♦ Produsele generice sunt lansate pe piaţă după ce patentul medicamentului original expiră ♦ Industria locală de medicamente este una a genericelor, în principal, fabricile locale producând cu precădere aceste tipuri de produse ♦ Jumătate dintre pacienţii români s-au tratat cu generice în 2024, în scădere cu 5%, potrivit Cegedim.
Piaţa medicamentelor din România este în continuare dominată de medicamentele generice, care acoperă 54% din volume. Una din două cutii de medicamente care ajung la pacienţii români este un produs generic. Acest procent a scăzut însă în ultimul an cu aproape 5%, arată datele prezentate de compania de cercetare de piaţă Cegedim.
În oglindă, produsele originale au înregistrat o creştere în volume în 2024 faţă de anul anterior, de aproape 3%. Produsele generice sunt medicamente cu aceeaşi acţiune ca a medicamentelor originale, lansate pe piaţă după ce trece perioada de patent a producătorului care a descoperit o moleculă. Genericele sunt semnificativ mai ieftine.
Apetitul pentru originale se vede şi în valoarea pieţei de la un an la altul. Astfel, peste 70% din valoarea pieţei de medicamente merge la originale, iar restul de 30% este al produselor generice, mai arată Cegedim.
Producţia locală de medicamente este una aproape integral de medicamente generice. În ultimii ani, producătorii de generice cu fabrici locale au atras atenţia asupra provocărilor generate de costuri crescute şi reglementări impuse la nivel european. Acest lucru a dus la scoaterea de pe piaţă a unor produse ieftine, producătorii locali precizând că fabricarea lor era mai costisitoare decât preţul la care le vindeau.
Companiile farmaceutice nu pot modifica preţul medicamentelor cu prescripţie medicală, acesta fiind stabilit de Ministerul Sănătăţii.
Reprezentanţii celor mai mari fabrici de medicamente din ţară au solicitat în ultimii ani un accent mai mare pus de autorităţi pe susţinerea producţiei locale de medicamente.
Recent Zentiva România a depus o acţiune în justiţie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, contestând Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, susţinând că implementarea Directivei va duce la penurii de medicamente. Şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), din care fac parte 17 fabrici locale de medicamente, a avertizat despre problemele cu care se confruntă industria dacă directiva de tratare a apelor reziduale va fi pusă în practică în forma actuală.
Gigantul software SAP a depăşit producătorul danez de medicamente Novo Nordisk, devenind cea mai valoroasă companie din Europa, pe fondul creşterii pieţei bursiere din Germania, raportează Financial Times.
Luni dimineaţă, acţiunile SAP au crescut cu 1,3%, ridicând capitalizarea sa de piaţă la 313 miliarde EUR, depăşind-o uşor pe cea a Novo Nordisk, ale cărei acţiuni au scăzut cu 2,5%.
În ultimul an, acţiunile SAP au înregistrat o creştere de peste 40%, susţinute de tranziţia clienţilor săi către serviciile cloud şi de entuziasmul generat de inteligenţa artificială. Această ascensiune a contribuit şi la creşterea indicelui DAX, principalul indice bursier din Frankfurt, care a depăşit majoritatea pieţelor globale.
În contrast, Novo Nordisk şi-a pierdut jumătate din valoarea de piaţă din vara anului trecut, pe măsură ce investitorii şi-au pierdut încrederea în perspectivele companiei dincolo de medicamentele sale de succes pentru obezitate, bazate pe GLP-1.
„Novo a fost o acţiune extrem de populară în trecut, dar acum entuziasmul s-a mai temperat. În schimb, SAP beneficiază din plin de creşterea interesului pentru acţiunile germane”, a explicat Emmanuel Cau, analist la Barclays.
Anul trecut, SAP a depăşit compania olandeză ASML, specializată în echipamente pentru semiconductori, devenind astfel cea mai mare companie de tehnologie din Europa.
Cu sediul în Walldorf, sud-vestul Germaniei, SAP reprezintă acum o pondere mai mare în indicele DAX decât sectorul auto german, care include giganţi precum Volkswagen şi Mercedes-Benz. De altfel, ponderea SAP a depăşit în repetate rânduri pragul de 15%, determinând Deutsche Börse să introducă recent o versiune fără plafon a indicelui.
