în cazul tinerilor sub 25 ani, rata şomajului din România (18,3%) este mult superioară mediei UE;
    • un sfert dintre tinerii ocupaţi nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare între nivelul de instruire absolvit şi cerinţele actualului loc de muncă arată că numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerinţelor. Peste 30% dintre tinerii absolvenţi cu studii superioare au o ocupaţie din grupele majore de ocupaţii 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din absolvenţii cu studii medii au o ocupaţie din grupa majoră de ocupaţii 9, corespunzătoare muncitorilor necalificaţi;
    • informaţiile statistice disponibile au permis consultanţilor identificarea unor segmente importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională. Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înţelegerea cauzelor acestei situaţii şi ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii;
    • prima măsură ce trebuie luată urgent este colectarea, de către autorităţile competente, a datelor necesare realizării unei analize amănunţite a cauzelor crizei de forţă de muncă şi măsurării deficitului, atât cantitativ cât şi calitativ;
    • printre soluţiile propuse sunt consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM;
    • studiul atrage atenţia cu privire la necesitatea aplicării unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.

    „La nivelul federaţiilor patronale membre ale Concordia resimţim profund criza de forţă de muncă din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de această radiografie a pieţei muncii astfel încât noi, mediul de afaceri, împreună cu sindicatele şi autorităţile, să identificăm setul de măsuri necesare pentru a diminua deficitul de forţă de muncă”, a declarat Steven van Groningen, preşedinte Concordia. „Dacă nu acţionăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, aşa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ”, a adăugat el.

    În România nu se măsoară în mod aplicat şi calitativ deficitul forţei de muncă şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali.

     „Analiza informaţiilor existente a permis consultanţilor care au realizat studiul Concordia să identifice unele caracteristici ale cererii de forţă de muncă ce pot constitui un prim reper pentru conturarea de măsuri specifice pieţei muncii. Este nevoie de un pact între toate părţile implicate – patronate, sindicate şi autorităţi – pentru a identifica şi aplica rapid strategia potrivită de contracarare a crizei”, a declarat Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia.

    Din aceste motive, Concordia consideră că mediul de afaceri, sindicatele şi autorităţile trebuie să înceapă urgent o consultare transparentă şi aplicată pentru stabilirea setului de măsuri necesar stopării creşterii decalajului dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii. Concordia îşi afirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu toţi factorii implicaţi, astfel încât criza de forţă de muncă să nu ajungă să pericliteze dezvoltarea economică a României.

    Confederaţia Patronală Concordia (CPC), înfiinţată în 2007, este confederaţie patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, care reuneşte federaţii sectoriale din economia românească şi cuprinde 7 din primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri.

     

     

  • Roboţii i-ar putea înlocui pe chelneri: Aproximativ 1,5 milioane de persoane şi-ar putea pierde locul de muncă din cauza automatizării în Marea Britanie

    Comunicatul Oficiului Naţional pentru Statistică arată că femeile sunt cele mai predispuse să îşi piardă locul de muncă din cauza automatizării, cu şanse de 70%. Ocupanţii posturilor în regim part-time şi tinerii sunt, de asemenea, expuşi acestui risc.
     
    ONS a analizat locurile de muncă a 20 de milioane de persoane în 2017 şi a constatat că 7,4% dintre acestea prezintă un risc ridicat de a fi înlocuite.
     
    Autoritatea defineşte automatizarea ca fiind sarcinile care se efectuează în prezent de lucrători, care în viitor sunt predispuse a fi înlocuite de tehnologie. În această categorie ar putea intra programe de calculator, algoritmi sau chiar roboţi.
     
    Cele trei profesii cu cea mai mare probabilitate de automatizare sunt cea de chelner, activităţile de umplere a rafturilor şi ocupaţiile elementare din domeniul vânzărilor, toate curprinzând activităţi repetitive.
     
    Pe de altă parte, profesiile cu cel mai mic risc de a fi eliminate în urma automatizării sunt cele ale medicilor, cadrelor didactice din învăţământul superior şi profesioniştilor din domeniul educaţiei.
     

  • Pasagerul care a pierdut avionul Ethiopian Airlines. Bărbatul povesteşte despre coincidenţele stranii care i-au salvat viaţa | FOTO

    Antonis Mavropoulos a distribuit o fotografie cu biletul de îmbarcare pe Facebook, aceasta fiind acompaniată de o descriere emoţionantă, intitulată „Ziua mea norocoasă”. Bărbatul dezvăluie în postare evenimentele care au dus la pierderea zborului 302.

    Avionul cu destinaţia spre Nairobi a decolat la 08.38 de la aeroportul international Addis Ababa Bole şi a pierdut contactul cu baza şase minute mai târziu, conform reprezentanţilor companiei Ethiopian Airlines. Printre pasagerii de la bordul avionului Boeing 737 Max 8 se numărau 149 de călători şi opt membri de personal.
     
    Bărbatul locuieşte în Grecia şi conduce o companie de reciclare. Acesta călătorea spre Nairobi pentru o conferinţă despre ecologie, cu un zbor de legătură în Addis Ababa. Atunci când primul său zbor a aterizat în Etiopia, Mavropoulos spune postului de ştiri grecesc Skai TV că a avut mai puţin de 30 de minute la dispoziţie pentru a ajunge la poarta de îmbarcare.
     
    „Când am ajuns, îmbarcarea se încheiase şi am văzut cum ultimii pasagerii mergeau în tunel spre avion”, spune acesta în postarea pe Facebook, care a devenit virală. „Am ţipat să mă lase să mă îmbarc, dar nu mi s-a mai dat voie”, adaugă acesta.
     