Fondată în 1972 de cinci foşti angajaţi IBM, SAP a făcut progrese semnificative în tranziţia de la vânzarea de licenţe software tradiţionale către contracte de servicii cloud, un model de afaceri mai stabil şi mai profitabil.
Analiştii estimează că veniturile SAP din cloud vor creşte cu 29% anul acesta, iar veniturile totale vor înregistra o creştere de 13%, ajungând la 38,5 miliarde EUR.
În primele trei luni din 2025, piaţa muncii din România a înregistrat o încetinire faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul incertitudinilor economice accentuate de contextul politic global şi local, care au influenţat semnificativ planurile de dezvoltare şi strategiile de recrutare ale companiilor, potrivit bestjobs.
De la începutul anului au fost publicate 52.000 de locuri de muncă, care au generat peste 2,4 milioane de aplicări. Cei mai activi candidaţi provin din categoriile de vârstă 25-34 de ani, urmaţi de 18-24 de ani, cele două categorii fiind împreună responsabile de 53% dintre CV-urile trimise.
IT&C rămâne lider detaşat în topul domeniilor cu cele mai mari salarii: un AI Engineer în Bucureşti câştiga până la 4.500€ net, iar un Full Stack Engineer, remote, până la 3.900€ net. Pe locurile următoare din punct de vedere al nivelului salarial se află rolurile din Medicină/Sănătate, cele de management şi coordonare, Agricultura/Zootehnia şi Ingineria, sectoare în care cererea de specialişti rămâne ridicată.
În ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă, marile centre economice continuă să atragă cele mai multe oportunităţi profesionale. Judeţele cu cele mai multe locuri de muncă au fost Bucureşti & Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov şi Iaşi. Piaţa a fost dominată de rolurile white collar, locuri de muncă pentru specialişti, tehnicieni, roluri în management şi angajaţi care lucrează la birou, acestea reprezentând 53% din totalul ofertelor disponibile. Domeniile cu cele mai multe joburi au fost Vânzări & Retail (16.000), Financiar/Contabilitate (6.700), Inginerie (5.800), Management (5.500) şi Producţie/Logistică (5.100).
„Piaţa muncii trece printr-o transformare accelerată, modelată de tehnologie şi de noile modele de muncă. Astfel, 2025 marchează un punct de cotitură din multe puncte de vedere, adopţia AI şi dezvoltarea de competenţe digitale fiind esenţiale atât pentru candidaţi, pentru a rămâne relevanţi pe piaţa muncii, cât şi pentru companii, ca strategie de creştere într-un mediu tot mai competitiv.” – spune Andrei Frunză, CEO bestjobs
Flexibilitatea locului de muncă rămâne unul dintre cele mai apreciate beneficii de către candidaţi. Companiile care au încercat să impună revenirea integrală la birou au întâmpinat rezistenţă, ceea ce a dus la integrarea opţiunii de lucru remote pentru atragerea şi retenţia specialiştilor. 28% dintre ofertele de angajare pe bestjobs includ ca beneficiu un program hibrid. Angajaţii din generaţiile Z şi Millennials, majoritari pe piaţa muncii, sunt cei care îşi doresc cel mai mult flexibilitate, iar modelul hibrid a devenit punctul de echilibru între nevoile angajaţilor şi cele ale angajatorilor.
Starlink, compania lui Elon Musk, este pe cale să-şi consolideze dominaţia pe piaţa internetului prin satelit odată cu o creştere puternică a veniturilor în acest an, însă legăturile celui mai bogat om din lume cu fostul preşedinte american Donald Trump încep să devină mai degrabă un obstacol decât un atu în extinderea sa globală, scrie FT.
Grupul SpaceX al miliardarului poartă discuţii pentru a aduce rapid serviciul în ţări cu un potenţial de 1 miliard de noi utilizatori, inclusiv negocieri cu Turcia, Maroc şi Bangladesh, în timp ce înregistrează progrese pentru obţinerea aprobărilor de reglementare în alte pieţe uriaşe, precum India.
Alianţa lui Musk cu Trump a eliminat de asemenea obstacolele şi preocupările legate de monopol pe care le aveau oficialii din perioada Biden, deschizând calea către contracte federale extrem de profitabile.
Serviciul Starlink a fost instalat la Casa Albă în ultimele săptămâni, iar secretarul pentru Comerţ al lui Trump, Howard Lutnick, a făcut lobby pentru ca Starlink să fie luat în considerare în cadrul programului american Bead de 42 de miliarde de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale.
Totuşi, implicarea fondatorului SpaceX în politică a început să afecteze planurile de extindere globală, deoarece fiecare ţară trebuie să aprobe intrarea Starlink pe piaţa sa, iar politicienii analizează dacă Musk este un partener de încredere.
În ultimele săptămâni, o provincie canadiană a anulat un contract cu Starlink, în semn de protest faţă de tarifele impuse de SUA. Între timp, Musk s-a contrat public cu politicieni europeni care contribuie la finanţarea Starlink în Ucraina, ca parte a eforturilor de apărare împotriva Rusiei – ceea ce i-a determinat pe aceştia să caute alternative.
„Se pare că are loc o schimbare tectonică în peisajul comunicaţiilor prin satelit, declanşată de geopolitică”, a spus Edison Yu, analist la Deutsche Bank. „Starlink este în mod clar numărul unu, dar nu este singurul jucător.”
Aproximativ jumătate din averea netă a lui Musk, estimată la 314 miliarde de dolari, este acum legată de SpaceX – evaluată recent la 350 de miliarde de dolari într-o ofertă privată – în timp ce participaţia sa de 20% în Tesla s-a redus la 100 de miliarde de dolari.
Morgan Stanley estimează că Starlink va genera venituri de 16,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 74% faţă de cele 9,3 miliarde estimate pentru 2024, iar numărul de abonaţi aproape se va dubla, ajungând la 7,8 milioane de la 4,65 milioane, potrivit unui raport din ianuarie. Prin comparaţie, afacerea de lansări spaţiale a SpaceX este prognozată să genereze venituri de 5,8 miliarde de dolari în 2025, în creştere cu 20% faţă de 4,9 miliarde anul trecut.
„Deşi totul a început cu capacitatea de lansare lider pe piaţă, credem că Starlink va fi principalul motor al creşterii şi profitabilităţii SpaceX,” a declarat Adam Jonas, analist la Morgan Stanley.
Starlink a declarat că cele peste 7.000 de sateliţi ai săi aflaţi pe orbită joasă oferă servicii în 118 ţări şi teritorii, iar Nigerul este cea mai recentă ţară conectată, săptămâna trecută.
Morgan Stanley plănuieşte să concedieze aproximativ 2.000 de angajaţi la sfârşitul acestei luni, marcând prima mare reducere a forţei de muncă sub conducerea directorului general Ted Pick, scrie Bloomberg.
Reducerile vor afecta întreaga companie, cu excepţia celor aproximativ 15.000 de consilieri financiari, conform unor surse familiare cu această situaţie. Planul de reducere a personalului la bancă, care are aproximativ 80.000 de angajaţi, a fost iniţiat înainte de criza recentă de pe piaţă, spun sursele.
Măsura are scopul de a controla costurile, în contextul în care directorii încearcă să minimizeze reducerile de personal în rândurile lor. Un purtător de cuvânt al băncii din New York a refuzat să comenteze.
Reducerile Morgan Stanley se adaugă unei serii de tăieri de personal pe Wall Street, în timp ce liderii companiilor se confruntă cu o perspectivă economică incertă. Rivalul Goldman Sachs Group Inc. a devansat recent reducerea anuală de personal, planificând să reducă între 3% şi 5% din angajaţi în această primăvară.
După alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA în noiembrie, bancherii s-au aşteptat la o creştere a activităţii, dar aceasta nu s-a materializat până acum, deoarece clienţii se confruntă cu tarife mai mari şi cu alte modificări de politică. La începutul acestei săptămâni, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că nu este îngrijorat de scăderea pieţei, care a şters trilioane de dolari din valoarea indicilor bursieri. Cu toate acestea, potrivit lui Bessent, „corecţiile sunt sănătoase şi absolut normale”.
Co-preşedintele Morgan Stanley, Dan Simkowitz, a declarat marţi, într-o conferinţă, că anunţurile de fuziuni şi achiziţii, precum şi noile emisiuni de acţiuni, sunt „cu siguranţă pe pauză”. Cu toate acestea, firma „adaugă personal la nivelurile superioare ale băncilor de investiţii”, anticipând o redresare a pieţelor de capital, a spus el.