  • Cât pierde Boeing în urma incidentelor după tragedia aviatică din Etiopia. Toate avioanele 737 MAX rămân la sol

    Ulterior, acţiunile au revenit la normal, semn că decizia de menţinere la sol a aeronavelor a fost principalul motiv pentru scăderea înregistrată. Dar, deşi ziua de miercuri a înregistrat o creştere uşoară, acţiunile companiei marchează o scădere de 10% de la prăbuşire aeronavei Ethiopian Airlines, cauzând companiei o pierdere de peste 25 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă.

    Decizia Statelor Unite de a menţine la sol aeronavele vine în urma a două accidente mortale petrecute în ultimele cinci luni, care au implicat aeronave 737 MAX. Un zbor al companiei Lion Air s-a prăbuşit în Indonezia în octombrie, iar o aeronavă Ethiopian Airlines s-a prăbuşit duminica aceasta. Ambele accidente s-au soldat fără supravieţuitori. Investigatorii sunt încă în căutarea cauzelor ambelor accidente.

    O anchetă preliminară arată că piloţii implicaţi în accidetul Lion Air au făcut eforturi pentru a redobândi controlul asupra aeronavei. Directorul general al Ethiopian Airlines a declarat că şi piloţii companiei sale au raportat probleme de control al avionului înainte de prăbuşire.

    Autorităţile aviatice globale au ordonat ca avioanele să fie menţinute la sol în următoarele trei zile. Statele Unite au fost, în esenţă, ultimul stat care permitea avioanelor respective să zboare.

    Boeing a declarat că rămâne încrezător în siguranţa avioanelor, dar a recomandat de asemenea această menţinere la sol din motive „de precauţie şi pentru a asigura călătorii de siguranţa aeronavei”, potrivit unei declaraţii a companiei.

    „Susţinem acest pas proactiv”, a declarat Dennis Muilenburg, director executiv al companiei. „Facem tot ce putem pentru a înţelege cauza accidentelor, alături de anchetatori şi urmărim să implementăm reformele necesare în materie de siguranţă, pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla din nou.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Retailerii din comerţul american au pierdut 300 de miliarde de dolari în 2018 în urma reducerilor de preţuri

    Platforma de gestionare a inventarului bazată pe cloud Celect a chestionat, cu ajutorul Coresight Research, 200 de executivi majori din retail. Mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) au atribuit vânzările pierdute unor greşeli de inventar. Aceştia au spus că 60% din vânzări sunt realizate la preţ întreg.
     
    Dintre retailerii care vând prin intermediul platformelor online, doar 6,3% au spus că au vândut 90% din stoc la preţ intreg, sub media de 15%.
     
    “Asta sugerează că complexitatea operaţiunilor omnichannel* face gestionarea inventarului mai provocatoare, în contextul în care comercianţii care vând prin intermediul mai multor canale trebuie să ia în considerare mai multe variabile care pot afecta vânzările”, potrivit raportului Celect.
     

  • COŞMARUL revine!! Lunea neagră zdrobeşte bursa: Banca Transilvania şi BRD pierd 770 mil. lei în doar două ore

    Banca Transilvania şi BRD, cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursa românească, se depreciază la ora redactării acestei ştiri cu 4,7%, respectiv 4%, ca urmare a afirmaţiilor de duminică seară ale consilierului premierului Dăncilă, potrivit cărora taxa bancară rămâne în picioare.
     
    La preţurile curente de tranzacţionare, banca de la Cluj are 8,8 miliarde de lei capitalizare, faţă de 9,2 miliarde de lei cât avea în şedinţa precedentă, în timp ce BRD a scăzut de la 8,23 mld. lei la 7,9 mld. lei.
     

  • Prăpădul din decembrie: Cum a pierdut cel mai mare fond de pensii din lume 130 de miliarde de dolari la finalul lui 2018

    Cel mai mare fond de pensii din lume a raportat pierderi record după ce pieţele globale de acţiuni au fost răvăşite de tensiuni şi volatilitate anul trecut, tipul acestea de active reprezentând jumătate din portofoliul instituţiei, potrivit Bloomberg.

    Fondul Guvernamental de Pensii al Japoniei a înregistrat pierderi de 9,1%, adică 136 miliarde dolari în trimestrul încheiat în 31 decembrie, potrivit unui anunţ oficial.

    Declinul a fost generat de scăderile de pe burse, înregistrate ca fiind cele mai bruşte din istoria fondului, chiar şi în comparaţie cu cele din aprilie 2008.

    Acţiunile din piaţa japoneză au reprezentat cea mai proastă investiţie a fondului, urmate de „pieţele de capital străine.

    Activele fondului au scăzut la aproximativ 1,37 triliarde dolari în comparaţie cu 1,51 triliarde dolari în luna septembrie.

    În timp ce acţiunile din portofoliu au generat un profit semnificativ în ultimii doi ani fiscali, declinul din luna decembrie nu erau percepute cu un risc atât de ridicat în portofoliul fondului – acesta investind în funcţie de un plan strategic implementat în 2014, în urma căruia acţiunile trebuiau să capete o pondere mai mare în portofoliu, în comparaţie cu obligaţiunile.

    Acum, pentru a menţine o stabilitate, Fondul de Pensii trebuie să se întoarcă spre obligaţiuni sigure cu randament fix, însă cele oferite de guvernul japonez au unrandament extrem de scăzut, spune Naoki Fujiwara, manager-şef de fond în cadrul Shinkin Asset Management, un fond din Tokyo.

    „Are sens ca Fondul să deţină în continuare active de risc chiar şi în acest mediu deoarece randamentele pe titluri de stat sunt foarte scăzute la nivel global, iar investiţiile în obligaţiuni nu aduc câştiguri ridicate”, spune Fujiwara. „Cu toate acestea, din punctul de vedere al unui pensionar, aceste investiţii au un grad de risc prea ridicat”.