Unele dintre reduceri sunt bazate pe performanţă, iar altele rezultă din schimbările legate de locaţiile în care firma îşi bazează unii angajaţi. O mică parte din aceste tăieri reflectă impactul inteligenţei artificiale şi al automatizării în cadrul firmei, un factor care va determina o proporţie tot mai mare a reducerilor de locuri de muncă în următorii ani, potrivit unei surse.
Acţiunile Morgan Stanley au scăzut cu 6% în acest an, înregistrând cea mai slabă performanţă dintre marile bănci americane. Ted Pick a preluat funcţia de CEO la începutul anului 2024 şi a adăugat şi rolul de preşedinte la începutul acestui an. El a continuat, în mare parte, strategia stabilită de predecesorul său, James Gorman, care a condus compania timp de mai bine de un deceniu.
Grupul Digi, care domină autoritar piaţa locală de servicii de internet fix – cu o cotă de aproximativ 70% – atât ca număr de abonaţi cât şi ca venituri – va fi obligat să-şi deschidă reţeaua fixă către rivali într-un număr de aproape 6.500 de localităţi – în special din mediul rural – ceea ce le va permite atât unor giganţi precum Orange şi Vodafone cât şi unor jucători mai mici – să intre cu servicii în aceste localităţi folosindu-se de reţeaua Digi – potrivit unui proiect de decizie lansat în consultare publică de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
„ANCOM emite prezenta decizie: Societatea Digi Romania este desemnată ca fiind furnizor cu putere semnificativă pe piaţa serviciilor de acces local la puncte fixe determinată de zona A1. Operatorul are obligaţia de nediscriminare în ceea ce priveşte furnizarea accesului local la puncte fixe, constând în servicii de acces la bucla locală sau servicii de acces echivalente”, conform proiectului de decizie.
Decizia istorică luată de ANCOM vine după aproape un deceniu de la abandonarea reglementărilor pentru piaţa de servicii de acces la puncte fixe – pe fondul deteriorării cotei de piaţă a fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom. Autoritatea a comunicat la momentul respectiv că pe fondul concurenţei puternice Romtelecom nu ar mai fi putut creşte preţurile nici dacă ar fi dorit, ceea ce a făcut inutile reglementările.
De asemenea, proiectul ANCOM vine după 16 ani în care cererile formulate în principal de giganţii Orange şi Vodafone de a avea acces la reţelele fixe ale rivalilor – Romtelecom în principal în 2009 iar mai apoi Digi pe fondul creşterii infrastructurii companiei – pentru a oferi servicii în noi zone şi pentru a creşte competiţia au fost respinse. Cea mai recentă respingere a solicitărilor transmise ANCOM de Orange şi Vodafone a avut loc în 2020, când autoritatea îşi menţinuse „concluzia conform căreia piaţa cu amănuntul a serviciilor de acces la internet la puncte fixe este concurenţială, nefiind necesară reglementarea pieţei/pieţelor de gros corespunzătoare”.
Ce s-a schimbat? Cota de piaţă a Digi a ajuns prea mare pentru a fi ignorată
Care sunt datele care au determinat ANCOM să-şi schimbe punctul de vedere? Datele prezentate de autoritate arată că Digi a ajuns la cotă de piaţă atât de mare şi la un număr foarte mare de localităţi unde este singurul furnizor de servicii încât se poate spune că în respectivele localităţi există „indicii de lipsă a concurenţei”.
ANCOM notează în primul rând cota de piaţă a Digi după numărul de clienţi şi a veniturilor.
„Din punct de vedere al cotelor de piaţă, la data de 30 iunie 2023 comparativ cu 30 iunie 2019, structura pieţei în funcţie de principalii furnizori de pe piaţa din România, pe baza numărului de conexiuni de acces la internet în bandă largă comercializate, era următoarea: Digi Romania S.A. (69,2%), înregistrând o creştere cu 13,9 puncte procentuale, urmată de Grupul Orange (17,9%), care a înregistrat o scădere a cotei de piaţă cu 9,5 puncte procentuale, în timp ce Vodafone Romania S.A. (11,2%) a înregistrat o scădere cu 1,9 puncte procentuale. De asemenea, cota de piaţă a furnizorilor alternativi s-a redus la jumătate, ajungând la 1,7%.
În ceea ce priveşte structura pieţei în funcţie de veniturile obţinute din serviciile de acces la internet în bandă largă, societatea Digi Romania S.A. deţine o cotă de piaţă de 71%, fiind urmată de Grupul Orange cu 18,3% şi de Vodafone Romania S.A. cu 7,8%. Restul furnizorilor reprezintă împreună mai puţin de 3%.”
Din punct de vedere al acoperirii reţelelor, Digi a devenit jucătorul dominant pe fondul unor investiţii masive de expansiune a infrastructurii şi a unei serii de achiziţii. În prezent aproape un sfert din populaţia României locuieşte într-o localitate unde Digi este singurul furnizor de net fix de mare viteză, punctează ANCOM.
„În ceea ce priveşte localităţile unde există un singur furnizor de servicii de acces la internet de mare viteză, Digi Romania S.A. este unicul furnizor în 7.201 de localităţi (peste jumătate din totalul localităţilor din România, respectiv în 96% din localităţile cu 1 furnizor). După cum se poate observa în figura de mai jos, 23,5% din totalul populaţiei României locuia în localităţile în care Digi Romania S.A. era furnizor unic la data de 30.06.2023. În acelaşi timp, Grupul Orange Romania, Vodafone Romania S.A. şi alţi furnizori oferă în mod exclusiv servicii în 306 localităţi (cumulat), cărora le corespunde numai 0,7% din populaţia totală.
Numărul de localităţi cu un singur furnizor a ajuns la 7.507 la 30 iunie 2023, faţă de 5.546 la
31 decembrie 2018. Expansiunea reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză, în special în zonele neacoperite, precum şi procesele de achiziţii şi fuziuni din perioada 31 decembrie 2018 – iunie 2023, au avut ca impact apariţia unor furnizori noi sau dispariţia altor furnizori.
La nivel de furnizor principal, situaţia se prezintă astfel:
• 23,5% din populaţia României locuieşte în localităţi acoperite doar de Digi Romania S.A.;
• 0,3% locuieşte în localităţi acoperite doar de Grupul Orange Romania;
• 0,1% locuieşte în localităţi acoperite doar de Vodafone Romania S.A.;
• 0,3% locuieşte în localităţi acoperite doar de un singur furnizor, altul decât Digi Romania S.A., Grupul Orange Romania şi Vodafone Romania S.A.”
ANCOM subliniază şi evoluţia puternic ascendentă a Digi, arătând că numărul de localităţi în care compania are o cotă de piaţă de peste 50% s-a triplat în perioada 2018 – 2023.
„Pe baza informaţiilor analizate în secţiunile anterioare, a rezultat că, faţă de precedenta analiză de piaţă, gradul de eterogenitate în ceea ce priveşte structura pieţei la nivelul localităţilor din România s-a diminuat, Digi Romania S.A. fiind lider de piaţă în ceea ce priveşte atât furnizarea serviciilor de acces la internet de mare viteză în majoritatea zonelor din România, cât şi în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu reţele de mare viteză (şi implicit cu servicii de acces la internet). Astfel, reţelele operate de Digi Romania S.A. deservesc 97% din totalul adreselor acoperite cu reţele de comunicaţii electronice de mare viteză, corespunzând unui procent de 96% din localităţile din ţară.
În acelaşi timp, Digi Romania S.A. este operatorul care a realizat cele mai mari investiţii în reţele de fibră optică de mare viteză în perioada analizată, gradul de acoperire a acestor reţele crescând de la 41% în 2019 la 91% în 2023, atât prin intermediul investiţiilor directe, cât şi prin achiziţii. În acest context, este important de remarcat faptul că, din 3.450 localităţi fără reţele de internet de mare viteză în 2018, Digi Romania S.A. a acoperit 3.312 noi localităţi (96%), în toată această perioadă.
În acelaşi timp, reţelele Orange Romania S.A. deservesc mai puţin de o treime din
adresele acoperite la nivel naţional cu reţele de comunicaţii electronice de mare viteză (în 26% din localităţi), în timp ce Vodafone Romania S.A. acoperă mai puţin de un sfert din acelaşi total (în 13% din localităţi). Reţelele altor furnizori acoperă doar 12% din adresele acoperite la naţional (în 15% din localităţi).
Analiza structurii pieţei serviciilor de acces asimetric la internet de mare viteză la nivel de localităţi a arătat o evoluţie crescătoare semnificativă a cotelor de piaţă în funcţie de numărul de conexiuni, ale Digi Romania S.A., în perioada 2018 – 2023. Numărul de localităţi în care acesta deţinea cote de piaţă de peste 50% s-a triplat, ajungând la 10.335 de localităţi (cărora le corespund 84% din total adrese aferente)”, conform ANCOM.
Pe baza analizei ANCOM a definit lista localităţilor unde există „indicii privind lipsa manifestării concurenţei”.
„Zona A1: Localităţi caracterizate de existenţa unor indicii privind lipsa manifestării concurenţei (localităţi „fără concurenţă”) include 6.290 localităţi, caracterizate de condiţii concurenţiale omogene.
Aceste localităţi prezintă următoarele caracteristici:
Localităţi cu 1 furnizor (Digi Romania S.A.): 5.702 localităţi
Localităţi cu 2 furnizori, cota de piaţă Digi Romania S.A. este de cel puţin 70%, gradul de suprapunere a celor 2 reţele este de sub 30%: 522 localităţi
Localităţi cu 3 sau mai mulţi furnizori, cota de piaţă Digi Romania S.A. este de cel puţin 50%, gradul de suprapunere este de sub 30%: 64 localităţi.
Localităţi cu 2 furnizori, în care furnizorul lider, altul decât Digi Romania S.A., deţine o cotă de piaţă de cel puţin 70%, gradul de suprapunere între reţele este sub 30%: 1 localitate.
Localităţi cu 3 sau mai mulţi furnizori, în care furnizorul lider, altul decât Digi Romania S.A. deţine o cotă de piaţă de cel puţin 50% din piaţă, gradul de suprapunere reţele este sub 30%: 1 localitate.
În concluzie, pieţele relevante cu amănuntul identificate de ANCOM sunt următoarele:
1. Piaţa serviciilor de acces la internet de mare viteză, în aria de acoperire a Digi Romania S.A., aferentă unui număr de 6.290 de localităţi (Piaţa A1).
2. Piaţa serviciilor de acces la internet de mare viteză, aferentă unui număr de 4.304 de localităţi (Piaţa A2).
3. Pieţele serviciilor de acces la internet de mare viteză, aferente unui număr de 35 localităţi, în ariile de acoperire ale 8 furnizori (Orange Romania S.A., Nextgen Communications S.R.L., Vodafone Romania S.A., Random Telecom S.R.L., Internaţional Olisat S.R.L., TCS Media Power Network S.R.L., Tevesat Company S.R.L., Cometeinet Telecom S.R.L.) (Pieţele B1 aferente ariilor de acoperire ale
reţelelor fiecărui furnizor în parte).
4. Piaţa serviciilor de acces la internet de mare viteză, aferente unui număr de 6 localităţi, în ariile de acoperire ale 9 furnizori (Combridge S.R.L.; Internaţional Olisat S.R.L.; Media SAT S.R.L.; Orange Romania S.A.; Prime Telecom S.R.L.; TCS Media Power Network S.R.L.; Telecomunicaţii C.F.R. S.A.; TV Teomar S.R.L.; Vodafone Romania S.A..). (Piaţa B2)
Autoritatea este de opinie că lipsa furnizării de servicii de acces local la nivel de gros în zona A1 (necompetitivă) poate avea un impact negativ asupra utilizatorilor (prin lipsa posibilităţii de a alege dintre ofertele mai multor furnizori) şi, în general, asupra situaţiei concurenţiale, după cum a fost descris mai sus”, conform ANCOM.
ANCOM arată că reglementarea Digi este necesară pentru că în condiţiile unor obligaţii operatorul nu a încheiat cu alte companii contracte prin care să ofere acces la infrastructură.
„Referitor la dificultăţile cu care s-au confruntat operatorii în ceea ce priveşte contractarea serviciilor de acces, aceştia au menţionat lipsa unei oferte privind serviciile de acces wholesale de tip “bitstream” pe baza cărora să poată fi oferite pe piaţa de retail servicii de date şi servicii TV.
La nivel naţional au existat anumite demersuri iniţiate pentru încheierea de acorduri de acces la reţea între operatori mari. Deşi acestea nu au vizat în mod direct accesul local la puncte fixe, pot oferi indicii cu privire la comportamentul furnizorilor într-o negociere a unui contract de acces, în absenţa reglementării ex ante .
În acest context, precizăm că, în perioada analizată, au existat solicitări din partea unei companii către Digi Romania S.A. pentru furnizarea de servicii de acces la nivel de gros de tip “bitstream” (acces pe fibra optică la nivel naţional), pentru a putea oferi propriilor clienţi finali servicii convergente de date şi TV.
De asemenea, în anul 2018, deţinătorul reţelei de acces a iniţiat demersurile pentru încheierea unui contract privind furnizarea de servicii Layer 2 VPN pentru persoane juridice, disputele survenite pentru definitivarea contractului pe clauze de natură formală făcând imposibilă ajungerea la un consens.
Mai mult solicitantul serviciilor de acces a reformulat cererea privind o posibilă colaborare pentru servicii de gros la nivel naţional care să-i permită să concureze pe piaţa cu amănuntul pentru servicii de acces la internet de mare viteză la puncte fixe şi servicii TV, la tarife calculate pe baza principiului retail minus, însă, din informaţiile puse la dispoziţia Autorităţii, solicitarea de acces nu a avansat înspre conturarea unor cerinţe punctuale concrete, inclusiv de natură tehnică, pentru a putea fi transmisă o ofertă de acces central la puncte fixe, care să permită furnizarea de servicii utilizatorilor finali la nivel naţional.
Astfel, în absenţa reglementării serviciilor de acces local, la nivel de gros, potenţialii competitori nu ar fi în măsură să furnizeze servicii de acces asimetric la internet de mare viteză la puncte fixe, în zona A1. ANCOM consideră că nu sunt create circumstanţele necesare pentru negocierea accesului la reţeaua operatorului dominant în condiţii comerciale rezonabile. Tergiversarea negocierilor conduce, prin urmare, la îngreunarea accesului noilor concurenţi pe piaţa relevantă şi, totodată, la imposibilitatea furnizării de servicii competitive pe piaţa cu amănuntul, putând determina, la un moment dat, chiar ieşirea de pe piaţă a furnizorilor mai mici, cu prezenţă locală sau regională, în
detrimentul utilizatorilor finali.”
Amrop, liderul pieţei de executive search din România şi parte dintr-una dintre organizaţiile internaţionale de executive search la nivel global, îşi întăreşte echipa prin atragerea Cristinei Postolache ca Partener.
Cu o experienţă de 17 ani în executive search, Cristina Postolache este unul dintre cei mai apreciaţi consultanţi din industrie, având o expertiză solidă în recrutarea de leadership pentru poziţii de top management şi board. Alăturarea sa echipei Amrop reprezintă un pas strategic în consolidarea poziţiei companiei ca partener de încredere pentru organizaţiile care caută lideri excepţionali.
„Suntem încântaţi să îi urăm bun venit în echipa Amrop! Profesionalismul, experienţa sa vastă şi înţelegerea profundă a pieţei de executive search din România vor aduce o valoare extraordinară atât pentru echipa noastră, cât şi pentru clienţii şi candidaţii noştri”, a declarat Oana Ciornei, Managing Partner si Chair pentru Amrop in Europa Centrala si de Est.
“Sunt onorată să mă alătur echipei Amrop, organizaţie care excelează în identificarea şi atragerea liderilor viitorului. Cu o pasiune profundă pentru descoperirea si atragerea liderilor transformationali şi o înţelegere a dinamicii pieţei locale şi internaţionale, sunt dedicată să susţinem creşterea sustenabilă şi succesul clienţilor noştri. Împreună cu Amrop, aştept cu nerăbdare să definim noi standarde de excelenţă în executive search si consultanta de leadership, adaptându-ne continuu la nevoile in transformare ale liderilor şi organizaţiilor pe care le servim.”
Amrop este liderul pieţei de executive search din România şi face parte dintr-un parteneriat internaţional cu prezenţă în 57 de ţări şi 69 de birouri. De peste 45 de ani, Amrop oferă soluţii de recrutare adaptate fiecărui client, fiecarei pieţe şi fiecărei oportunităţi, cu un focus clar pe calitate, agilitate şi excelenţă în identificarea liderilor potriviţi.
BYD, principalul producător de vehicule electrice din China, îşi consolidează prezenţa globală printr-o expansiune agresivă şi o serie de colaborări strategice. Compania, susţinută de investitori de renume precum Warren Buffett, şi-a intensificat competiţia cu Tesla, deşi afirmă că obiectivul său comun cu rivalul american este eliminarea maşinilor cu combustie internă, raportează Financial Times.
„Inamicul nostru comun este motorul cu combustie internă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a schimba industria”, a declarat Stella Li, vicepreşedinte executiv al BYD, într-un interviu pentru Financial Times. În pofida acestei declaraţii, cele două companii concurează acerb pentru supremaţia globală în domeniul vehiculelor electrice. BYD îşi extinde rapid oferta de produse în Europa, în timp ce Tesla se confruntă cu o scădere a vânzărilor în regiune, influenţată de activismul politic al lui Elon Musk.
Într-un showroom BYD din Londra, Li a subliniat deschiderea Chinei către colaborările internaţionale în tehnologia vehiculelor electrice şi a condusului autonom, în pofida tensiunilor comerciale cu SUA şi UE. Li a încurajat companiile străine să intre pe piaţa chineză, asigurându-le că vor beneficia de sprijin guvernamental.
Recent, BYD a anunţat că sistemul său de autoconducere „God’s Eye” va fi disponibil gratuit pe majoritatea modelelor sale, ceea ce ar putea forţa întreaga industrie să adopte funcţii avansate de conducere inteligentă ca standard. Această strategie ar putea reduce veniturile generate de astfel de tehnologii, punând presiune pe competitori.
Pentru a-şi finanţa expansiunea internaţională, BYD a realizat cea mai mare vânzare de acţiuni din Hong Kong din ultimii patru ani, obţinând 5,6 miliarde de dolari. Aceasta a fost şi cea mai mare ofertă de acţiuni din sectorul auto global din ultimul deceniu. Compania a vândut 129,8 milioane de acţiuni la preţul unitar de 335,20 dolari HK, ceea ce reprezintă o reducere de 8% faţă de preţul anterior de închidere. În ciuda unei scăderi temporare de 7% a acţiunilor, valoarea acestora a crescut cu peste 30% de la începutul anului.
Potrivit analiştilor Citi, BYD dispune de resurse financiare ample în China, dar întâmpină dificultăţi în transferul renminbi în monede internaţionale pentru cheltuielile externe de capital. Plasarea acţiunilor va sprijini dezvoltarea tehnologică şi extinderea internaţională a companiei, facilitând investiţiile în pieţele majore precum Ungaria, Turcia şi Brazilia. Goldman Sachs, UBS şi Citic au fost coordonatorii generali ai tranzacţiei, care a atras fonduri suverane şi investitori strategici, inclusiv biroul familiei Al-Futtaim din Emiratele Arabe Unite.
Extinderea BYD pe pieţele occidentale se confruntă cu o serie de provocări generate de protecţionismul crescut al UE şi SUA. Bruxelles-ul solicită companiilor chineze să transfere proprietate intelectuală către firme europene în schimbul subvenţiilor, în timp ce Beijingul încearcă să limiteze activităţile de producţie avansată în străinătate. În plus, China a intensificat restricţiile la export pentru materiale esenţiale în fabricarea vehiculelor electrice.
În faţa acestor presiuni, BYD îşi diversifică strategia pentru Europa, oferind modele hibride plug-in, precum Seal U, care nu sunt supuse tarifelor antisubvenţii impuse de UE. De asemenea, compania pregăteşte lansarea mărcii sale premium, Denza, în cursul acestui an.
BYD continuă să îşi consolideze poziţia globală, având o cotă de 2% pe piaţa vehiculelor electrice din Europa de Vest, potrivit Schmidt Automotive Research. În China, compania reprezintă aproximativ o treime din totalul vânzărilor de vehicule electrice noi, inclusiv automobile cu baterii pure şi hibride plug-in. Anul trecut, BYD a vândut 433.000 de vehicule pe pieţele externe, depăşind 10% din volumul total al vânzărilor sale.
Expansiunea rapidă a BYD, sprijinul guvernamental şi strategiile financiare inteligente o transformă într-un rival tot mai puternic pentru Tesla, având potenţialul de a remodela industria globală a vehiculelor electrice.